2,414 matches
-
atitudine relativ pasivă În Învățare (chiar atunci când obiectivele de realizat ar cere o activitate intelectuală intensă); cunoștințele expuse oral se rețin parțial și se uită cuușurință; notițele luate sunt adeseori fragmentare și uneori inexistente, selecția esențialului făcută de către cei care receptează prelegerea este lipsită adesea de maturitate; comunicarea este unidirecțională, dinspre profesor spre auditoriu; Înțelegerea și reținerea celor asimilate nu se pot verifica imediat, oferindu-se puține ocazii de feedback; provoacă scăderea treptată a atenției (atenția Începe să scadă după aproximativ
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai mult apare riscul să știe mai puțin, să devină mai superficiali, mai puțin inteligenți, cu un fond spiritual mai sărac. Ei pot trăi iluzia că știu, că Înțeleg pentru simplul motiv că au văzut și au auzit, că au receptat doar o informație. În realitate, supraabundența absorbției de informație duce ușor la superficialitate; ea nu mai lasă suficient loc reflecției personale, răgazului necesar examinării, meditației, cugetării adânci și abstracte. În mod asemănător, În condițiile unui Învățământ intelectualist, cu programe și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
profundă a materiei noi de studiat; - IAC se dovedește a fi o metodologie ideală de prezentare a noilor cunoștințe Într-o manieră interactivă, apelând la o interogație inteligentă, care lansează diverse tipuri de Întrebări celor care Învață. În același timp receptează diverse Întrebări și răspunsuri, folosindu-se de avantajele feedbackului imediat În valorificarea acestora. În esență, IAC creează un mod conversativ de lucru, reușind să Întrețină un dialog intens calculator-elev, elev-calculator, Încât achiziția unor noțiuni noi să apară ca un produs
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din realitate (natură, societate, artă), formarea și dezvoltarea posibilităților de a participa la crearea frumosului în artă și viață. Obiectivul general al activității artistico-plastice în școli are în vedere că școlarul să fie sprijinit să înțeleagă și să perceapă, să recepteze frumosul din mediul înconjurător, să fie el însuși creator de lucruri (creator de lucruri)frumoase, identificând culori și forme. Cuvântul "estetic" provine din limba greacă (aistetikos) și înseamnă sensibilitate, percepție senzorială. Mai târziu semnificația acestui termen a fost de "ceea ce
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pe care universitatea le pune la dispoziția profesorilor (Bourdieu, 1984). Condiția necesară pentru practica și eficiența cursului magistral este ideologia profesorală a incapacității studenților. Potrivit acesteia, cele mai bune cursuri sunt prost înțelese, pentru că studenții nu sunt capabili să le recepteze. Pedagogia universitară infantilizează studenții prin impunerea cadrului magistral. Studenții se supun, fiind nevoiți să accepte autoritatea de status a diplomei pe care doar universitatea le-o poate oferi și care este crucială pentru șansele lor sociale ulterioare. Profesorii, pe de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să fie remodelată prin divizare și structura de producție. Noile probleme asociate structurii propuse vor fi cauzate, probabil, de statutul noilor compartimente de cercetare-dezvoltare și studiu al pieței. Deși importante și moderne, este probabil ca aportul lor să nu fie receptat la justa valoare de vechii salariați. Aceștia, simțindu-se mai implicați în producție și deci mai importanți, vor comunica dificil cu noii „birocrați”. Sunt posibile chiar și obstrucții, dar acestea pot fi înlăturate prin utilizarea unor echipe temporare de proiect
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
alternativelor, caracteristice doar omului democratic, ci, dimpotrivă, să delegi pe un altul cu propria ta reflexivitate. Pornind de la acest sens al dreptății, am putea construi un nou sens al mitului păstorului Gyges, fără ca acest nou sens să fie incompatibil interpretărilor recepte: într-adevăr, mitul poate însemna faptul că omul, în afara caracterului public al dreptății, este o fiară, că naturalitatea lui este originar violentă, sau că locul dreptății este spațiul vizibil social al unei distribuții. În schimb, Leo Strauss a sesizat încă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
