KorAP: Find »[drukola/base=recurență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...81 >

2,014 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

politic local și, nu în ultimul rând, erau confruntate cu posibilitatea "pierderii identității" în încercarea periculoasă și nu întotdeauna convingătoare de a se disocia de social-democrație (Triska în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 94-95). În plus, menționează Peter Ludz, existau și recurențe periodice ale "centralismului democratic" la care se afirmase clar că aceste partide ar fi renunțat (Ludz în Schwab: 1981, 59). Wolfgang Leonhard intuiește cu acuratețe încă un paradox: eurocomunismul pleda pentru un "compromis istoric" între toate forțele politice, numai că

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
lor în practică (Mică enciclopedie...: 1984, 62). Bineînțeles că doleanțele permanente ale României aveau mai degrabă rol propagandistic decât practic, urmărind discriminarea politicilor "imperialismului" care nu se grăbea deloc să vină în întâmpinarea obiectivelor sale. Pe de altă parte însă, recurența lor indică ferma convingere a lui Ceaușescu în procesul de extindere a forțelor socialismului la nivel internațional, în absența unui centru conducător, și în posibilitatea de a specula noile tendințe, reale sau imaginate, în scopuri politico-ideologice proprii. Concepția după care

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-website/Law/139983_a_141312

pentru proiectare a(g) cuprinse între 0,32 g și 0,12 g, conform hărții de zonare seismică a teritoriului României, în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare a(g) pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani, prevăzută în Reglementarea tehnică «Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri», indicativ P 100-1/2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.711/2006 , cu modificările și completările ulterioare, pentru

NORME METODOLOGICE din 27 decembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 ***) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139983_a_141312]
în pericol siguranța vieții oamenilor. Cutremurul de proiectare reprezintă acțiunea seismică cu valoarea de proiectare evaluată pe baza accelerației terenului de proiectare, definită ca valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului, a(g), determinată pentru un interval mediu de recurență de referință. ---------- Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 206 din 20 martie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 3 aprilie 2012. Articolul 9 În desfășurarea acțiunilor privind

NORME METODOLOGICE din 27 decembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 ***) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139983_a_141312]
pentru proiectare a(g) cuprinse între 0,32 g și 0,12 g, conform hărții de zonare seismică a teritoriului României, în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare a(g) pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani, prevăzută în reglementarea tehnică "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1/2006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.711/2006 , cu modificările și completările ulterioare, pentru

NORME METODOLOGICE din 27 decembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 ***) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139983_a_141312]
pentru proiectare a(g) cuprinse între 0,32 g și 0,12 g, conform hărții de zonare seismică a teritoriului României, în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare a(g) pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani, prevăzută în reglementarea tehnică "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1/2006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.711/2006 , cu modificările și completările ulterioare, pentru

NORME METODOLOGICE din 27 decembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 ***) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139983_a_141312]
pentru proiectare a(g) cuprinse între 0,32 g și 0,12 g, conform hărții de zonare seismică a teritoriului României, în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare a(g) pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani, prevăzută în reglementarea tehnică "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1/2006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.711/2006 , cu modificările și completările ulterioare, pentru

NORME METODOLOGICE din 27 decembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 ***) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139983_a_141312]
pentru proiectare a(g) cuprinse între 0,32 g și 0,12 g, conform hărții de zonare seismică a teritoriului României, în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare a(g) pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani, prevăzută în reglementarea tehnică "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1/2006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.711/2006 , cu modificările și completările ulterioare, pentru

NORME METODOLOGICE din 27 decembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 ***) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139983_a_141312]
Corola-website/Law/144215_a_145544

potrivit art. 47. ... Articolul 47 (1) Conducerea programelor prevăzute în Planul național sau a altor planuri, programe sau proiecte de cercetaredezvoltare și inovare ale autorităților contractante se poate face direct de către acestea sau se poate atribui, în baza caracterului de recurență, Unității executive pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, instituțiilor și unităților cu profil de cercetare-dezvoltare și inovare sau de management al activității de cercetare-dezvoltare și inovare, academiilor de ramură, instituțiilor de învățământ superior acreditate, organizațiilor neguvernamentale, precum și

ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144215_a_145544]
LEGEA nr. 324 din 8 iulie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 514 din 16 iulie 2003. Articolul 61 (1) Contractele de finanțare încheiate pentru finanțarea programelor și proiectelor cuprinse în Planul național din surse bugetare pot avea caracter de recurență. ... (2) În baza caracterului de recurență oricare contractor poate să încheie, la rândul sau, alte contracte de finanțare, de aceasta data având calitatea de autoritate contractantă, dacă: ... a) în contractul de finanțare pe care l-a încheiat în calitate de contractor este

ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144215_a_145544]
2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 514 din 16 iulie 2003. Articolul 61 (1) Contractele de finanțare încheiate pentru finanțarea programelor și proiectelor cuprinse în Planul național din surse bugetare pot avea caracter de recurență. ... (2) În baza caracterului de recurență oricare contractor poate să încheie, la rândul sau, alte contracte de finanțare, de aceasta data având calitatea de autoritate contractantă, dacă: ... a) în contractul de finanțare pe care l-a încheiat în calitate de contractor este prevăzută o astfel de clauza; și

ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144215_a_145544]
Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789

odată cu îndepărtarea de numeralele multiplicative corespunzătoare numeralului cardinalul doi, rezultând din aceasta că frecvența cea mai mare o dublu și triplu, din seria neologicelor, și îndoit (afirmație empirică în acest caz, făcută ținând seama de frecvența lui dublu și de recurența în serie) și întreit, din seria formelor vechi. 5. DINAMICA UTILIZĂRII Prin analogie eronată cu adjectivul participial înjumătățit, folosit pentru a exprima o scădere cantitativă proporțională și precisă (confuzie cauzată de asemănarea formală), în presa audiovizuală mai ales, dar și

[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349

colegul de muncă îi întoarce ajutorul... dovedește că este de încredere și că pe viitor i se pot face și alte favoruri... Astfel, procesele schimburilor sociale, care se nasc din interesul propriu al actorilor, creează încredere în relațiile sociale prin recurența și extinderea graduală a caracterului lor. Dezvoltarea încrederii între partenerii unui schimb reciproc presupune existența unor interacțiuni repetate și, implicit, a unei dependențe seriale. Folosind dependența serială, indivizii din relația de schimb reciproc își pot ajusta unul altuia comportamentul. Tabelul

Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean (2014) [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

date mai recente, indică rolul mai important al status-ului ganglionilor axilari. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm.) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari . La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea volumului tumoral duce la mărirea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori mai mari de 5 cm.) și la scăderea ratei supraviețuirilor (la 7 ani 81% pentru tumori mai mici de 2 cm., 63% pentru tumori între 2 și 5 cm

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
receptorii hormonali în sensul că cu cât acest grad este mai mare cu atât numărul receptorilor este mai redus. Aceste două criterii sunt utile în special în aprecierea cazurilor fără adenopatie (formele mai puțin diferențiate au rate mai mari ale recurențelor și rate de supraviețuire mai reduse) [7,129,136,315 ]. Gradarea histologică își justifică valoarea prognostică în special în tumorile ductale (cele mai frecvente cancere mamare) [30] RECEPTORII HORMONALI Evaluarea status-ului receptorilor E este utilizată de peste 20 de ani

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142,329]. Expresia imunohistochimică la nivel stromal este în relație directă cu gradul tumoral crescut, tendința la recurențe locale și efectele adverse asupra ratei de supraviețuire [142]. MARKERI TUMORALI SERICI Un marker tumoral circulant reprezintă orice substanță care poate fi detectată în serul uman, diferențiind persoanele care prezintă un proces tumoral de cele care nu sunt gazde ale

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și în cancerul mamar. Apar o serie de corelații cu supraviețuirea, invazia ganglionară, selectarea pacientelor pentru chimioterapia adjuvantă. Nu s-a clarificat încă în ce măsură concentrațiile plasmatice ar putea fi utilizate ca metodă de screening sau de monitorizare a evoluției (detectarea recurențelor sau a metastazelor). Valorile crescute sunt corelate cu stadiul bolii și cu răspunsul la tratament. Este descoperit în 30-50 % din toate cazurile, în formele avansate de boală, fiind evidențiat în 70% din cazuri. Susceptibilitatea unei paciente de a avea boală

