1,394 matches
-
consecință a interpretării realiste nu este în acord cu descrierea conceptului așa cum apare în pasajele citate este evident, însă doar acest fapt nu este suficient pentru a o respinge fără o analiză mai amănunțită. Cred că dificultatea acceptării de către un realist a pasajelor citate are în spate două afirmații ale lui Toma din Aquino: că avem capacitatea de a cunoaște cu adevarat obiectele extramentale și că știința este despre obiecte din afara sufletului nostru, care populează lumea reală, nu despre reprezentările noastre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
discuțiile erudite, țara aceea este denumită o democrație. În al treilea rînd, am putea medita asupra unei anumite țări sau grup de țări sau poate chiar o țară ipotetică, pentru a ne imagina, într-un mod cît se poate de realist, ce instituții politice ar fi necesare pentru a îndeplini, în mare măsură, scopurile democratice. Am face, ca să spunem așa, un experiment mintal, în care am reflecta cu atenție asupra experiențelor, tendințelor, posibilităților și limitelor umane și am proiecta o serie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cetățeni, nu ar putea să nu producă un asemenea efect asupra lui? întreabă Beaumarchais în Eseu despre genul dramatic serios (Essai sur le genre dramatique sérieux). Căci acesta este obiectul genului cinstit și serios." De o moralitate înaltă, strigător de realist, noul gen pretinde să-i ofere societății o oglindă fidelă. 2.3.1. Amestecul tonurilor Conceput ca un gen complet, drama cuprinde genurile precedente. Louis-Sébastien Mercier, care consacră un întreg capitol din Nou Eseu despre arta dramatică definirii sale, explicitează
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ci trupul în stare de extaz, și în timp ce va emana din ea un spirit viu, se va înveșmânta cu o frumusețe de mort. Cuvântul mort vine firesc sub peniță prin apropiere cu cuvântul viață, de care fac uz fără încetare realiștii." În impasibilitatea ei absolută, "supramarioneta" înseamnă absența oricărei emoții. Ea posedă puterea sacră a statuilor divine aflate în temple și din care descinde. "Marioneta este descendenta străvechilor idoli din piatră ai templelor, ea este imaginea degenerată a unui Zeu. Prietenă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ce se bifurcă) 1.1. Argument Fascinați sau intrigați de "efectul Caragiale", tot încercăm să prindem într-o formulă magia scrisului său. Ca "joc cu mai multe strategii" (Florin Manolescu), de un comic irezistibil și\sau de un tragism acut, realist cinematografică, dar și "absurd-fantastică", obiectivă și subiectivă, raportată istoric și totuși etern actuală, opera lui Caragiale dezvăluie o complexitate dezarmantă pentru orice tentativă taxonomică. Cu atât mai anevoioasă este operația de captare rezumativă a esenței sale, a cărei savoare este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
corp, de altfel, destul de scurt, cu un mijloc aproape insesizabil, Între umerii strânși În corsetul gri al costumului și Înfoierea rotundă a poalelor, ce lasă imperceptibil să se construiască ipoteza existenței unor ciorapi-chilot acoperind tăietura largă dintre piciorul Întins, foarte realist conturat, și celălalt picior, aruncat În față puțin Îndoit (de aici și deformarea dată de scurtimea aproape la jumătate față de celălalt, precum și subțirimea caraghioasă); mâna stângă e Îndreptată Înainte ca și piciorul stâng, căutându-se și aici un posibil paralelism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trebuie să precizeze ce înseamnă "evoluție satisfăcătoare" și să evalueze practica actuală. Standardul de satisfacție poate fi înalt sau redus. Un idealist ar putea fi nemulțumit de o democrație stabilă pentru că nu se apropie de standardele sale înalte, în timp ce un realist ar putea fi mulțumit dacă judecă după standarde reduse. În Belarus sau Ucraina, o per-soană care exprimă nemulțumire față de dezvoltarea democrației exprimă o părere împărtășită și de Freedom House, care cataloghează noile regimuri de acolo ca parțial democratice sau nedemocratice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
îndepărtare și înlăturare întreprinse de societatea noastră. Fie că se găsesc sub formă de prafuri, țigări, pastile sau în formă lichidă, efectul este asemănător în majoritatea cazurilor, și anume faptul că frânează orice dorință, orice vis, indiferent de cât de realist sau irealist ar fi. Este se pare o ”modă” în a explica cauzele ce conduc spre consumul de droguri, fiecare dându-și cu părerea, crezând că deține adevărul suprem al înțelegerii motivației din spatele acestei dependențe. Fie că este vorba de
Fii conștient, drogurile îți opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Liliana Negrii () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1979]
