3,026 matches
-
dificultăților materiale traducând din literaturile rusă (în colaborare) și franceză: I. A. Kuprin, Moloh (1951), I. A. Krâlov, Fabule (1952), M. E. Saltîkov-Scedrin, Povestiri (1952), N. V. Gogol, Suflete moarte (1954), Anatole France, În floarea vieții (1953), La Fontaine, Fabule (1954). Reapare cu versurile „copilărești” din Prisaca în 1954. Anul 1955 aduce semnele acceptării scriitorului de către oficialități. Publică Pagini din trecut și 1907 - Peizaje în 1955, Cântare omului în 1956, Din drum... în 1957. Devine membru al Academiei Republicii Populare Române, e
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și găzduit la moșia Cernauca, unde își aflaseră azilul și alți revoluționari români. Se reîntoarce la Brașov în toamna lui 1849 și primește permisiunea pentru reapariția celor două publicații ale sale, care sunt însă repede suprimate, sub învinuirea de „cerbicie”. Reapărute în septembrie 1850, cu un alt redactor, Iacob Mureșianu, gazetele stau încă sub influența lui B. O perioadă îl va interesa mai ales activitatea comercială și industrială. Conducând Gremiul negustorilor din Brașov, izbutește să obțină autorizația pentru a deschide o
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
păstrat, desigur, doar fragmente) s-ar încadra tipologic în stilul baroc etern și universal (Eugenio d’Ors vorbește de „eonul baroc”), prezentând asemănări cu Machu Picchu, enigmatica așezare incașă din Peru. Eclipsat timp de peste un mileniu, după cucerirea romană, b. reapare în spațiul românesc, avant la lettre, în secolul al XVI-lea, materializat mai ales în arhitectură (biserica de la Curtea de Argeș), dar și în alte forme de artă, inclusiv în literatură (Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie). Prefigurări ale unui
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
În 1933, timp de aproape un an, editează suplimentul „Lumina tineretului” (redactor C. Turicu), având ca obiectiv educarea religioasă a tinerilor, iar în 1948, apare săptămânal suplimentul „Biserica și școala. Adaos pentru popor” (redactor Ilarion V. Felea). Din 1992, publicația reapare, seria nouă având o periodicitate de două numere în primul an. Primul redactor responsabil este Vicențiu Mangra (până la numărul 52 din 4 ianuarie 1878; i se va mai încredința această responsabilitate în anii 1883-1884 și 1890). Următorii redactori responsabili sunt
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
au fost acceptate de mai marii bisericii:"Însă superiorii săi își exprimau rezervă față de această pretenție și, pe data de 3 noiembrie, i-au cerut să ceară mamei lui Cristos o dovadă a vrerii Domnului. Prin urmare Fecioara i-a reapărut a doua zi, cu ocazia sfanțului Charles Borromeé, la un ceas după miezul nopții. Fratele Fiacre a auzit, pe când stătea în fața unei cruci, un copil care plângea și a văzut-o pe Maica Domnului învăluita de lumină, cu o coroană
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nou strat și i-am pierdut din vedere. Am zărit atunci lungi cuirasate pe o mare liniștită, aeroplane cu aripi scurte, ridicole, soldați în tranșee. Încercând să regăsesc urmele perechii imperiale, scotoceam acum în dezordine, amestecând paginile decupate. Țarul a reapărut pntru o clipă, călare, cu o icoană în mâini, în fața unui rând de infanteriști îngenuncheați... Chipul lui mi-a părut îmbătrânit, întunecat. Eu îl voiam iarăși tânăr, însoțit de frumoasa Alexandra, aclamat de mulțime, glorificat în strofe entuziaste. Numai la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și inimile sălbatice ale soldățimii. Au izbucnit în râs, șmecheria părea prea naivă. Ofițerul, râzând în hohote, a rostit: „Du-te, fugi! Salvează-te, derbedeu mic!” Și continuau să râdă încărcându-și puștile. Deodată, vocile le-au amuțit. Copilul a reapărut și, mergând lângă perete, alături de cei mari, a exclamat: „Iată-mă!” De-a lungul istorisirii mele, Pașka parcă abia mă urmărise. Stătea nemișcat, aplecat spre foc. Chipul i se ascundea sub cozorocul lăsat în jos al șepcii lui mari de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a familiei noastre. Mi-am amintit că fotografia dispăruse din album imediat după ce-mi trezise interesul și îi vorbisem despre ea Charlottei. M-am străduit să-mi amintesc de ce, atunci, nu am putut obține nici un răspuns. Scena mi-a reapărut în fața ochilor: îi arăt bunicii fotografia și, deodată, văd trecând o umbră rapidă, care mă face să-mi uit întrebarea; pe perete, acopăr cu palma un fluture ciudat, un sfinx cu două capete, cu două trupuri, cu patru aripi. Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
