7,312 matches
-
operative de soluționare a cererii de recuzare, iar încheierea prin care aceasta s-a respins se poate ataca odată cu fondul, instanța superioară urmând a reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, paragraful 23, Curtea a subliniat că garanțiile unui proces echitabil, instituite prin
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, paragraful 23, Curtea a subliniat că garanțiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Convenție, nu sunt aplicabile în procedura de soluționare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. În acest sens se observă Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronunțată
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
instituite prin art. 6 din Convenție, nu sunt aplicabile în procedura de soluționare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. În acest sens se observă Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronunțată în Cauza Schreiber și Boetsch împotriva Franței, prin care s-a reținut că procedura de recuzare a unui judecător este o procedură incidentală și
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. În acest sens se observă Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronunțată în Cauza Schreiber și Boetsch împotriva Franței, prin care s-a reținut că procedura de recuzare a unui judecător este o procedură incidentală și independentă de procedura principală. Dreptul de a obține înlocuirea unui judecător nu este un drept cu caracter civil, iar eventuala aplicabilitate a art. 6 la procedura principală nu poate conduce, prin conexitate
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
independentă de procedura principală. Dreptul de a obține înlocuirea unui judecător nu este un drept cu caracter civil, iar eventuala aplicabilitate a art. 6 la procedura principală nu poate conduce, prin conexitate, la aplicabilitatea art. 6 și pentru procedura de recuzare. ... 23. Curtea a mai reținut că incompatibilitatea, recuzarea și abținerea constituie incidente privind compunerea sau, după caz, constituirea instanței și sunt reglementate de norme de organizare judecătorească. Dat fiind tipul acestor norme de drept, noul Cod de procedură civilă a
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
înlocuirea unui judecător nu este un drept cu caracter civil, iar eventuala aplicabilitate a art. 6 la procedura principală nu poate conduce, prin conexitate, la aplicabilitatea art. 6 și pentru procedura de recuzare. ... 23. Curtea a mai reținut că incompatibilitatea, recuzarea și abținerea constituie incidente privind compunerea sau, după caz, constituirea instanței și sunt reglementate de norme de organizare judecătorească. Dat fiind tipul acestor norme de drept, noul Cod de procedură civilă a procedat la reașezarea instituțiilor în cartea I, titlul
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
asistent judiciar și procuror, după caz. ... 24. Ca regulă, în privința instanței competente să soluționeze aceste incidente procedurale și a compunerii completului învestit în concret cu aceasta, art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că abținerea sau recuzarea judecătorului se hotărăște de un alt complet al instanței din care acesta face parte, în alcătuirea căruia nu intră cel care a declarat că se abține sau cel recuzat, după caz. Interdicția participării judecătorului recuzat sau care declară că se
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
că se abține sau cel recuzat, după caz. Interdicția participării judecătorului recuzat sau care declară că se abține la soluționarea incidentelor procedurale menționate reprezintă ea însăși o garanție a imparțialității cu care acestea vor fi rezolvate. Aspectul că abținerea și recuzarea se pot soluționa și de către instanța ierarhic superioară, în condițiile art. 50 alin. (2) din Codul de procedură civilă, constituie una dintre excepțiile la care face referire art. 124 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Incidentele
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
la care face referire art. 124 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Incidentele procedurale sunt soluționate de instanța în fața căreia se invocă, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel“, abținerea și recuzarea reprezentând incidente procedurale în desfășurarea unui proces civil. Așadar, prevederile art. 50 alin. (2) din Codul de procedură civilă devin incidente numai în situația în care nu se poate alcătui un complet pentru soluționarea cererilor de abținere sau recuzare din
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
și recuzarea reprezentând incidente procedurale în desfășurarea unui proces civil. Așadar, prevederile art. 50 alin. (2) din Codul de procedură civilă devin incidente numai în situația în care nu se poate alcătui un complet pentru soluționarea cererilor de abținere sau recuzare din cauza faptului că la instanța respectivă funcționează un număr insuficient de judecători, care nu permite alcătuirea completului pentru soluționarea incidentului procedural. Or, atât timp cât la instanță există judecători care pot soluționa incidentul privind incompatibilitatea, în compunerea completului intrând
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
indiferent dacă acesta este flagrant nelegal sau nefondat. Se invocă, în acest sens, două hotărâri judecătorești. ... 6. Se arată, în esență, că există un precedent judiciar în sensul imposibilității contestării rapoartelor comisiilor de disciplină de respingere a cererilor de suspendare (recuzare) a membrilor respectivelor comisii, cereri echivalente celor de recuzare a judecătorilor. În acest sens, se menționează că pot fi atacate în justiție soluțiile asupra cererilor de recuzare a judecătorilor, însă nu și soluțiile asupra cererilor de suspendare (recuzare) a membrilor
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
invocă, în acest sens, două hotărâri judecătorești. ... 6. Se arată, în esență, că există un precedent judiciar în sensul imposibilității contestării rapoartelor comisiilor de disciplină de respingere a cererilor de suspendare (recuzare) a membrilor respectivelor comisii, cereri echivalente celor de recuzare a judecătorilor. În acest sens, se menționează că pot fi atacate în justiție soluțiile asupra cererilor de recuzare a judecătorilor, însă nu și soluțiile asupra cererilor de suspendare (recuzare) a membrilor comisiilor de disciplină, pe care nu îi poate îndepărta
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
