9,396 matches
-
doar entitate spirituală; evident, ea nu poate ajuta astfel pe aceia pe care dorea, ci pe urmașii... lor. Entității spirituale în discuție nu-i rămâne decât comunicarea mentală, ceea ce presupune detașarea corpului intelectual − urmare a unei profunde activități psihice − al receptorului. </footnote>. Căci, pentru ca o entitate spirituală să poată influența/ajuta omenirea este necesar să se reîncarneze, exemplul cel mai la îndemână fiind Christos pentru creștini, iar pentru hiduși și budiști Bhagavat, adică “un zeu care se întrupează pentru a salva
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
întâi în mediile protestante, iar mai apoi și în unele medii catolice, mai ales în rândul bibliștilor care monitorizează realizarea traducerilor interconfesionale ale Bibliei 56. Noutatea o constituie, pe de o parte, preocuparea pentru inteligibilitate, chiar și în cazul unor receptori foarte putin pregătiți pentru a înțelege mesajul biblic, iar, pe de altă parte, afirmarea egalității de statut a tuturor limbilor, inclusiv a celor biblice. Ebraica și greacă din Biblie sunt „limbi că oricare altele”57 și ceea ce a fost exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
insistă pentru dezambiguizarea unor cuvinte cum ar fi „Duhul”, adăugându-se calificativul „Sfânt”, deoarece majuscula nu se poate reda la citire, sau parafrazând altele ce pot fi confundate cu omofonele lor. Formă numelor proprii trebuie adaptată sistemului fonologic al limbii receptoare, pentru a nu crea probleme celor care trebuie să citească din Scripturi. Pasajele cu sens neclar trebuie făcute să aibă sens în context, neclaritatea fiind semnalată doar într-o eventuală notă de subsol. Pentru că traducerea să nu fie „supraîncărcata”, informația
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu percepe că transferul efectuat de el este neinteligibil pentru omul obișnuit. Mai mult, familiarizarea cu literatura de specialitate tradusă neglijent într-un jargon plin de barbarisme îl poate determina să producă un text artificial, neglijând resursele bogate ale limbii receptoare. Totul poate fi complicat în continuare de concepția greșită că Biblia ar fi un document dictat ca atare și deci singură formă de traducere ce s-ar putea întreprinde trebuie să fie cea literala. Reafirmând încă o dată principiul după care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
comunicării rămâne, fără Îndoială, adecvarea ei la nivelul experienței lingvistice și de cunoaștere a celor cărora li se adresează. Este știut doar că transmiterea științei se situează atât la nivelul emițătorului (al profesorului care comunică), cât și la cel al receptorului (alelevului care receptează și asimilează). Aceasta Înseamnă că orice formă de expunere s-ar folosi, eficacitatea ei depinde nu numai de calitățile comunicării (claritate, precizie, plasticitate etc.), ci și de structurile mintale și de activitatea auditoriului. Or, În Învățământ, diferențele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prilej de valorizare a activităților și operațiilor de gândire implicate În studierea unui conținut. În concluzie, se poate spune că ceea ce este comun tuturor acestor metode, În esență euristice, bazate pe descoperire, este faptul că acestea transformă elevii din simpli receptori ai științei „gata făcute” sau din simpli „consumatori de cunoștințe” În „producători” ai propriilor cunoștințe. Este o metamorfoză alcărei sens Își găsește o sugestivă exprimare În cuvintele lui Jeanne Reardon, după care „orice educator, institutor sau profesor trebuie să fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ascultării răspunsurilor etc. Comunicarea instrumentală apare atunci când sunt reunite o serie de particularități: a. focalizarea intenționată și vădită pe un scop precis, comunicat mai mult sau mai puțin partenerilor; b. urmărirea atingerii lui prin obținerea unui efect anumit în comportamentul receptorului și c. capacitatea de a se modifica, în funcție de reacția partenerilor, pentru a-și atinge obiectivul. Este evident că acest tip de comunicare este dominant în actul didactic, fără ca acest fapt să excludă și prezența celorlalte două. Dacă, prin esența ei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
două (fb)-uri, diferite prin sens și funcție. Un prim (fb) aduce informații de la receptor la emițător Ă este convențional numit (fb) I Ă și reglează activitatea de transmitere a informațiilor. Al doilea (fb), oferit de această dată de emițător receptorului Ă numit (fb) II Ă, are drept scop să regleze activitatea dominantă a celui din urmă. În cazul comunicării didactice, dominantă pentru receptor este activitatea de învățare. Dacă (fb) I poate fi întâlnit în orice tip de comunicare umană, (fb
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățare. Dacă (fb) I poate fi întâlnit în orice tip de comunicare umană, (fb) II este propriu într-o comunicare ce vizează expres învățarea sistematică. Necesitatea, importanța și funcțiile celor două (fb)-uri decurg din dublul statut al emițătorului și receptorului în situațiile didactice. În aceste cazuri, emițătorul nu este doar sursă de informații (Ei), ci și educator (Ee) Ă (persoană care vizează o transformare a receptorului pe baza informației pe care el o furnizează). Profesorul nu comunică doar pentru a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