popor contra popor, De-aceea zdrobesc țară eu de țară Și secol sfarm de secol. Poate că, speriat, Sufletul lumii, - oricât de crud ar fi, Oricât nenduplecat, oricât de rece - M-a reîmpinge-n vecinicul nimic, Ca niciodat să nu mai reapar. Ah! nu știi... nu poți ști ce îmi lipsește... Căci, dac-aș ține-n mână toată lumea, Toată lumea nu mi-ar ajunge... Și să simți, Să știi mai dinainte că etern, Etern avea să ție-astă dorință... Că-etern o înspăimînți, un demon
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că n-am să mor pe veci, Că vis e a ta moarte, cu slabe mâni și reci. La sorți va pune iarăși pin lumile din cer Durerea mea cumplită - un vecinic Ahasver, Ca cu același suflet din nou să reapară Migrației eterne unealtă de ocară... Puternice, bătrâne, gigante - un pitic, Căci tu nu ești în stare să nimicești nimic. (El cade obosit pe-un trunchi vechi - și-și acopere ochii cu mâna. S-aude o muzică dulce) VISURILE (sopran) Somn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce interacționează cu dineina ancorată în citoplasmă. La sfârșitul acestei faze, cromatidele surori devin cromosomi-frați, în așa fel încât sunt adunați în jurul centrosomului. Telofaza Este revenirea la normal a mai multor evenimente: cromosomii se decondensează, fusul se dezasamblează, membrana nucleară reapare, se reasamblează și aparatul Golgi și reticulul endoplasmic iar nucleolul reapare. Fiecare nucleu conține o copie completă a genomului patern și una a genomului matern (diploidie). Citokineza Este procesul ce divide celula în 2 celule fiică. Acest fenomen necesită apariția
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cromatidele surori devin cromosomi-frați, în așa fel încât sunt adunați în jurul centrosomului. Telofaza Este revenirea la normal a mai multor evenimente: cromosomii se decondensează, fusul se dezasamblează, membrana nucleară reapare, se reasamblează și aparatul Golgi și reticulul endoplasmic iar nucleolul reapare. Fiecare nucleu conține o copie completă a genomului patern și una a genomului matern (diploidie). Citokineza Este procesul ce divide celula în 2 celule fiică. Acest fenomen necesită apariția unui „șanț de clivare”, o bandă îngustă de proteine contractile (actină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unor procese funcționale programate, care sunt în stare de latență în absența stimulului. In general răspunsul celular este prezent cât timp cât acționează stimulul. Sunt însă numeroase situații în care răspunsul se menține în diverse forme după încetarea acțiunii (postefect), reapare (rebound) sau devine mai amplu pentru același nivel de stimulare susținută sau repetată (sensibilizare). In alte cazuri răspunsul diminuă până la dispariție chiar sub acțiunea stimulului (adaptare, lentă sau rapidă, redusă sau pronunțată). Mai mult, continuarea pe perioade prelungite a stimulării
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lor cele primite cu mulțumire până acuma, lucru ce diminuă esistința lor. Condițiunile de viață se schimbă din momentul în care pasă un mare artist dramatic în lumea orfană și aprinde sufletele, căci cele esperiate nu se dau șterse, ci reapar totdeuna în noi ca o admonițiune involuntară față cu productele (Leistungen) ce-o apucă pe calea cea veche. Altfel e la artele acelea la cari ești în stare a (măsura) dejudica ceea ce ți se prezintă (comparînd) alăturînd-o numai cu tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin această mijlocire între diferitele vorbiri ale dialogului acestea nu se prezintă decât ca fire rupte și legate numai esterior, nu însă ca un fir de viață ce se toarce el însuși. A doua speție de mijlocire împreună individul ce reapare cu momentul în care noi l-am părăsit. Aicea e tema artistului dramatic, ca să sensibilizeze astfel în personalitatea sa dispozițiunea care s-a născu]t în vremea aceea în starea sufletească a individului; însă astfel încît să recunoaștem într-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Epoca aceasta a vieții trebuie să pătrundă în reprezentare în sufletul nostru, cu tot adevărul și toată frumusețea ei, din comparațiunea celor două scene amintite. Și câtă deosebire e între Iulia de la finea actului al doilea și între ea când reapare în scena a doua a actului al treilea. Nu mai e copila neliniștită, închietă, plină de dor, jumătate nepreocupată, jumătate arzând de iubire; nu mai e ființa aceasta - fructul plin s-a copt. Înaintea noastră stă femeia în energia neînfrîntă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acelei speții de mijlocire care-n marile puncte solstițiale, în peripețiile dezvoltării caracterului, le mijlocește întreolaltă și le combină într-o viață organică, care