2,032 matches
-
cele întâmplate, se gândea doar la viață. Nu și la felul în care va decurge viitorul ei. Ideea familiei la care visase, era deja îngropată. Era conștientă că toate visele s-au năruit și nu va fi posibil vreodată să reînvie. Spera. Și cu multă încredere se ruga în gând, între două îmbucături forțate: „Doamne, Dumnezeule, dacă așa-i scris în cartea vieții mele, ajută-mă să suport și să scap de aici! Că eu nu ți-am greșit Ție, Doamne
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
și eu auzisem un ecou al acestei îmtâmplări dăinuind peste două generații. Era un blestem al unei bărâne aruncat cu năduf vecinului de după gard cu care se afla în vrășmășie: „Dea Domnu` să trăiești ca popa din Costești". Astfel au reînviat povestirile auzite în copilărie despre acea terifiantă întâmplare. In 1930 ziarele vuiau anunțând o știre care avea să îngrozească nu numai România, ci întreaga omenire. În ziua de 18 aprilie a ars biserica din comuna Costești împreună cu 118 suflete dintre
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
cerută de întreaga mea ființă”. Elena Buică frământă cuvintele ca pe aluatul de pâine înainte de a fi așezat în forme și aluatul crește sub mâinile ei, pufos și aromitor. Ce ar fi lumea românească fără „Bucuriile sărbătorilor de iarnă?” Autoarea reînvie tradiția oltenească, cu regretul că datinile s-au cam pierdut: „Nu mai sunt sărbătorile așa cum le le-am trăit noi, cei mai vârstnici, în copilăria noastră. Ne-am îndepărtat mult de scena în care eram participanți cu trup și suflet
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
au osândit. Obosit de lupte, singur, în noaptea cu lună adormind Lupii l-au atacat din umbră, lăsându-l în sânge zăcând. Lupul Alb neclintit nu s-a apărat, a oftat ca un semn din cer, I-a iertat mirat, reînviind din mit, trimișii zeilor nu pier. De atunci hălăduiește singur printre destinul dușman, Își așteaptă lupii albi, adevărații frați regăsiți peste ani. Cu ochi înlăcrimați ca de stea mai stă de strajă la cetate, Când o Forță a Cerurilor ne
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
fiind adevărul faptelor în act, în realitate vizibilă, nu prezumată. Sub conducerea sa, aici s-au întâmplat schimbări ce-au reîntemeiat și dat vivacitate ilustrului dominion al revistei românești, iar tot ce a expus publicului din perspectiva actului interpretării a reînviat surâsul muribund în anii cei dintr-o parte sau din cealaltă a crucii regimurilor, unul mai împilator ca celălalt, ca actor aducând la iveală în felul său, tarele acestora, supliciile înrobirea, îngrădirea neamului. De aceea, e greu de găsit pe
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > UN MIT Autor: Marioara Vișan Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Un mit Sălbatică genune îmi tulbură ființa în pragul dintre lumi mă veșnicesc spre altă galaxie să reînvii credința căci alte paradisuri încerc să le trăiesc. Cu viața merg de mână spre alte începuturi în lumile bizare din vastul infinit să întâlnesc în ceruri fantastice trecuturi să retrăiesc un mit al reînvierii Sălbatică genune astăzi din nou mă
UN MIT de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371810_a_373139]
-
Președinte contează pe revenirea vremelnică a gospodarilor rurali care și-au părăsit gospodăria cu mulți ani în urmă. Aportul lor în agricultură ar fi bine venit și în general, au strâns în pribegie banii necesari unui nou început care ar reînvia multe sate ale patriei între rude și prieteni. Mentalitatea săteanului trebuie radical schimbată. Odihnă veșnică are tot omul care a părăsit definitiv această lume bună sau rea. Dar cât trăiește este obligat de însăși Dumnezeul în care are încrederea credinței
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
întunericului labirintic îmi umplea de vitalitate imaginația. Tu nici nu ști că în fiecare seară îmi domesticesc emoțiile și visurile , mamă , pentru a nu mi se sparge bazinul de sticlă... Pe corabia solitudinii mele orfanatice, mamă , lupta cu orele magice reînvie din propria cenușă...Magazinele inerte îmi dizolvă lumânările...Biserica cu galerii peșteriene plutește prin universul meu prozaic ... Șprițul spiritual geme prin peregrinările mele , mamă! Referință Bibliografică: Și tu m-ai vrăjit prin sec... / Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ȘI TU M-AI VRĂJIT PRIN SEC... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372391_a_373720]
-
că se trezesc vampirii! Și într-adevăr, după foarte puțin timp, morții începură să se ridice în șezut. Panica cuprinse oștenii care în disperarea lor își scoaseră săbiile și retezară capetele vampirilor care se trezeau din somn. - Nu fugiți că reînvie! Străpungeți-le inimile! - răcni Arnăutu, văzând panica din rândul oștenilor săi. Trecuse deja de miezul nopții și operațiunea nu era încheiată. Mormintele se deschideau și arătări fioroase cu chip de om se luau la trântă cu oștenii. Se încinse o