importanța și funcțiile celor două (fb)-uri decurg din dublul statut al emițătorului și receptorului în situațiile didactice. În aceste cazuri, emițătorul nu este doar sursă de informații (Ei), ci și educator (Ee) Ă (persoană care vizează o transformare a receptorului pe baza informației pe care el o furnizează). Profesorul nu comunică doar pentru a informa, ci pentru a crea premisele unor schimbări în ceea ce elevul „știe”, „vrea”, „face” etc. La rândul său, cel care învață, ca beneficiar al mesajului, nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
informației pe care el o furnizează). Profesorul nu comunică doar pentru a informa, ci pentru a crea premisele unor schimbări în ceea ce elevul „știe”, „vrea”, „face” etc. La rândul său, cel care învață, ca beneficiar al mesajului, nu este doar receptor de informații (Ri) a căror emitere o susține prin (fb) I, ci persoană disponibilă la transformare, prin acțiune (Ra), în urma unui proces de învățare ce încorporează și informația primită. Aici intervine, ca mijloc indispensabil de orientare a actului de învățare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apare ca în figura nr. 1. Figura 1 Ă Sensul feed-back-urilor în acțiune didactică Datele pe care emițătorul și receptorul le pot primi și transmite (simultan sau succesiv), prin cele două (fb) amintite, se referă la: • obstacolele comunicării/învățării; • personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; • gradul de adecvare al mesajului/învățării (Mucchielli, R., 1982; Ungureanu, D., 1994). Dacă situația comunicării permite o prezență optimă a fiecăruia din cele două (fb)-uri, se poate constata: • creșterea eficienței mesajului/actului de învățare; • instalarea unui climat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
India a investit în industria metalurgică din afara țării, Coreea de Sud, în șantiere navale, inclusiv în România etc. Efectele acestei manifestări de deplasare rapidă a capitalului în spațiul economic global după regula profitului nu are numai beneficiari, ci și perdanți. Pierd țările receptoare. De exemplu, în cazul închiderii unității de producție a Nokia de la Jucu (Cluj) au rămas șomeri, au scăzut veniturile către bugetele locale și centrale. Reacții la globalizarea financiară. Identificarea reacțiilor posibile la globalizarea financiară și integrarea financiară poate fi înlesnită
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori (pe locul întâi, înainte de alte criterii ca durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în sfârșit, durata semnului). EMBED Word.Picture.8 Durata anunțului de semnalizare/avertizare. Anunțul de semnalizare/avertizare (anunțul informativ) oferă receptorilor informații de bază privind tipul programului TV și conținutul acestuia; de aceea, anunțul de semnalizare/avertizare trebuie să prezinte o durată corespunzătoare, de minim 10 secunde, în acord cu reglementările CNA. Pe parcursul întregului interval monitorizat, conform acestui criteriu, cel mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
comunicare Unul din cele mai cunoscute modele de comunicare este cel preluat din teoriile informaționale. Astfel, un proces de comunicare are următoarele elemente: sursa / emitentul / expeditorul care codifică mesajul și îl transmite printr-un anume canal (sau mai multe) destinatarului / receptorului / primitorului, care la rândul lui decodifică mesajul primit și răspunde într-un anume fel. Transmiterea mesajului poate fi distorsionată de diverși factori, denumiți generic zgomot. Codificarea este operația prin care sursa transformă ideile într-un limbaj (set de simboluri). Aceste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se transmit anumite informații fără a se ține cont de lumea exterioară, de evenimentele trecute sau preconizate. Teoriile alternative accentuează faptul că procesul de comunicare este un proces dinamic, bidirecțional, bazat pe reciprocitate, pe cunoștințele sociale comune ale emitentului și receptorului, pe „istoria comună” a partenerilor. Principiile de bază ale comunicării formulate de reprezentanții școlii de la Palo Alto (Watzlavick, P., Beavin, J.H, Jackson, D.D.) arată că în situații interpersonale comunicăm încontinuu, orice comportament are valoare informațională (astfel, transmitem ceva chiar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
