2,170 matches
-
o contribuție semnificativă la schimbarea situației. Ideea principală pe care o susține este însă aceea că femeile trebuie să conștientizeze faptul că democratizarea, așa cum este înțeleasă astăzi, instituționalizează practici care pot fi, și adesea chiar sunt, ostile femeilor. Aceste practici reafirmă regimurile de gen centrate pe bărbat, atât în sfera privată, cât și în cea publică, politică. Ele împiedică mobilitatea femeilor și le reglementează accesul la procesele de luare de decizii politice. Contestarea reconstituirii spațiului politic ca spațiu masculin poate micșora
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
fantome. Sunt cuvintele spectrului lui Kiyotsune, din a doua parte a piesei. În același timp însă, forța viselor rămâne aceeași, intactă: Ațipisem o clipă mi-am văzut dragostea de-atunci mă încred în ceea ce alții vise numesc. Iubita lui Kiyotsune reafirmă astfel puterea visului ca putere de întâmpinare a spectrului. În clipa întâlnirii cu fantoma, uluirea că o vede apărând la căpătâiul ei se împletește cu o întrebare al cărei răspuns rămâne de ordinul indeterminabilului: dar el viața și-a luat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
1981, 2004; Szmmer-Effler, 2002, 2004Ă. 3Ă Teoriile interacționismului simbolic se axează pe identități și pe „self-conceptions” ca elemente de reglare a comportamentelor, considerându-se că indivizii tind să conserve și să susțină „self-conceptions” în diferite situații: când persoanele reușesc să reafirme „self-conceptions” sau propria identitate, atunci trăiesc emoții pozitive; în caz contrar, emoții negative (Mead, 1938; Cooley, 1902; Shott, 1979; Braithwaite, 1989, 2001; Stryker, 1980, 1987, 2004; Mc-Call și Simmons, 1978; Ellestad și Stets; Burke, 1991, 1996; Heise, 1977, 1979, 1989
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
umanului. Neocartezianismul din științele cognitive, înclinat ideologic spre legitimarea inteligenței artificale, se dovedește o opțiune la fel de limitativă precum neodarwinismul din științele tehnobiologice, tendință manifestată în domeniul vieții artificiale. Pe de altă parte, există voci, în special din tabăra cyberfeminismului, care reafirmă importanța existențială și cognitivă a corpului (a simțurilor și a percepțiilor acestuiaă în „societatea cunoașterii” raționale. Spre deosebire de tendința mecanologiei de tip neocartezianist (în sensul de disociere minte-trup, în scopul favorizării primului termenă, cea de-a doua tendință continuă perspectiva fenomenologică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
morții, ale bolii și ale suferinței. Adesea însă, toate aceste orientări sunt învinuite de interese ideologice și politice ascunse sub aparența bunelor intenții, de naivitate tehnoștiințifică sau de optimism nerealist, sunt atacate de pe poziții opoziționale pe motiv că sfârșesc să reafirme țelurile și obiectivele tehnocraticilor, ale albilor, ale bărbaților, ale speciei umane sau sunt incriminate de perpetuarea ideilor tehnomistice (pshihedeliceă ale anilor ’60 și ’70 sau ale capitaliștilor care fac apologia libertății împotriva oricărei normalizări sau legiferări externe. Străduindu-se a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestei intenții, artista construiește spații fluide, imagini care înconjoară și întrupează în mod senzorial-motric privitorul, folosind reprezentarea vizuală ca modalitate de sugerare artistică a echivocului, mai degrabă decât ca o simplă ilustrație. Utilizarea imaginilor virtuale își propune de fapt să reafirme prezența corpului în spațiul artistic simulat, interfața însăși ținând de corporealitate, de intuiție și de visceralitate: Mediul spațiului virtual imersiv nu este doar un spațiu conceptual, ci, în mod paradoxal, un spațiu fizic în sensul că este extins, tridimensional și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
gândesc și exist, sau nu gândesc și exist”. Dacă privim Întreaga coloană de valori a expresiei p&q∨Îp&q, observăm că ea exprimă valorile de adevăr ale propoziției q, expresia fiind de fapt echivalentul post-pendenței, adică reafirmarea propoziției sum, reafirmând de fapt existența. O astfel de interpretare, mai largă și mai nuanțată, a enunțului cartezian, În care este urmărită menținerea În orizontul existenței, este cea care se apropie cel mai mult de intențiile filosofului, care ne avertizează, de altfel, că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
formalizăm aceste enunț, el va arăta astfel: p∨Îp→ q = „ori gândesc, ori nu gândesc, exist” Deși pare că am mai dedus o a cincia implicație, nu e câtuși de puțin adevărat, pentru că acest enunț nu revine decât la a reafirma Încă o dată propoziția q. Vom spune așadar că: p∨Îp→ q ↔ p&q∨Îp&q ↔ q Fapt ce se poate verifica În următorul tabel al valorilor de adevăr: p Îp q p∨Îp→ q p&q∨Îp&q 1 0
