833 matches
-
Rașcu susține un adevărat serial, Ecouri franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B. Fundoianu (Priveliști). Revista își respectă programul propus și prin rubricile „Reminiscențe”, „Cu mâța-n sac”, „Poticneli”, unde sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
îngrijorător și reclamă măsuri urgente de protejare. Un punct fierbinte al biodiversității este definit ca o regiune cu un nivel ridicat de specii endemice (specii care trăiesc numai în anumite locuri). Anumite zone cu grad înalt de biodiversitate au fost recenzate pentru prima dată de naturalistul american Norman Myers în două articole din Environmentalist (8/1988 și 10/1990). Pădurea Atlantică din Brazilia este considerată un punct fierbinte al biodiversității fiindcă ea conține 20.000 de specii de plante, 1.350
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
plin. Ele răzbat mereu într-o serie de atitudini tipice. în zadar se țipă și se denunță dezinformarea (adesea, într-adevăr, reală), dacă lucrările românești nu circulă în limbi de mare cultură, ele nu există în librăriile occidentale, nu sunt recenzate, nu pătrund în aparatul critic internațional, în bibliografii etc. Nu prin prezentări ocazionale, intermitente, la mari intervale, în stil festivist, pot fi făcute cunoscute realizările noastre, câte sunt. Trebuie mai ales părăsită în cele din urmă concepția exclusivistă, pur birocratică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literatură comparată al Universității din Roma La Sapienza, autor al multor volume și director al revistei de literatură comparată I Quaderni di Gaia. La ea au colaborat, intermitent, și comparatiști români, iar publicațiile noastre specializate (câte sunt) sunt prezentate și recenzate cu regularitate. A conferențiat și la Accademia di Romania, de la Roma. Este un prieten real al comparatiștilor noștri, ale căror lucrări le semnalează și elevilor săi. Carla Valentino, de pildă, se ocupă de unii români într-o carte de prim
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a înscris numele în alte tomuri consacrate relațiilor literare dintre români și slavi (Raporturi literare româno-slave, în colaborare cu Corneliu Barborică, 1976, ș.a.). I-a avut întotdeauna aproape de suflet pe condeierii ieșiți dintre conaționali, unii fiindu-i studenți, le-a recenzat cărțile, a scris prefețe, a realizat o antologie pe care a tipărit-o la Valjevo (Trajanje, 1986). Traducerile sunt a doua mare preocupare a acestei scriitoare, pe care nici sintezele și dicționarele literare sârbești nu o ignoră. Cunoscătoare desăvârșită a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
Barbu Paris Mumuleanu - bard al anului 1821 (2/1921), același număr conținând și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește Introducția lui M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
trebuie să se asculte ceea ce spun superiorii». Fratele Toma afirma că aceste fapte le-a auzit povestite de fratele Ștefan. Spre lauda lui Cristos. Adăugăm un alt episod conținut în acest codice (nr. 87, p. 396-397) ce nu a fost recenzat de izvoarele cele mai importante, dar care este destul de cunoscut, deși nu putem avea certitudinea autenticității sale deoarece apare și în predicile despre alți frați sfinți de la sfârșitul secolului al XIII-lea: proba la care a fost supus Francisc de către
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
1976, când structura rubricilor se definitivează. Alături de „Cronica literară”, apar „Opinia literară”, „Jurnal de cărți” (cu trei secțiuni: „Poezie”, „Proză”, „Critică”), „Antologia «Amfiteatru»”, „Amfiteatrul artelor”, „Liceu”, „Dialectica ideilor”, „Evenimond”. De exemplu, într-un singur număr (6/1975), cărțile tinerilor sunt recenzate de Florin Tudose, Mircea Scarlat, Constantin Hârlav, M. N. Rusu, Lucian Alexiu, Constantin Tudose, alte nume care se impun acum aparținând lui Mircea Florin Șandru, Nicolae Scurtu, Andrei Corbea, Octavian Știreanu, Ion Simuț, Ion Buduca. Din 1978 Ion Cristoiu începe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