-
în cantități suficiente. Unul dintre cei mai proeminenți lideri ai NRA a fost actorul Charlton Heston, care a fost președintele organizației un număr de ani (s-a retras în 2003). Este greu de spus dacă este mai bine să fii realist și să recunoști instituțional activitatea de influențare a decidenților politici, plecând de la ideea că o influență vizibilă, transparentă, este preferabilă uneia mult mai obscură, sau dacă este mai bine să interzici orice formă de structură și activitate a unor grupuri
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ani care-i mai sunt hărăzite, singura șansă a omului, până la ora stingerii, e să conceapă o inteligență complexă ca Dumnezeu, care să poată ființa fără corp, marele obstacol în proiectata evadare de pe pământ. Acest uluitor proiect himeric (totuși, singurul "realist" pentru salvarea omului ca inteligență care-și asumă universul) ar fi reușita finală a lui Lucifer devenit Dumnezeu prin liberul său arbitru. Dacă ne gândim bine, acest gând luciferic l-a bântuit și de Dionis din celebra nuvelă eminesciană: prin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în golătate tălmăcită de Tereze prin visul ei. Tomas împarte bărbații care aleargă după mai multe femei în două categorii: unii aleargă după propriul vis (eu) și aceștia sunt romanticii care urmăresc în toate femeile "același tip de femeie"; ceilalți, realiștii, aleargă după infinita "diversitate a lumii feminine obiective"430. Însă, recunoaște el, nici unul dintre cele două tipuri de Don Juan nu poate deschide poarta "memoriei poetice". Această povară a memoriei poetice nu i-a deschis-o decât Tereza. În rest
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
metod]) este realizat] prin adoptarea uneia dintre mai multe perspective nelimitate. iv. Zhuang Tzi: relativismul taoist Al treilea curent a dat naștere taoismului promovat de Zhuang Tzi, care s-a detașat de poziția antilingvistic] a lui Mencius și Lao Tzi. Realiștii au demonstrat incoerenta oric]rei afirmații f]cute de pe o asemenea poziție; în opinia lor, a afirma c] „orice form] de limbaj duce la deformarea conduitei tao” însemna tocmai a deformă conceptul de tao; în plus, ei au susținut ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne gândim la ceea ce ele afirm] despre relațiile și acțiunile umane. Unii scriitori (de exemplu, A.R. White) afirm] c] propozițiile care includ cuvântul „drept” sunt faptice, astfel putând fi considerate adev]rate sau false. Alții, ins], printre care și realiștii de origine scandinav] Axel Hagerström și Karl Olivecrona pledeaz] pentru o analiz] de natur] emotivist]. Altfel spus, ei cred c] a afirma un drept înseamn] a lua o poziție și nu a declara un fapt. Contrar celor doi, filosoful american
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturi care ins] deriv] din drepturi pe care indivizii le au indiferent de apartenență la un stat. Rezult] de aici c] drepturile și prerogativele statelor nu pot fi mai extinse decât cele ale membrilor individuali luați la nivel colectiv. Un realist poate r]spunde acestei obiecții în trei feluri. El poate alege nihilismul moral, derivând ideea c] normele morale nu se aplic] statelor din afirmația general] c] normele morale nu se aplic] deloc, nici m]car comportamentului indivizilor (vezi comentarii asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre judecată moral], ca fiind expresia unei dorințe, nu reușește s] explice reflecția moral]. Viziunea antirealistului despre discuția moral] confer] un caracter imoral convingerii morale! Și-atunci cum stau lucrurile cu alternativă, realismul moral? S-ar putea crede c], din moment ce realistul moral admite existența faptelor morale, nu întâmpin] nici o dificultate în a explica obiectivitatea judec]ții morale și fenomenele legate de reflecția și discuția moral]. S-ar putea crede c] singură problem] a realistului este aceea c] dac] el trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral? S-ar putea crede c], din moment ce realistul moral admite existența faptelor morale, nu întâmpin] nici o dificultate în a explica obiectivitatea judec]ții morale și fenomenele legate de reflecția și discuția moral]. S-ar putea crede c] singură problem] a realistului este aceea c] dac] el trebuie s] evite existența unor propriet]ți morale „ciudate” a c]ror recunoaștere se raporteaz] în mod necesar la dorinț], atunci nu poate explica caracterul practic al judec]ții morale. Dar problemele sunt, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] el trebuie s] evite existența unor propriet]ți morale „ciudate” a c]ror recunoaștere se raporteaz] în mod necesar la dorinț], atunci nu poate explica caracterul