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Dumnezeu se pot face prefixând termenii care Îl vizează cu prefixul „supra-”. Astfel, enunțul „Dumnezeu este supraesențial” conține atât o afirmație cât și o negație. Într-un astfel de enunț se neagă esențele „obișnuite”, pentru ca, În același timp, să fie reafirmate În concept drept ceva dincolo de ele. Această ne-determinare a esențelor, datorată trecerii lor Într-un registru mai Înalt, În care intelectul nu le mai poate cuprinde, dar nici nu poate să nu le presupună, o vom Întâlni și la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
reprezintă o noutate. Decât dintr-un singur punct de vedere. Iar acesta e cel care interesează ideea de fundal În care a fost angajată această lucrare: identificarea principiilor metafizicii carteziene. Atunci când reia discuția asupra problemelor pe care le naște Îndoiala, reafirmând din nou cogito-ul, filosoful ne amintește la fiecare pas de faptul că În conștiința noastră avem de această dată un reper: Dumnezeu. „Iar atunci când iau seama că mă Îndoiesc, că sunt adică un lucru incomplet și dependent, atunci ideea unei
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
angajaților în sectorul public. Dacă angajarea pe viață (lifetime employment) nu erastimulatoare pentru performanță, se presupunea că angajarea prin contract, cu termene și obiective clare, ar fi condus la eficientizarea activității angajaților. Noua guvernare (NG)tc "Noua guvernare (NG)" NG reafirmă nevoia de acțiune colectivă, de coordonare a contribuțiilor actorilor din sectorul public, privat și voluntar în rezolvarea problemelor macrosociale; statul nu mai ocupă rolul central, instituindu-se parteneriate cu actori ai sectorului privat (nonprofit, dar și pentru profit) și informal
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ridicat al rezultatelor dorite.” (Bovaird și Loffler, 2003, p. 10) Peters și Pierre (2000) afirmă că managementul public este o abordare eminamente ideologică, presupunând superioritatea pieței și a practicilor corporatiste și pledând pentru emularea lor în sectorul public. Noua guvernare reafirmă specificitatea politică, dar și culturală asectorului public, bazat pe cooperare mai degrabă decât pe competiție, pe un etos specific funcției publice, fundamentat în special pe responsabilitatea publică și mai puțin pe controlul stimulentelor acordate angajaților. Piața nu produce de la sine
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
astfel moartea simbolică a eroinei și a ziditorului ei. Scenă de o tristețe sfîșietoare, plasată pe o ambarcațiune metalică delabrată, înconjurată de ape, la apus de soare, la sfîrșit de zi și parcă de lume... Concluzia: "mitizantul" Alexa Visarion își reafirmă programul, acum ca rescriere tot postmodernă, de bună seamă! a legendei, proiectîndu-și simbolic propria extincție, dar și răsturnînd-o în victorie, deci îndepărtînd-o, căci... pînă urmă, ca poveste a poveștii, filmul s-a făcut, iată! Drept care incipitul se rectifică așa: Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ridicolul. Gaev Valer Dellakeza e un bufon pe care bufonada îl plictisește. Într-o secvență inspirată pentru erou, el agață în vârful tocului globul pământesc dar nu stie ce să facă cu el. Neuitatul interpret al Unchiului Vania, Dellakeza îsi reafirmă prin această creație remarcabilă vocația pentru partiturile cehoviene. Firs este un bufon al morții. Interpretat de Ilie Gheorghe, el e îmbrăcat în costumul lui Agamemnon (o manta roșie uzată) din Orestia lui Silviu Purcărete, un citat asimilat prin care regizorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
indisociabile de viața noastră individulă și socială sub toate aspectele sale"172 devin mai clare, fie în articolele apărute în Science/Culture, fie în Trans-versales. În 1992, ca răspuns la apelul de la Heidelberg care denunță "ecologia ca o ideologie irațională", reafirmă că "natura se află în serviciul omului" și că doar "știința, tehnica și industria" vor salva lumea, Jacques Robin ia poziție și de-clară: "Știința a luat locul religiei în Occident pen-tru a revendica aspectul absolut al cunoașterii, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
general al organizațiilor socialiste din octombrie 1899, reunit în sala Japy din Paris, la numeroase dispute, încheiate nu fără dificultate, cu un compromis: dacă principiul fundamental al luptei de clasă, care interzice intrarea unui socialist într-un guvern burghez este reafirmat, această eventualitate poate să fie totuși acceptată în "împrejurări excepționale". În același an, A. Millerand face pasul hotărîtor și devine ministru al Comerțului. Evoluția situației, noile greve, reacția guvernamentală și redeschiderea "cazului Millerand" duce, doi ani mai tîrziu, la Congresul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Germania, Rusia, Țările-de-Jos și Norvegia se divizează între leniniști și luxemburghiști, fiind într-un total dezacord cu rolul partidului și al maselor din cadrul procesului revoluționar. La dreapta Internaționalei, revizioniștii condamnați în mod formal de Congresul de la Amsterdam (1904), care a reafirmat prioritatea luptei de clasă, sînt mult mai direcți, dar la fel de activi. Influența acestora depășește majoritatea din SPD, chiar dacă în această organizație fiind mai mult ca