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
sunt frecvent asociate metastazelor osoase sau diseminărilor multiple. Există diferențe individuale remarcabile la diferite paciente. Utilitatea sa în diagnosticarea tumorii primare este redusă; poate fi utilizat pentru monitorizarea tratamentului și a evoluției clinice. Creșteri importante se pot dovedi predictive pentru recurențe sau reluări ale creșterii tumorale (după remisiuni complete) [307]. S-au evidențiat și alți markeri care, deși încă nu au intrat în utilizarea curentă, par a avea sensibilitate mai mare: CASA (Cancer-Associated Serum Antigen), MSA (Mammary Serum Antigen), TPS (Tissue

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
5,6% (28 cazuri). Invazia ganglionară a fost identificată în 66 dintre tumorile sub 2 cm. (12,12%), în 144 dintre tumorile între 2 și 5 cm. (28,89%), în 58 dintre tumorile T3 și în 21 din tumorile T4. Recurența locală este definită ca fiind recidiva la nivelul sânului (după chirurgie conservatoare) și la nivelul peretelui toracic sau a tegumentelor (după mastectomii radicale, radicale modificate sau simple). În intervalul de 47% timp în care s-a încadrat lotul studiat, au

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
nivelul sânului (după chirurgie conservatoare) și la nivelul peretelui toracic sau a tegumentelor (după mastectomii radicale, radicale modificate sau simple). În intervalul de 47% timp în care s-a încadrat lotul studiat, au fost efectuate 45 de excizii pentru presupuse recurențe locale. Dintre acestea, doar 24 (4,8%) au fost confirmate histologic. Aceste recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
după mastectomii radicale, radicale modificate sau simple). În intervalul de 47% timp în care s-a încadrat lotul studiat, au fost efectuate 45 de excizii pentru presupuse recurențe locale. Dintre acestea, doar 24 (4,8%) au fost confirmate histologic. Aceste recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul histologic; aspectul microscopic al marginilor exciziei; necroza tumorală; gradul redus de diferențiere; invazia

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
lotul studiat, au fost efectuate 45 de excizii pentru presupuse recurențe locale. Dintre acestea, doar 24 (4,8%) au fost confirmate histologic. Aceste recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul histologic; aspectul microscopic al marginilor exciziei; necroza tumorală; gradul redus de diferențiere; invazia spațiului vasculo-limfatic și a trunchiurilor nervoase; componenta extensivă intraductală; reacția stromală limfatică. Diametrul tumorii inițiale a fost

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și a trunchiurilor nervoase; componenta extensivă intraductală; reacția stromală limfatică. Diametrul tumorii inițiale a fost sub 2 cm. în 6 cazuri, între 2 și 5 cm. în 14 cazuri și mai mare de 5 cm. în 1 caz. Faptul că recurențele au fost mai numeroase în cazul tumorilor T1 și T2 se explică prin multitudinea de factori care determină apariția recurențelor locale, volumul tumoral fiind doar unul dintre aceștia. Discuții Determinarea volumului tumoral oferă o anumită secvență, statică, din istoria naturală

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
cazuri, între 2 și 5 cm. în 14 cazuri și mai mare de 5 cm. în 1 caz. Faptul că recurențele au fost mai numeroase în cazul tumorilor T1 și T2 se explică prin multitudinea de factori care determină apariția recurențelor locale, volumul tumoral fiind doar unul dintre aceștia. Discuții Determinarea volumului tumoral oferă o anumită secvență, statică, din istoria naturală a leziunii maligne mamare. Această istorie este condiționată de următoarele elemente: caracteristicile biologice ale celulelor tumorale; gradul rezistenței manifestată de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mari (> 5 cm) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari [362,363]. Dimensiunile mici ale tumorii, asociate cu absența invaziei ganglionilor axilari, reprezintă factori de prognostic foarte bun. La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea dimensiunilor tumorii determină creșterea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori mai mari de 5 cm.) și scade rata supraviețuirilor (la 7 ani 81% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 63% pentru tumori între 2 și 5 cm.) [119

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]