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
vreodată umbrele lui Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza, la care se va adăuga temătoarea figură a lui Vlad Țepeș se vor aduna într-un consiliu al marilor domnitori ai acestor principate și vor reînvia în conștiința neamului dorința de unificare a tuturor ținuturilor românești sub un singur steag... Odată ajunși în pitoreștile ținuturi bucovinene întâlnești Câmpulung Moldovenesc, apoi la Mănăstirea Voroneț, unde și astăzi se mai păstrează acea culoare albastră care a rămas încă
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]
-
Citind reportajele doamnei Doina Mărghitaș gândul mă duce la Geo Bogza cel care a făcut realitatea mai reală decât realul, cum spune într-o conferință Călinescu, fiindcă autoarea acestui interesant volum excelează în presărarea cu imagini plastice în texte care reînviază activitatea unor meserii arhaice continuate, apoi, în întreprinderi socialiste modernizate. Oricum, nu înclinația pentru reflecția teoretică și imaginația procedeelor e covârșitoare în cazul autoarei, deși doamna Doina Mărghitaș cunoaște bine tehnica organizării textului, ci un foarte puternic simț al realității
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
de Sanda Farcaș de către jurnalistul și romancierul Ștefan Danciu din Miercurea-Ciuc, care a crezut în talentul meu mai mult decât am crezut eu vreodată. În primăvara lui 1998, împreună cu alți studenți clujeni, am răspuns provocării lui Emeric Imre de a reînvia folkul în România. Susținuți de Profesorul Victor Bercea (pe atunci Directorul Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca), ne-am întâlnit cu Titanul Adrian Păunescu, care ne-a invitat apoi pe toți în mai la București, ne-a primit călduros
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
apa spre peștii prinși în năvoadele propriilor construcții ale minții armăsar nicicând docil sac fără fund în care dacă nu ajung să mă întâlnesc mă rătăcesc * povestea continuă în brațele marinarilor odată cu furtunile interiorului mirosind a năucire nălucire până când El reînvie se reînalță încă un an și încă unul totuși mormântul din spatele piațetei de umbre se umple și nici unul dintre cei plecați nu reînvie rămân înălțați deasupra arcului de gânduri risipite cu dărnicie de viață de viața pe care cu tupeu
ÎNTREB PIETRELE ŞI NĂVOADELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372917_a_374246]
-
întâlnesc mă rătăcesc * povestea continuă în brațele marinarilor odată cu furtunile interiorului mirosind a năucire nălucire până când El reînvie se reînalță încă un an și încă unul totuși mormântul din spatele piațetei de umbre se umple și nici unul dintre cei plecați nu reînvie rămân înălțați deasupra arcului de gânduri risipite cu dărnicie de viață de viața pe care cu tupeu o numesc a mea (poate că niciodată nu a fost a mea poate că port numai crucea unui arc din viața universală) undeva
ÎNTREB PIETRELE ŞI NĂVOADELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372917_a_374246]
-
din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului MARELE LUP ALB, DIVINUL Urlet de Lup mă cheamă, sfâșie noaptea minții Mă nasc încă odată, cu sufletul pe scut Și-mi pun capul pe Glie, să-mi onorez Părinții, Lup Alb să reînvie, Divinul din Trecut! Prin sufletul ca jungla, se dezgolesc poteci Și se dizolvă mușchiul, pe ziduri de Cetate Cu Dacia cea sfântă ne-ai botezat în veci, Jar Etern străluce, cu biruinți purtate! Pe Sică mâna dreaptă mi-o încleștez
MARELE LUP ALB, DIVINUL de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372975_a_374304]
-
până când nu ne mai știm. In fiecare Sărbătoare a Crăciunului repetăm cu bucurie același mod de a o sărbători, ca un fel de frână pusă galopului schimbărilor prin care trecem. Picurăm sfințenie în această veche tradiție cu dorința de a reînvia momentul nașterii pruncului Iisus. Dar mai este încă ceva, mărturisit sau nu, pe lângă semnificația sa religioasă, din tainițele adânci ale trăirilor noastre, copilul de odinioară rămas în noi o cere cu tărie. E cea mai frumoasă și mai iubită dintre
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
deși deseori este benefic și fructuos, lucrează concomitent în detrimentul spiritului autentic românesc. Faptul că acest spirit este înăbușit de masivele influențe străine, menținut la trecut și marginalizat la nivel popular, nu înseamnă că nu există și că nu poate fi reînviat”. Articole pe această temă au apărut în revistele : Steaua (Cluj), Moldova (Iași), Gândirea (Sinaia), Convoirbiri literare (Iași), Al cincilea anotimp (Oradea), Noua revistă română (București), Opinia națională (București), New York Spectator (New York) și altele. Profesorul Șerban C. Andronescu a propus recunoașterea
