1,708 matches
-
să regăsim, În fiecare dintre ele, elemente cunoscute, dar sub alte forme (moscheea este o biserică sau invers) ori În stadii de dezvoltare diferite. Acest mod de a vedea lucrurile ne poate face să cădem În capcanele etnocentrismului, sursă de rasism. Acesta se traduce atât prin atitudini, cât și prin discursuri justificatoare sau moralizatoare (Jucquois, 1987). Astfel de mecanisme de analiză pot fi repuse În discuție În cadrul unui curs de limbă străină, unde se pot propune alte modalități de relaționare Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, CETĂȚENIE (codul Î), Comunitate, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DIVERSITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Mixofobie/mixofilietc "Mixofobie/mixofilie" Φ ANTIRASISM, Metisaj, NEORASISM, RASISM Mobilizaretc "Mobilizare" Problematica mobilizării este legată de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai multor conceptualizări. ν Unele, datând de la finele secolului al XIX-lea și inspirate de scrierile lui Gustave Le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o moștenire este un fapt incompatibil cu Înseși condițiile care fac cultura sensibilă politic: repunerea În discuție a frontierelor identitare ținând seama de fluiditatea socială”. Analiza sa este Însă mai generală: ea Își propune să arate contradicția dintre noțiunea de „rasism cultural”, așa cum este aceasta construită de numeroși autori multiculturaliști, și exigențele multiculturalismului normativ. Într-adevăr, este greu de imaginat că un atașament aproape natural față de puritatea culturală ar putea să nu ducă, În societățile „amestecate”, la conflicte violente. În realitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
profesând lupta fără cruțare Împotriva unui alt „popor ales”. Și totuși, acest purism etnic utopic era Într-un fel atât pretext, cât și scop pentru o voință politică modernă de putere fără limite. Acest obiectiv imperial nu fusese epuizat prin rasism (Delannoi, 1999). Distincția dintre moștenire și inovație este și mai neclară după decolonizare. Frontierele coloniale sunt frontiere politice, artificiale În termeni etnici și culturali. Desigur, dar simpla referire la etnie și la cultură, departe de a sparge vechile tipare, nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politică, juridică, internațională (recunoaștere). Aspectul tripartit era deja vizibil În greaca veche: genos pentru națiunea biologică și genetică, ethnos pentru națiunea culturală și populară, demos pentru națiunea politică și civică. Fiecare tip are patologia sa. Patologia etnică: diferite forme de rasism și de persecuții. Patologia culturală: Închidere mentală, etnocentrism, folclorism. Patologia politică: politică de putere, tiranii de masă, adică asupra maselor, uneori prin intermediul lor, dar nu În beneficiul maselor oprimate, decât sub forma de satisfacții simbolice sau de exaltări fanatice. Recapitularea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
model de sensibilitate” ă, punând În același timp o Întrebare reluată ulterior de Césaire (ibidem, p. 43): „Dacă este puternică, barbaria este oare mai puțin barbară?”. La rândul lor, suprarealiștii iau poziție Împotriva Expoziției coloniale de la Vincennes din 1931, denunță rasismul și opresiunea impusă popoarelor aflate sub tutelă și Își exprimă solidaritatea cu aceste popoare manifestând În stradă și distribuind fluturași. Această poziție era deja anunțată de Scrisoarea deschisă către Paul Claudel, ambasador al Franței, În care era aspru criticată atitudinea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Seuil (prima ediție: 1964). Φ COLONIALISM, CREOLITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Sincretism Neorasismtc "Neorasism" Să reflectăm la paradoxul, incarnat de atitudinile și comportamentele numite „rasiste” ce se pot observa la ora actuală, care ne dă cel mai mult de gândit: paradoxul unui rasism care nu este legat de biologie, fără referire explicită ă sau chiar posibilă ă la o diferență de rasă. Și care apare uneori inclusiv fără referire la teza inegalității, care nu mai presupune așadar o clasificare ierarhică a „tipurilor” sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la o diferență de rasă. Și care apare uneori inclusiv fără referire la teza inegalității, care nu mai