material intuitiv, frumos colorat. La științele naturii sau geografie excursiile sunt un prilej excelent de înzestrare a memoriei cu impresii vii. Când este cazul, se recomandă să prezentăm copiilor o plantă ori o substanță în așa fel încât să fie receptată prin mai multe simțuri: să o examineze nu numai pe cale vizuală, ci să simtă și mirosul, gustul (când e posibil), să-și dea seama de asprimea unei frunze etc. E bine ca școlarii să deseneze aparatele, obiectele, ființele studiate. Chiar dacă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățării (Mucchielli, R., 1982; Ungureanu, D., 1994). Dacă situația comunicării permite o prezență optimă a fiecăruia din cele două (fb)-uri, se poate constata: • creșterea eficienței mesajului/actului de învățare; • instalarea unui climat securizant atât pentru profesor (știe cum este receptat mesajul său) cât și pentru elevi (își pot autocontrola actul de învățare pe baza reperelor oferite de profesor); • ameliorarea relației interpersonale între cei implicați în actul didactic. Fiecare profesor are, cu siguranță, pe baza propriei experiențe, multiple ilustrări pentru fiecare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în mod inevitabil adaptare” (Dennett, 1995, pp. 42-43). Concepția cea mai indamisibilă pentru mulți a fost contrară tuturor așteptărilor. Pentru că evoluția apare fără preaviz, „adaptarea are un debut imprevizibil [și, trebuie să adăugăm, involuntar] - consecințele ei fiind în mod oportun receptate de forțele selective din mediu” (Dennett, 1995, p. 248). În acel stadiu, cercetarea creativității putea fi abordată ca instrument de observare a adaptării în situații cotidiene controlabile (vezi Campbell, 1960). Trecerea de la Darwin la Galton Puntea intelectuală dintre Darwin și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sugerau intensificarea controlului asupra alegerilor conjugale ale angajaților din aparatul de stat și aplicarea câtorva măsuri, atât pozitive, cât și negative, de influențare a deciziilor reproductive 11. Astfel de argumente aveau rezonanță mai ales printre intelectualii români din Transilvania, care receptau pozitiv promisiunea de a obține un statut social mai Înalt și mai multă siguranță, chiar dacă acestea veneau cu prețul limitării libertății individuale. Cerându-le membrilor intelighenției să renunțe la libertatea de a alege o soție de altă etnie, În schimbul unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
litoral, mediu urban sau rural etc.) și comportamental (tipuri de consumatori în funcție de rata de utilizare a produsului) (Popescu, cf. Brune, 2003, p. 11). Momentul următor rezidă în stabilirea semnificațiilor pe care mesajele publicitare trebuie să le transmită pentru a fi receptate pozitiv de publicul-țintă. În acest moment al demersului publicitar apar în prim-plan calitățile persuasive ale reclamei. Dorn și South, studiind relația dintre mass-media (ca parte componentă a contextului social) și alcoolism, disting patru modele teoretice cu privire la relația dintre mijloacele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Majoritatea conțin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeași frecvență unul de altul (de exemplu două instrumente diferite). Studiile de specialitate au evidențiat limitele inferioare (pragul de audibilitate) și superioare (pragul senzației dureroase) ale sunetelor pentru a fi receptate de om, precum și faptul că aceste praguri variază odată cu frecvența sunetului. Astfel urechea umană este mai puțin sensibilă la frecvențe joase decât la sunetele cuprinse între 1000-6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Înșine: cum de am fost În stare să fim atât de superficiali și să râdem, În loc să fi acordat imediat o mână de ajutor celui care a căzut atât de rău!). Suntem, cu alte cuvinte, mai predispuși prin firea noastră să receptăm aspectele comice ale situațiilor decât pe cele tragice sau dramatice. Μ Sintagmei „bunul-simț” Îi acordăm, de obicei, o conotație etică, aceea de a putea păstra un simț al măsurii În aprecierile sau atitudinile noastre față de alții sau față de noi Înșine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
actual al evoluțiilor din lumea muncii, pledând pentru gândirea programelor de intervenție în scopul stimulării creativității în funcție de importanța pe care o acordă individul acestei dimensiuni a personalității sale. Perspectiva unitară în abordarea creativității propusă de cele trei lucrări a fost receptată bine de participanți, care s-au arătat interesați de modul în care este valorizată creativitatea de către studenții români. Atmosfera generală în care s-au desfășurat lucrările conferinței, interesul reciproc manifestat pentru concepțiile personale și punctele de vedere avansate de fiecare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor; • să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea; • să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles; • să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia; • să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini; • să manifeste interes pentru citit; • să utilizeze efectiv instrumentele de
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Plămădeală). Chiar și profesorul Dumitru Stăniloae, o dată eliberat din Închisoare, este integrat În cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor (p. 282) și devine unul dintre referenții Sfîntului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această nefericită retorică era În acord cu viziunea regimului comunist despre Biserica Română Unită și slujitorii ei din clandestinitate, hăituiți În continuare de Securitate și de alte organisme