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
fructificăm lecturi ademenindu-i și pe ceilalți se ne urmeze pașii printre paginile înfoiate contemplând cuvinte-imagine blânde sau ropotitoare, străfulgerare de cuvinte-idee, cuvinte-gest aspre și grăbite, cuvinte-sentiment albastre și profunde, cuvinte-senzație proaspete și neatinse, cuvinte-crez puternice și nezdruncinate, cuvinte - amintire reînviind din adâncuri de simțire... Atâtea mii de cuvinte așteaptă cuminți și tăcute între pagini ca privirea noastră să le dea viață și glas, trezindu-le din vrajă... Ce-ar fi ele fără noi, dar, mai ales, ce-am fi noi
PRIETENA NOASTRA, CARTEA! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345002_a_346331]
-
descoperim că Drago-mir este dragonul mirific. Dragobete este ziua dragostei împărtășite, a manifestării în acord deplin cu întreaga natură. Strămoșii noștri au dezvoltat un adevărat ritual, perceput la început ca ceva firesc, natural - și uitat încet, încet. Acum simbolurile vechi reînvie, și odată cu ele ne simțim mai aproape de natură, mai bucuroși și mai frumoși - din toate punctele de vedere. Camelia TRIPON Referință Bibliografică: Camelia TRIPON - DRAGOBETE - FORȚA IUBIRII LA ROMÂNI / Camelia Tripon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
BOTIȘ, într-un impresionant poem de-al său (cf. Lumină Cărții Sfinte): “Săraci, o prea săraci am fi/De n-am avea o călăuza a noastră,/E prea puțin o pasare măiastra-/ Căci, cu nimic nu poți asemui/Acesta Carte reînviind istorii,/Balsam vindecător și fără de pereche,/Mai nouă parcă, dar atât de veche/Scriptură Sfântă, a urcușului spre glorii” ... Părintele simțise, deci, că lumea care folosește Internetul pentru sporirea de Duh era pârjolita de nevoia unei mai cuprinzătoare reviste online
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
mult bisatul cuc. Cu roua-n gene trecem pârleazul pe brazda din grădină Și punem sub cazma sămânța binecuvântată să rodească ... Un meșteșug păstrat din daci și nu avem vreo vină Că suntem cunoscuți pe Mapamond în breasla boierească. Natura reînvie pe-ntinderi necuprinse de Domnul hărăzite; E timpul să ne bucurăm de tot ce ochiul vede Și toată osteneala să nu ne fiarbă în nu știu ce ispite, Iar noi, vechi truditori, să nu cădem bătuți în marea cea de verde. Nu
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
sau cu șnur, Ce umplu străzile placide Sau pe ecrane fac conjur! Strămoșii noștrii. La sfatul țării, stau și cuget Și din străfunduri aud muget, Nemulțumirea a mii de daci, De starea țării pe “butaci” Și cu toți speră, să reînvie Acest meleag...din saracie. Referință Bibliografica: OMAGIU MARELUI BRANCUSI-epigrame și madrigale) / Constantin Enescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1190, Anul IV, 04 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
sunt și vor rămâne mulți ani de aur ai generației de artiști a interpretei Margareta Pâslaru, dovadă că onorurile pot fi date imediat și luate înapoi fulgerător, pe când asupra iubirii lucrează timpul luându-i durata și dându-i eternitatea. De câte ori reînvie un cântec, se spulberă un nor care a călătorit prin văzduh. O negură mare a trecut prin fața stelelor muzicii ușoare românești, dar a plecat.. Artiștii se văd iar pe cerul cu șiraguri de mărgăritare și safire de cântece.Ce mult
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
vampiri deveneau supușii valahului! BOIER CIOCOIU: (amuzat) Ohohooo!... URSUZ: Ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și îl căutau pe pașă să-l savureze! CĂPITANUL SASU: E mare neamul vampirilor? URSUZ: Oho! Câtă frunză și câtă iarbă! Dacă am reînvia am deveni Imperiul de temut al lui Dracula Voievod! CĂPITANUL SASU: Voi chiar sunteți un imperiu!? CĂPITANUL ARNĂUTU: (destins cu un zâmbet în colțul gurii) Dacă vrăjmașii noștri sunt gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! URSUZ: (binedispus) M-
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
în coșciuge cadavrele încep să se ridice în șezut scoțând sunete înfiorătoare și arătându-și ghearele și caninii. Cuprinși de panică vânătorii scot săbiile și le retează capetele. CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu voce forte) Străpungeți-le inimile! Nu-i decapitați că reînvie! CĂPITANUL SASU: Mai repede! La miezul nopții vampirii se trezesc din somn și-și recapătă puterile! Vreo patru-cinci vampiri țâșnesc din morminte și se ia la bătaie cu oștenii. CĂPITANUL ARNĂUTU: Nu-s ființe umane! Inima! Loviți-i în inimă
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]