niciodată modelul socialismului internațional ea este cea mai puternică. În sfîrșit, detașîndu-se din ce în ce mai mult de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialismului internațional este "de a interveni prompt în stingerea acestuia și de a se folosi cu toate forțele de "criza economică și politică creată de război pentru a agita și ridica masele populare, grăbind căderea dominației capitaliste". Acest compromis este reafirmat la următorul congres al Internaționalei de la Copenhaga (1910), cînd socialiștii germani refuză propunerea englezului Keir Hardie, de a organiza, în caz de conflict, o grevă generală în uzinele de armament, în mine și transporturi. Chestiunea este amînată pentru congresul următor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
inițiativa lui Vanderverde, socialiștii țărilor aliate sînt invitați la Londra, în 14 februarie 1915. După ce au declarat că o victorie a Germaniei ar însemna sfîrșitul libertății și a democrației în Europa, reprezentanții partidelor din Anglia, Belgia, Franța și Rusia își reafirmă voința de a combate guvernul german dar nu și poporul său. Triumful Aliaților va reprezenta "victoria libertății pentru toate popoarele, a unității, a independenței și a autonomiei națiunilor într-o Federație pacifistă a Statelor Unite ale Europei și ale lumii". Perspectiva
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o conferință a socialiștilor din țările neutre, în Elveția, la Lugano, dar această inițiativă va fi sortită eșecului. În iulie 1915, cu mari eforturi, C. Rakovski reușește să întrunească o a doua conferință a partidelor socialiste balcanice, în care sînt reafirmate două principii: neutralitatea Balcanilor și internaționalismul. În aceste vremuri de război, apare deja un rezultat remarcabil. În sfîrșit, socialismul internațional poate să-și mai pună la activ încă alte două manifestări: din 26 pînă în 28 martie 1915 se ține
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
s-a constituit Comitetul pentru Reluarea Relațiilor Internaționale (CRRI)* în care se întîlnesc socialiști și sindicaliști, precum și Comitetul de Apărare Sindicală**, susținut în principal de anarhiști, și, în sfîrșit, în Germania, în rîndurile "Spartakiștilor" care, grupați în jurul lui K. Liebknecht, reafirmă necesitatea solidarității internaționale a muncitorilor; aceștia vor organiza la 1 mai 1916 prima grevă îndreptată împotriva războiului. În același timp, deputații socialiști germani care au refuzat să voteze creditele de război sînt expulzați din delegația socialistă de la Reichstag și încep
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
totuși unul din teoreticienii cei mai originali ai ISM, evocă în 1923 "tendințele dictatoriale" ale unor țări europene în primul rînd Italia și Ungaria. Cinci ani mai tîrziu, Vandervelde, reprezentînd o sensibilitate politică diferită, situată mai la dreapta în cadrul Internaționalei, reafirmă acest punct de vedere, fără a-l aprofunda, refuzînd fascismului pînă și cel mai mic caracter de noutate. Comparîndu-l cu "un boulangism* reușit sau cu un bonapartism care a găsit mijlocul de a se situa, din punct de vedere moral
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Socialiste a Muncii. La 22 august, o nouă reuniune a secretarilor ISM și FSI are loc la Paris, la care asistă de Brouckère, Adler, Citrine, Schevenels, Jouhaux, Mertens, Gillies, Bracke, Zyromski și Delvigne. Orientarea definită în 28 iulie precedent este reafirmată și confirmată. La 30 august este organizată la Geneva o întîlnire socialistă internațională la care iau parte deputați din Partidul Laburist. Cu această ocazie, Salomon Grumbach, unul din specialiștii în probleme de politică străină ai SFIO, face o expunere consacrată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de gravitatea acestor fapte: acordul de neintervenție nu poate fi păstrat decît "atîta timp cît este în mod loial supravegheat de toți". Violarea acestei convenții "trebuie să conducă pe celelalte state la o nouă examinare a situației". Dar, după ce au reafirmat sprijinul total acordat clasei muncitoare spaniole, aceste două organizații (ISM și FSI) se văd acum incapabile să pronunțe vreun cuvînt de ordine, concret, pentru a face față situației. În ciuda caracterului său din ce în ce mai iluzoriu, politica de neintervenție nu a fost nici o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
întîmplărilor și a posibilităților. Într-o anumită măsură, această profundă divergență amintește de concepțiile apărate anterior de către Laburiști în cadrul ISM și de pragmatismul lor solid. Asupra anumitor puncte, un acord este totuși posibil: un text comun, semnat de toți participanții reafirmă valoarea democrației "sub triplele sale aspecte, politică, economică și socială". În materie internațională, Conferința proclamă de asemenea sprijinul acordat trilogiei arbitrajului, securității și dezarmării. Ea se bucură de acordul realizat de toate națiunile angajate în lupta pentru libertate îndeosebi Statele Unite
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]