un militant al frontului ideologic, iar sarcinile trasate au fost abstracte, rupte de marile sarcini ce stau azi În fața poporului muncitor. (Ă). Principala lipsă a criticii literare este lipsa principialității, lipsa spiritului de partid. O bună parte din tovarășii care recenzează lucrările scriitorilor noștri, nu scriu ținând seama de sarcinile ce stau În fața literaturii, de procesul de creștere al acestei literaturi. Tov. Crohmălniceanu, care a fost În repetate rânduri criticat pentru poziția sa antirealistă În critica literară (vezi cazul volumului de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apariție ocazională Pentru pace și cultură. Luptăm! (martie 1949) și predecesoarea revistei Iașul literar (1954). De asemenea, la Timișoara, apărea tot În 1949, ce-i drept cam neregulat, Scrisul bănățean. Periodic, revistele de cultură din capitală, În special Viața românească, recenzează aceste publicații, informând asupra „părților pozitive”, a celor „mai puțin reușite” sau a altora „ de-a dreptul periculoase”. La fel ca În anul precedent sectorul liric Își vede, nestingherit, de treaba și misiunea lui; conflictul latent care se anunțase Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de clasăă Colaboratori de Încredere: Leonte Răutu, Traian Șelmaru, Ion Vitner, N. Moraru și cam atâția, punctează, din când În când, sumarul revistei și cu probleme literare. În numărul 6, din decembrie 1949, de pildă, la rubrica Revista revistelor este recenzată Viața românească, iar cu două numere Înainte fusese criticată Flacăra. O consecință a acestei critici a fost aceea că Viața românească Își schimbă nu numai fața (coperta) ci și conținutul și, probabil, conducerea; căci din ianuarie 1950, mențiunea „apare sub
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-au ridicat, Îndeobște, la nivelul studiului concentrat, menținându-se Încă În tipare «calme». Ele se mărginesc la prezentarea temei și la unele observații, fără a avea o ascuțime critică În stare să ajute atât autorului a cărui carte se recenzează, cât și cititorului pe care ar trebui să-l orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
690 de locuitori (rural și urban). Din cele patru provincii ale vechiului Regat, după numărul total de locuitori din mediile întrunite, Moldova, cu un total de 1.848.122 de locuitori, ocupa locul al doilea, după Muntenia, unde au fost recenzate un număr de 2.659.517 de persoane. Datele oferite de recensământul din anul 1899 scot la suprafață un fenomen semnificativ pentru zona Moldovei. Ținutul mărginit la est de râul Prut a avut în intervalul 1859-1899 cea mai slabă creștere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cetățenii români în orașele din regiunea analizată. Trebuie să menționăm faptul că, având drept scop principal identificarea gradului de alfabetizare în rândul orășenilor, ancheta a luat în calcul numai populația cu vârsta mai mare de opt ani. Astfel, au fost recenzați doar 331.632 de locuitori din totalul de 390.261 (restul de 58.629 erau copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani). În anul 1912, în orașele din Moldova au fost recenzați 207.810 locuitori cu cetățenie română
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de opt ani. Astfel, au fost recenzați doar 331.632 de locuitori din totalul de 390.261 (restul de 58.629 erau copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani). În anul 1912, în orașele din Moldova au fost recenzați 207.810 locuitori cu cetățenie română (62,7% din total) și 123.822 locuitori străini (37,3%). Conform datelor oficiale, în anul 1912, Moldova mai avea un singur oraș capitală de județ - orașul Fălticeni - în care majoritate era formată din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
509 locuitori (20,90%), localități din celelalte provincii ale țării - 5.269 (16,92%). În privința științei de carte a populației României, situația înregistrată în 1930 ne indică următorul nivel de alfabetizare: din totalul persoanelor recenzate - 14.524.878 (au fost recenzate numai persoanele trecute de vârsta de șapte ani), doar 8.250.183 locuitori știau să scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul 1912, atunci când gradul de alfabetizare era de numai 39,3
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și U.R.S.S., precum și de acțiunile de repatriere a etnicilor germani. Pentru regiunea Moldovei, datele statistice ne indică următoarea situație: totalul populației - 2.769.380 locuitori (rural și urbană, numărul locuitorilor din mediul urban - 617.875 (22,3%), numărul persoanelor recenzate în zonele rurale ale țării - 2.151.505 (77,7%). În cei zece ani care s-au scurs de la recensământul din decembrie 1930, populația urbană a regiunii de la răsărit de Carpați a înregistrat o creștere de numai 4,34% (25