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
preluate „oarecum manierist”. Aceasta se datorează și faptului că „istoriografia românească prezintă o semnificativă rămînere În urmă În raport cu evoluțiile postbelice ale disciplinei” și că, de altfel, „nici una dintre școlile istorice majore de pe plan mondial, nici măcar școala critică, nu a fost receptată pe deplin de istoricii români” (p. 46). Cauzele instituționale sînt multiple. În primul rînd, este vorba despre „absența unei viziuni clare și a unui consens social asupra rosturilor istoricilor În societate, asupra debușeelor profesionale și a tipului de pregătire de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dedicată copiilor și tineretului (1982). Debutând oarecum târziu, cu o cultură și o conștiință estetică formate, M. a rămas în versurile sale, din care a oferit o selecție în 1987 (Aur și scrum), un poet relativ constant. Ca student, a receptat experiența baladescă a poeților din Cercul Literar de la Sibiu și, mai târziu, publică o seamă de poeme de această factură, aflate în linia Radu Stanca - Ștefan Aug. Doinaș. Sunt poeme în care se observă capacitatea mișcării narative, desfășurarea înscenării descriptive
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
integrat total spiritului ei, ci și pentru că i-a putut întrezări devenirea, proeminențele activei sale gândiri urcând până în pragul mișcării pașoptiste, spre a se înscrie apoi ca permanențe în patrimoniul valorilor culturii românești. În succesiunea generațiilor, aceste permanențe au fost receptate ca atare, deși fiecare din ele a redimensionat în maniera ei semnificațiile scrisului lui Maior, în funcție de fluctuația idealurilor și a gustului propriu, în funcție de modificarea raportului dintre operă - mereu aceeași - și lector - mereu altul. Constantă și definitivă a rămas însă imaginea
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
conține și Scrisoare deschisă despre fratele meu. Domnului Gorbaciov - un poem despre revoluție, apărut în numărul din 6 ianuarie 1990 al revistei „Orizont”, text expediat clandestin postului de radio Europa Liberă încă în luna octombrie 1989, dar care a fost receptat și transmis abia în prima zi a revoluției -, I. schimbă radical obiectul și tonul discursului poetic. Tăind în carne vie, ironia devine pamflet politic, melancolia elegiacă se transformă în diatribă necruțătoare și vehementă, cu adresă socială, fapt ce a scandalizat
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
lui Tudor Arghezi. Cât privește literatura din deceniile de după cel de-al doilea război, cel intervievat își recunoaște „o destul de modestă cunoaștere” în domeniu. Dacă I. nu credea că amintirile sale ar avea și o miză literară, critica le-a receptat laudativ. Nicolae Manolescu vede în ele un „document extraordinar de minuțios pentru viața socială a epocii”, iar Cornel Regman, trecând peste pasajele aride și cam „administrative”, crede că memoriile filologului sunt „o binemeritată revanșă a tenacității și ordinii asupra literaturii
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
până în 1969, J. constituie un reper al vieții literare bănățene, fiind unul dintre animatorii săi. Prezența lui J., alături de Pavel Bellu, Petru Vintilă și Petru Sfetca, în culegerea alcătuită de Virgil Birou în 1944 (Poezia nouă bănățeană), care a fost receptată ca un adevărat act de naștere al „generației estetice” a literaturii din zonă, marchează desprinderea polemică de modalitățile lirice ale epocii. S-a manifestat ca un poet egal cu sine, cultivând modele, teme, aspirații ce nu au trădat niciodată sensul
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
pentru realizarea unui program utopic, a disimulării forței în spatele unui program utopic. Politica leninistă, care caută prezervarea puterii de către o minoritate, de către un partid, are drept element esențial scindarea majorității, atomizarea societății“ (subl. ns.); devenea astfel societatea pregătită pentru a recepta propaganda desfășurată sistematic. Un singur element mai poate fi adăugat imaginii propagandei care legitimează puterea: cultul personalității. Regimul sovietic l-a cunoscut în dimensiuni aberante. Regimul totalitar - cel sovietic în speță - tinde să se articuleze sub influența liderilor carismatici. Lenin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
note muzicale). Din satanismul baudelairian - bogat ilustrat în revistă - Macedonski reține implicațiile titaniene și frământările scindării între puritate și păcat, în timp ce I.C. Săvescu îi adaugă expresia unui orgoliu creator victorios. La aceeași sursă trimit plăcerile „îngrozitoare”, stările ambigue, Baudelaire fiind receptat ades prin discipolul său, Maurice Rollinat (tradus în L. chiar în 1883, anul apariției Nevrozelor). Th. M. Stoenescu, cu o gesticulație agonică și fantezii macabre (Necrofilul, Prințul Ral), Al. Obedenaru, cu desfășurările sale în fantastic și bizar (Cadavrul și scheletul
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]