practic al judec]ții morale. Dar problemele sunt, de fapt, mult mai complicate. Realistul moral trebuie s] admit] faptul c] acest caracter practic al judec]ții morale este problematic, din punctul lui de vedere. Dar problema lui nu ia sfârșit aici. Problema lui este aceea c] el nu are o concepție plauzibil] despre natura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile despre ceea ce este bine și ceea ce este r]u sunt judec]ți despre ceea ce suntem motivați s] facem său s] nu facem. Acesta este obiectul de studiu al reflecției și al discuției morale, motivele noastre pentru a acționa. Dar realistul moral care admite un set de fapte morale fâț] de care am putea fi neutri din punct de vedere motivațional, trebuie s] resping] un astfel de concept al adev]rului sau falsit]ții. La urma urmei, am putea cu greu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concept al adev]rului sau falsit]ții. La urma urmei, am putea cu greu s] r]mânem neutri din punct de vedere motivațional cu privire la un lucru pe care consider]m c] avem motive s] îl facem. Provocarea unui asemenea de realist este astfel aceea de a oferi o explicație alternativ] despre natura faptei morale; o explicație alternativ] despre obiectul reflecției și al discuției morale. Unii realiști morali se confrunt] într-adev]r cu aceast] provocare. De exemplu, ei au pretins c] faptele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru pe care consider]m c] avem motive s] îl facem. Provocarea unui asemenea de realist este astfel aceea de a oferi o explicație alternativ] despre natura faptei morale; o explicație alternativ] despre obiectul reflecției și al discuției morale. Unii realiști morali se confrunt] într-adev]r cu aceast] provocare. De exemplu, ei au pretins c] faptele morale sunt fapte care joac] un anume rol explicativ în lumea social]: actele bune sunt acelea care tind înspre stabilitatea social], pe când actele greșite sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înspre neliniște și stabilitate. Ori, în versiunea aristotelic] ele sunt argumente pentru acele acte aflate în armonie cu funcția adecvat] a ființei umane (și prin urmare, pentru definirea acestei funcții). Cuvântul „tendinț]” nu este inutil aici, pentru c] astfel de realiști se gr]besc s] sublinieze c] alți factori ar putea diminua tendința înspre stabilitate și neliniște sau ar putea s]-i opreasc] pe acei oameni care au de fapt funcțiile lor adecvate. S] ne îndrept]m pentru un moment atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabilitate social], acest lucru se datoreaz] faptului c] stabilitatea social] este considerat] important] din punct de vedere moral, si este un rezultat la care suntem motivați s] ajungem. Mi se pare într-adev]r c] și acest fel de concentrare a realistului moral pe explicație ne împinge înapoi în direcția ideii unei fapte morale la baza c]reia stau motivele de a o realiza, deoarece, din nou, în m]sura în care consider]m actele corecte ca acte care tind înspre stabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
funcției adecvate a ființei umane, deoarece în m]sura în care înțelegem ideea de „funcție adecvat]”, consider]m c] această const] în a fi rezonabili și raționali). Prin urmare, am putea obiectă în cele din urm] c] acest tip de realist moral nu reușește s] ne ofere o alternativ] real] la concepția inițial] despre faptă moral]. Astfel, adev]rata întrebare care se pune este dac] realistul moral este forțat s] resping] ideea potrivit c]reia corectitudinea și incorectitudinea se refer] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și raționali). Prin urmare, am putea obiectă în cele din urm] c] acest tip de realist moral nu reușește s] ne ofere o alternativ] real] la concepția inițial] despre faptă moral]. Astfel, adev]rata întrebare care se pune este dac] realistul moral este forțat s] resping] ideea potrivit c]reia corectitudinea și incorectitudinea se refer] la ceea ce suntem sau nu motivați s] facem. În continuare, voi analiza aceast] idee. Problemă major] const] în ceea ce am numit „imaginea standard” a psihologiei umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În continuare, voi analiza aceast] idee. Problemă major] const] în ceea ce am numit „imaginea standard” a psihologiei umane. Această deoarece imaginea standard ne ofer] un model despre ceea ce înseamn] s] ai un motiv în termenii unei dihotomii dorinț]/credinț]. Dac] realistul moral dorește s] combine obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale f]r] s] apeleze la fapte morale „ciudate”, trebuie s] abordeze aceast] imagine standard. Totuși, problema este c] prezentarea imaginii standard că o explicație pentru motivația uman] pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]