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată pe parizieni să formeze o comună. Activitatea este intensă și, în 1268, prevotul regal Etienne Boileau recenzează o sută una corporații în a sa Carte a meseriilor (Livre des métiers). Populația depășește deja cu mult incinta construită în 1190 de Filip August. Tîrgurile din Champagne. Aceste activități pariziene se explică mai ales prin prezența unui foarte mare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
chiar secesioniste foarte puternice apar în Flandra, în Bretagne și, desigur, în Guyenne, aflate încă în mîinile regilor Angliei. Pentru prima dată în istoria Franței, apare în 1328 un document fiscal care permite o măsurare a populației regatului: "starea fumurilor" recenzează, parohie după parohie, numărul *fumurilor din cea mai mare parte a domeniului regal, aproximativ 3.364.000 de fumuri în 23.700 de parohii. Efectuînd operațiile necesare, se obține pe ansamblul regatului o valoarea aproximată între 13 și 17 milioane
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
irezistibila încheiere că balena nu poate scăpa de la o pieire grabnică. Dar se cuvine să privim această chestiune sub toate aspectele ei. Deși cu atît de puțin timp în urmă - nici cît o viață de om - numărul capetelor de bizoni recenzate în Illinois depășea numărul locuitorilor de astăzi ai Londrei și deși în acea regiune n-a mai rămas acum nici un corn și nici o copită de bizon; și deși cauza acestui uimitor prăpăd a fost lancea omului - însăși natura cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu noi, că literatura moldovenească e mai... melancolică și mai romantică decât cea muntenească, căzând astfel și ea, fără să-și dea seamă, în regionalism - și în oarecare erezii istoricoliterare. Iar o altă publicație, egal de alarmată de același "regionalism", recenza din întîmplare, în același număr în care se alarma, articolul unui scriitor francez care, "regionalist", se vede, și el, constata că spiritul francez de la nordul Loirei e romantic și cel de la sud, clasic. Ce ușor e să cazi în regionalism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ion Biberi, C. Stere, Mihail Sebastian, G.M. Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale ș.a., printre semnatarii comentariilor aflându-se Aurel Iordache, Dan Emanoil, Dimitrie Moises, George Bițin, Constantin Minculescu ș.a. Tânărul George Potra scrie despre orașul Găești și despre mănăstirea Cobia și recenzează volumul Mihai Viteazul al lui P.P. Panaitescu. Alți colaboratori: George Bucur, Ilie Boghez, Petre Niculae, Ioan Săvulescu, Niculae Stroescu. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289416_a_290745]
-
în 1988, când a abandonat definitiv orice dialog cu lumea occidentală. În octombrie 1987, filmul Înghițitorul de săbii, regizat de Alexa Visarion în 1981, și care oferă argumentul artistic decisiv în acordarea celei de-a doua burse Fulbright. Filmul este recenzat pentru Cal Arts, de criticul Kris Malkiewicz care observă atât conflictul dintre artă și vulgaritate, cât și ritmul construcției filmice diferit de cel american, specific unei tradiții culturale inedite: într-o paralelă interesantă, se remarcă cum "filmele care zboară peste
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că, gata, a plesnit-o, vezi că plesnitura nu e nouă, că și-a mai brevetat-o și Burebista, și Ion Vodă cel Cumplit, și Iliescu. Te-apucă melancolia. Nici în văicăreala de azi, arătam altădată, rumânul nu e nou. Recenzînd volumele 40, 41 din Scrieri Arghezi, Alexandru George trece în revistă cîteva motive recurente în mentalui românesc, avute în vedere de cîrcotașul de geniu al Cuvintelor potrivite (acum, în aceste volume, geniu al pamfletului gazetăresc). Textele argheziene din 1928-37 apar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
I. Mihăescu (bunăoară, la Pașii profetului de Lucian Blaga). Apar traduceri din Goethe, Lev Tolstoi, Alphonse Daudet, Ada Negri, Guy de Maupassant, Anatole France, Aldous Huxley, W. M. Thackeray, articole despre Ernest Renan, Henri Barbusse, Louis Blanc, Émile Faguet. Sunt recenzate revistele „Viața românească” și „Convorbiri literare”. Alți colaboratori: Ion Gorun, G. Oprescu, O. Goga. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]