sensibilizează catastrofele patosului, așa încît să ni se prezinte, ca un rezultat incorporat în tipul ce reapare pe scenă, toată schimbarea sufletească prin care a trecut el în intervalul lipsei sale. ELEMENTELE ESECUTĂRII CARACTERULUI JOCUL MUT După ce-am determinat noțiunile celor două forme ale mijlocirii (Vermittelung) cari coprind în sine toată mișcarea vieții individuale, ne rămâne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că o cantitate oarecare de mișcare (v) se întrebuințează (se consumă) pentru a preface o materie frecătoare m în n. Atunci ar fi m [plus] v = n n = m [plus] v și, reducîndu-se n la m, v ar trebui să reapară sub o formă oarecare. Prin frecarea îndelung continuată a două plăci de metal putem să aducem la încetare (la stingere) o cantitate enormă de mișcare. Ne poate însă veni în minte de-a regăsi în pulberea metalică o urmă măcar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari au cea mai mare afinitate întreolaltă. În clipa în care se-ntrerupe continuitatea sârmei și se împiedecă circulația, puterea dispare și reacțiunea acidului asupra zincului încetează numaidecât. Cum se restabilește comunicația, reacțiunea acidului asupra zincului reîncepe, și puterea dispărută reapare cu energia ei primitivă. Substanța sârmei nu e astfel decât conducătoarea puterii și nu participă deloc la manifestările ei. Analogă e treaba omului în privirea materiei și puterilor naturale. El nu servă decât pentru a le pune în circulație, fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
42 ; 8, pp. 147- 149 ; 12, p. 810 ; 20), fie că solomonarul „taie capul balaurului” cu toporul (149, p. 154). Este adevărat că astfel de atestări nu sunt foarte frecvente și, în orice caz, nu în totalitate specifice, odată ce balaurul reapare de fiecare dată și înfruntarea se reia mereu. Le amintesc totuși, pentru a arăta că virtuțile „războinice” ale solomonarului au supraviețuit și în această formă clasică și că solomonarul deține de fapt toate caracteristicile învingătorului de balaur. Chiar dacă unele dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
țesătură sau ca un veșmânt al Cosmocratorului (98). Este simptomatic, de exemplu, testul la care îl supun zeii pe Bel-Marduk pentru a verifica virtuțile cosmogonice ale acestuia. El trebuie, prin rostirea Logos-ului, să facă să dispară și apoi să reapară un veșmânt. Marduk - zeul care va lega în plasă pe dragonul Tiamat (Haosul) pentru a clădi Cosmosul din trupul lui - trebuie să-și demonstreze întâi puterile asupra „țesăturii”. El porunci din gură și veșmântul a fost nimicit. El porunci a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
datorată norilor de furtună) este imaginată ca o ființă demo nică de formă bovină, ca o vacă de culoare neagră. (Vezi și blestemul popular „Călca-te-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și reapare Soarele : Murga a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se fi înțeles pre sine însuși. Chiar "Columna lui Traian" era la început un ziar politic, mai pe urmă a devenit o revistă în care se publicau și drame și poezii de-o valoare problematică. În forma însă în care reapare - cu sfera mărginită la istorie, linguistică și psicologie poporană - dezbrăcată de sterpe polemici politice și de alte materii străine, "Columna lui Traian", ale cărei două prime fascicule le avem dinainte-ne, promite a deveni o prețioasă revistă și a da
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
datinele, i-au escamotat șira spinării, comoara de idei și înclinări abituale cari făceau ca poporul nostru să semene în toate cu strămoșii lui. Dar în zadar le fu: ceea ce este este și nu se poate tăgădui. La toate ocaziile reapare deosebirea între breasla cîrciocărească a stârpiturilor intelectuale, între produsul străin, corcit cu pseudocivilizație occidentală și între caracterele și mințile ce constituie eflorescența organică a chiar poporului nostru. Și cu ocazia dezbaterii legii tocmelelor agricole am avut a înregistra discursuri bune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
respectuos să binevoiască a publica prin "Monitorul oficial" un tablou lămurit de membrii vechei și ilustrei familii a M. Sale Domnitorului Carol I al României (Karl - eitel - friedrich -Zephirin - Ludwig, principe de Hohenzollern sigmaringen etc. etc. etc. ). La 24 fevruarie reapare aceeași respectuoasă cerere, cu o observație importantă tipărită cu litere de-un deget: O familie atât de numeroasă ca a M. Sale Domnitorului Carol I dobândește necontenit noi membri, fie prin nașteri, fie prin căsătorii, pe cari presa română este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]