loc la același nivel ierarhic, are caracter funcțional și de cooperare. Cantitatea și eficiența ei depind de structura organizațională. Chirică (1996) arată că „trecerea granițelor departamentale” este acceptată, tolerată diferit în diversele organizații. În cadrul comunicării pe diagonală între emitent și receptor(i) există (una sau mai multe) nivele ierarhice, dar nu există o relație directă de subordonare sau supraordonare. 11. 3.3 Comunicarea formală și informală Comunicarea formală este impusă de structura organizației (deci, direcția poate fi verticală sau orizontală), utilizează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în scris necesită atenție sporită și cumpătare din partea emitentului, iar acesta nu are la dispoziție arsenalul instrumentelor de metacomunicare. În scris ideile și emoțiile sunt exprimate mult mai selectiv și concis. Mesajul poate fi recitit, corectat înainte de a fi înaintat receptorului. De multe ori scrisorile, faxurile întăresc de fapt o înțelegere verbală prealabilă. Keith Davis în Ghidul pentru comunicarea în scris propune: Folosiți cuvinte și fraze simple! Folosiți cuvinte scurte și familiare! Folosiți pronumele personal ori de câte ori este posibil la persoana a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
desigur, și o altă explicație a faptului că „lucrul cunoscut de doi-trei nu mai rămâne Între ei”, și anume aceea că o informație, cu cât are un caracter mai inedit sau mai spectacular, cu atât trezește mai mult tendința persoanei receptoare de a o Împărtăși și altuia. Nici măcar prietenul nu poate rezista acestei ispite, singura deosebire față de alții constând În faptul că el va Înțelege să divulge secretul respectiv nu În „gura mare”, ci sub forma unei confidențe altui prieten. Dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și îl ilustra, cartea de debut a atras atenția asupra autorului, care asuma frontal condiția reputat subiectivă a criticii și vocația acesteia pentru aderențele eterogene și complexe. Misiunea indispensabilă a criticului este să justifice opera, să o facă plauzibilă în fața receptorului său, în funcție de repere infinit variabile. În Metamorfozele poeziei se reia una dintre tensiunile discutate în cartea anterioară: cea dintre creație și istorie. Se descalifică practic istoria literaturii în beneficiul criticii, singura căreia opera i se adresează prin ceea ce are irepetabil
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
sarcină, nivelarea curbei de sarcină, compensarea puterii reactive; ... b) respectarea întocmai a prescripțiilor tehnice, prevenirea oricăror perturbații sau efecte negative asupra calității energiei electrice, îndeosebi prin evitarea degradării și a poluării, pește limitele stabilite, a instalațiilor electrice; ... c) corelarea caracteristicilor receptoarelor, schemelor, protecțiilor și automatizărilor electrice din instalațiile ce le dețin cu cele ale instalațiilor de alimentare ale furnizorului. ... Articolul 43 Unitățile consumatoare de energie termică răspund de luarea măsurilor necesare pentru respectarea regimurilor de consum stabilite, restituirea agenților termici la
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
autorul Eneidei cel mai mare poet al omenirii tocmai pentru că la el „puterea cuvântului se impune ca o rădăcină a lucrurilor”. Fiind de o atare factură, lirica lui I. cere, pentru înțelegerea ei, o anume inițiere spirituală și o stare receptoare propice conectării lectorului la „calea vie” propusă de autor. Este o poezie care angajează integral sau, în cazul absenței acestui fond aperceptiv și deci a adecvării, nu comunică nimic, rezultatul acestei neaderențe și necomunicări fiind, ca judecată de valoare, imputația
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
arma, locul, hainele pe care le purta, ceea ce Îi spusese fetița ucisă... tot ceea ce a raportat copilul cu transplantul de inimă era extrem de precis 23. FIZICIANUL ȘI MEDICUL NU AU DOMENII IDENTICE Această afirmație care are la bază experiența multor receptori de organe, pare să ceară insistent o explicație care trece de Înțelegerea convențională a lumii materiale. Marea ironie este că paradigma sau viziunea Îmbrățișată de medicina occidentală este cu un secol În urma celei utilizate de fizica modernă. În anul 1905
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
fertilizat și nu există nici un copil care să fie găzduit de uter, enzimele lichefiază Îngroșarea uterului, Începe fluxul de sînge, iar surplusul conturului uterin din acea lună este dat afară. Întregul corp este implicat În proces. Chiar și oasele sînt receptoare pentru estrogen și progesteron. Este oare posibil să vă descurcați cu ingredientele ce se modifică continuu ale acestei supe biochimice de inspirație divină? Vă voi Împărtăși experiența mea. VIZITE LUNARE ÎN IADUL HORMONAL În momentele mele de introspecție Îmi place
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
poate exprima decât după ce s-a pătruns de inspirația absorbită din exterior. Inspirația poate fi aflată într-o figură a limbajului, în poemul altui scriitor, într-un sistem de gândire preexistent etc. În actul inspirației (în ambele sensuri - ca moment receptor al exteriorului, ca încorporare a alterității și ca stare de exaltare în care daimonul personal hotărăște forma de expresie), celălalt sau Cel-cu-totul-altul (Das ganz Andere), filtrat de spiritul poetului, devine ego. Expirat, el devine alter ego, contemplat cu o detașare
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]