sensul imposibilității contestării rapoartelor comisiilor de disciplină de respingere a cererilor de suspendare (recuzare) a membrilor respectivelor comisii, cereri echivalente celor de recuzare a judecătorilor. În acest sens, se menționează că pot fi atacate în justiție soluțiile asupra cererilor de recuzare a judecătorilor, însă nu și soluțiile asupra cererilor de suspendare (recuzare) a membrilor comisiilor de disciplină, pe care nu îi poate îndepărta nimeni din cadrul comisiilor, ei având, în aparență, un statut superior magistraților. În acest context, se invocă Decizia
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
de suspendare (recuzare) a membrilor respectivelor comisii, cereri echivalente celor de recuzare a judecătorilor. În acest sens, se menționează că pot fi atacate în justiție soluțiile asupra cererilor de recuzare a judecătorilor, însă nu și soluțiile asupra cererilor de suspendare (recuzare) a membrilor comisiilor de disciplină, pe care nu îi poate îndepărta nimeni din cadrul comisiilor, ei având, în aparență, un statut superior magistraților. În acest context, se invocă Decizia nr. 836 din 14 decembrie 2017, paragraful 20, Decizia nr. 166
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
În acest context, se invocă Decizia nr. 836 din 14 decembrie 2017, paragraful 20, Decizia nr. 166 din 16 martie 2017, paragraful 16, și Decizia nr. 754 din 31 octombrie 2006, prin care Curtea Constituțională a statuat că cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății. ... 7. Se
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
au respins cererile de suspendare/recuzare a membrilor comisiilor respective. În cauză, cererea de chemare în judecată, având ca obiect anularea raportului comisiei de disciplină din cadrul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor prin care s-au respins cererile de suspendare/ - recuzare a membrilor respectivei comisii, întemeiată pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care reglementează controlul judecătoresc al actelor administrative, a fost respinsă de instanța de fond
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, ci are caracter de incident procedural, nu vizează fondul cauzei și nu presupune dezbateri contradictorii. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie, respectiv Decizia nr. 298 din 27 martie 2012. ... CURTEA, având în
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
de neconstituționalitate a prevederilor sintagmei „de instanța respectivă“ cuprinsă în art. 30 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost invocată de Liliana Carmen Stan Anghel într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional deoarece printr-o formulare eliptică și imprecisă creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor pe complete de judecată, în mod aleatoriu, în sistem
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
printr-o formulare eliptică și imprecisă creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor pe complete de judecată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Astfel, se susține că, în fapt, textul de lege criticat reglementează procedura de judecată a cererilor de recuzare, prevăzând că „acestea se hotărăsc de instanța respectivă“, fără să menționeze expres că respectivele cereri se repartizează aleatoriu unui complet de judecată. Or, în măsura în care nu este impusă obligativitatea repartizării aleatorii, legiuitorul a lăsat loc arbitrarului, textul fiind
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
Se mai invocă și dispozițiile art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387 din 22 septembrie 2005, referitor la soluționarea incidentelor procedurale privind incompatibilitatea, abținerea sau recuzarea tuturor membrilor completului de judecată, care permite inexistența unei repartizări aleatorii a soluționării cererilor de recuzare. În același sens, se mai susține că dispozițiile legale criticate sunt incomplete, deficitare și imprecise, întrucât creează posibilitatea ca o altă autoritate a statului
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387 din 22 septembrie 2005, referitor la soluționarea incidentelor procedurale privind incompatibilitatea, abținerea sau recuzarea tuturor membrilor completului de judecată, care permite inexistența unei repartizări aleatorii a soluționării cererilor de recuzare. În același sens, se mai susține că dispozițiile legale criticate sunt incomplete, deficitare și imprecise, întrucât creează posibilitatea ca o altă autoritate a statului, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, să intervină pentru a clarifica procedura desemnării completului de judecată ce
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
judecată ce urmează să soluționeze abținerile/recuzările. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale invocate, în condițiile în care recuzarea se hotărăște de un alt complet al instanței, iar însăși interdicția participării judecătorilor recuzați la soluționarea incidentelor procedurale reprezintă o garanție a imparțialității. Se mai apreciază că situația specifică avută în vedere la reglementarea procedurii de soluționare a acestor incidente
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
1 alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 124 - Înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (2) referitor la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederea legală referitoare la soluționarea cererilor de recuzare a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 746 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 1 noiembrie 2007, Curtea a statuat, prin raportare la dispozițiile art. 124 din
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
a înfăptuirii actului de justiție, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ținându-se seama și de interesele legitime ale celorlalte părți, nu numai de cele ale părții care a formulat cererea de recuzare. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că relațiile de colegialitate dintre judecătorii aceleiași instanțe sau chiar din cadrul aceleiași secții nu justifică suspiciunea privind imparțialitatea judecătorilor care urmează să soluționeze cererea de recuzare îndreptată împotriva unui alt judecător și
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
părții care a formulat cererea de recuzare. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că relațiile de colegialitate dintre judecătorii aceleiași instanțe sau chiar din cadrul aceleiași secții nu justifică suspiciunea privind imparțialitatea judecătorilor care urmează să soluționeze cererea de recuzare îndreptată împotriva unui alt judecător și, cu atât mai puțin, nerespectarea regulilor și garanțiilor procedurale care asigură desfășurarea unui proces echitabil. ... 14. Totodată, prin Decizia nr. 464 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]