presupune așadar o clasificare ierarhică a „tipurilor” sau grupurilor umane (Taguieff, 1985 și 1988). ν Iată de ce, de câțiva ani Încoace, cuvântul „rasism” (sau calificativul „rasist”) este adesea pus Între ghilimele În discursul savant, și aceasta pe bună dreptate ă consecință a unei munci de deconstrucție a unui „ism” prea des folosit. Însă un astfel de „rasism”, implicit, disimulat, subtil, până acolo Încât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de ce, de câțiva ani Încoace, cuvântul „rasism” (sau calificativul „rasist”) este adesea pus Între ghilimele În discursul savant, și aceasta pe bună dreptate ă consecință a unei munci de deconstrucție a unui „ism” prea des folosit. Însă un astfel de „rasism”, implicit, disimulat, subtil, până acolo Încât devine uneori dificil de sesizat, nu trebuie oare considerat o formă de rasism? O formă nouă? Un tip nou? Trebuie oare, În mod corelativ, să-l combatem așa cum am combătut rasismul „clasic”? Aceste Întrebări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceasta pe bună dreptate ă consecință a unei munci de deconstrucție a unui „ism” prea des folosit. Însă un astfel de „rasism”, implicit, disimulat, subtil, până acolo Încât devine uneori dificil de sesizat, nu trebuie oare considerat o formă de rasism? O formă nouă? Un tip nou? Trebuie oare, În mod corelativ, să-l combatem așa cum am combătut rasismul „clasic”? Aceste Întrebări presupun că trebuie pusă la Îndoială justețea folosirii singularului: se poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un astfel de „rasism”, implicit, disimulat, subtil, până acolo Încât devine uneori dificil de sesizat, nu trebuie oare considerat o formă de rasism? O formă nouă? Un tip nou? Trebuie oare, În mod corelativ, să-l combatem așa cum am combătut rasismul „clasic”? Aceste Întrebări presupun că trebuie pusă la Îndoială justețea folosirii singularului: se poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă pluralitatea lor, trebuie să ținem seama de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așa cum am combătut rasismul „clasic”? Aceste Întrebări presupun că trebuie pusă la Îndoială justețea folosirii singularului: se poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă pluralitatea lor, trebuie să ținem seama de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de metamorfozele sale. Neorasisme fără „rasă”: de la diferențialismul cultural la geneticismul social Trebuie să insistăm asupra unei duble constatări, dacă pornim de la ceea ce se poate observa la ora actuală: rasismul se poate manifesta și altfel decât explicit, uneori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de metamorfozele sale. Neorasisme fără „rasă”: de la diferențialismul cultural la geneticismul social Trebuie să insistăm asupra unei duble constatări, dacă pornim de la ceea ce se poate observa la ora actuală: rasismul se poate manifesta și altfel decât explicit, uneori chiar nu-și produce toate efectele decât dacă rămâne disimulat sau simbolic și, corelativ și mai precis, observatorii se găsesc cel mai adesea În fața unor moduri de excludere care ilustrează un rasism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismul se poate manifesta și altfel decât explicit, uneori chiar nu-și produce toate efectele decât dacă rămâne disimulat sau simbolic și, corelativ și mai precis, observatorii se găsesc cel mai adesea În fața unor moduri de excludere care ilustrează un rasism fără rase, dar care nu este cu nimic mai puțin virulent. În majoritatea cazurilor, este vorba, cel puțin În societățile democratice occidentale, despre un rasism integrat În naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precis, observatorii se găsesc cel mai adesea În fața unor moduri de excludere care ilustrează un rasism fără rase, dar care nu este cu nimic mai puțin virulent. În majoritatea cazurilor, este vorba, cel puțin În societățile democratice occidentale, despre un rasism integrat În naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe identitatea culturală mai curând decât pe categoriile rasiale, pe diferența de grup mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ilustrează un rasism fără rase, dar care nu este cu nimic mai puțin virulent. În majoritatea cazurilor, este vorba, cel puțin În societățile democratice occidentale, despre un rasism integrat În naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe identitatea culturală mai curând decât pe categoriile rasiale, pe diferența de grup mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe identitatea culturală mai curând decât pe categoriile rasiale, pe diferența de grup mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut imagina că va apărea (Taguieff, 1997, pp. 44-50). Acestea sunt datele care conduc la ipoteza unui „nou rasism”: un rasism non-clasic, poate prost denumit astfel, ar putea să fie În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut imagina că va apărea (Taguieff, 1997, pp. 44-50). Acestea sunt datele care conduc la ipoteza unui „nou rasism”: un rasism non-clasic, poate prost denumit astfel, ar putea să fie În curs de elaborare chiar sub ochii noștri, Încă orbiți de ceea ce știm prea bine despre efectele politice ale rasismului clasic, care invocă inegalitățile biologice. Însă este cu adevărat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut imagina că va apărea (Taguieff, 1997, pp. 44-50). Acestea sunt datele care conduc la ipoteza unui „nou rasism”: un rasism non-clasic, poate prost denumit astfel, ar putea să fie În curs de elaborare chiar sub ochii noștri, Încă orbiți de ceea ce știm prea bine despre efectele politice ale rasismului clasic, care invocă inegalitățile biologice. Însă este cu adevărat vorba despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Acestea sunt datele care conduc la ipoteza unui „nou rasism”: un rasism non-clasic, poate prost denumit astfel, ar putea să fie În curs de elaborare chiar sub ochii noștri, Încă orbiți de ceea ce știm prea bine despre efectele politice ale rasismului clasic, care invocă inegalitățile biologice. Însă este cu adevărat vorba despre un nou rasism? Sau despre o simplă variantă a vechiului rasism, după ultima reciclare? Sau poate că este vorba despre cu totul alt fenomen, iar numele pe care i
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prost denumit astfel, ar putea să fie În curs de elaborare chiar sub ochii noștri, Încă orbiți de ceea ce știm prea bine despre efectele politice ale rasismului clasic, care invocă inegalitățile biologice. Însă este cu adevărat vorba despre un nou rasism? Sau despre o simplă variantă a vechiului rasism, după ultima reciclare? Sau poate că este vorba despre cu totul alt fenomen, iar numele pe care i l-am atribuit este abuziv? Aceste Întrebări au devenit tot mai presante Începând cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
curs de elaborare chiar sub ochii noștri, Încă orbiți de ceea ce știm prea bine despre efectele politice ale rasismului clasic, care invocă inegalitățile biologice. Însă este cu adevărat vorba despre un nou rasism? Sau despre o simplă variantă a vechiului rasism, după ultima reciclare? Sau poate că este vorba despre cu totul alt fenomen, iar numele pe care i l-am atribuit este abuziv? Aceste Întrebări au devenit tot mai presante Începând cu anii ’80. Putem vedea aici un indiciu nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este vorba despre cu totul alt fenomen, iar numele pe care i l-am atribuit este abuziv? Aceste Întrebări au devenit tot mai presante Începând cu anii ’80. Putem vedea aici un indiciu nu doar al faptului că termenul de „rasism” este prost adaptat, ținând seama de noile sale utilizări, dar și al insuficienței definițiilor sale clasice, pătrunse În dicționarele franțuzești la Începutul anilor ’30, la câțiva ani după formarea și intrarea În uz a acestui cuvânt (1922-1925) (Taguieff, 1988, pp.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
122-151). De asemenea, o semantică istorică comparativă ar trebui să studieze avatarurile termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă din domeniu (Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel la teza inegalității, bazându-se mai curând pe axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul unui conflict
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel la teza inegalității, bazându-se mai curând pe axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul unui conflict fatal Între civilizații. Putem conveni să numim deocamdată „rasism curent” ansamblul format din atitudini și comportamente de respingere care nu recurg neapărat la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]