1,648 matches
-
despre o anumită persoană? Cum procedezi atunci când șeful te obligă să scrii ceva care fie încalcă normele deontologice ale meseriei, fie intră în contradicție cu propriile tale convingeri morale, politice etc.? Fără a mai insista asupra delicatului subiect al cenzurii redacționale, trebuie să amintim despre o minunată prevedere legală din legislația franceză, care apără jurnalistul de cele mai crase abuzuri interne. Este vorba despre clauza de conștiință. Pe scurt, este vorba de o lege inclusă în Codul muncii și care stipulează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai ales, morale ale acestei clauze sunt extrem de importante. Ea consacră responsabilitatea personală a jurnalistului în exercitarea profesiunii sale și ne apropie de momentul în care orientarea politică a unui ziar va fi decisă și prin participarea colectivă a echipei redacționale. (De Broucker, 1995, p. 16) În România, această clauză rămâne încă un vis mult prea îndepărtat, în ciuda frumoaselor declarații fluturate de diferite organizații civice și chiar profesionale, care au obținut doar oficializarea termenului, dar fără nici o consacrare legală! Prin urmare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
BUCOVINA LITERARĂ, supliment săptămânal al ziarului „Bucovina”, apărut la Cernăuți, cu concursul Societății Scriitorilor Bucovineni, între 11 ianuarie 1943 și 27 februarie 1944. Revista nu are articol-program și nu menționează la început vreun colectiv redacțional. De la numărul 57 din 1943, ca prim-redactor este menționat George Drumur. Cu un pronunțat caracter beletristic, B. l. publică poezie, proza, piese de teatru, reportaje, cronici plastice, muzicale și teatrale. Colaborează cu versuri Traian Chelariu, E. Ar. Zaharia, Dragoș
BUCOVINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285896_a_287225]
-
Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) și, editorial, cu volumul Cincisutistul (1952). A colaborat, desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia tineretului” (redactor, 1960), „Steaua”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A condus filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor (1953-1955), a
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
, revistă care apare lunar din aprilie 2000 la Ploiești, purtând subtitlul „Literatură, științe, religie, arte”. În primul număr este menționată componența echipei redacționale - director: Marian Ruscu, redactor-șef: Ieronim Tătaru, redactor-șef adjunct: Stelian Stan, redactor coordonator: Miron Oprea, secretar de redacție: Bogdan Costin Georgescu -, completată de la numărul 2/2002 cu un grup de redactori (Gabriela Vasilescu, Beatrice Ruscu, Vasile Moga, Marian Chirulescu
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
Stan, redactor coordonator: Miron Oprea, secretar de redacție: Bogdan Costin Georgescu -, completată de la numărul 2/2002 cu un grup de redactori (Gabriela Vasilescu, Beatrice Ruscu, Vasile Moga, Marian Chirulescu, Constantin Dobrescu). După reorganizări succesive, editorul fixează (10/2001) un colegiu redacțional format din cadre didactice universitare (Ion Bălu, Mihai Brescan, Sanda Hârlav Maistorovici, Miron Oprea, Ion Simaciu, Constantin Trandafir, Gabriela Vasilescu) și îi indică drept redactori pe Ina Bercea, Marian Chirulescu, Christian Crăciun, Gabriel Memelis, Loredana Netedu, Viorica Răduță, Beatrice Ruscu
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
Al. Călinescu, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Cimpoi, Valeriu Cristea (redactor-șef adjunct), Ov. S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Dumitru Micu, Gelu Ionescu, Mircea Iorgulescu, Eugen Simion (director), Marin Sorescu, Dumitru Țepeneag, Mircea Zaciu, Florin Manolescu. Intervin curând modificări în caseta redacțională: Florin Manolescu (3/1990) și Mircea Iorgulescu (6-7/1991) părăsesc redacția, acesteia alăturându-i-se, în schimb, Augustin Buzura (1/1991). Se înregistrează, în perioada de după 1991, modificări privind colegiul și colectivul de redacție. Director rămâne în tot acest interval
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
de neocomunism, criptocomunism, neototalitarism etc. la adresa puterii politice din aceste perioade. Această atitudine îi asigură o originalitate specială în peisajul publicistic și cultural al primilor ani postdecembriști. Una din consecințe a fost, probabil, rezerva unor autori solicitați de redacție. Politica redacțională constă, într-adevăr, în refuzul ori evitarea angajării în politica propriu-zisă, militantă, de partid, nu însă și în eludarea politicului ca importantă temă de reflecție. Dintre rubricile instituite după 1990, se remarcă cele intitulate „Dialog” și „Convorbiri”, la care iau
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
, supliment al ziarului „Flacăra roșie”, apărut la Arad, anual, între 1977 și 1980; colectivul redacțional nu este menționat. Se publică versuri de Mihai Beniuc, George Țărnea, Dîm. Rachici, Mircea Micu, Rusalin Mureșan, Teodor Frâncu, Dorin Bălănoiu, Ligia Tomșa, Ilie Măduța, George Ciudan, Mihail Gănescu, Damian Ureche, iar proza semnează Ion Borșan, Horia Ungureanu, Vitalie Munteanu
CARIATIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286109_a_287438]
-
, revistă apărută la București în noiembrie și în decembrie 1930. Director: G. Călinescu. Programul publicației, al cărei subtitlu e „Revistă lunară de critică și literatură”, este enunțat sub forma unor însemnări succinte, intitulate Redacționale, în care se precizează: „Cu excepția dreptului de a solicita, după un plan prestabilit, articolele pe care redacția le crede oportune, principiul acestei reviste este libertatea...”, iar colaboratorii sunt acceptați, „dacă în articolele de documentare sunt călăuziți de adevăr, iar în
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
intactă -uscată și plăcută. „Convingere“nu este cuvântul cel mai potrivit. E mai curând o recompensă pentru cineva care-și dorește pedeapsa, sau un soi de certificat de răbdare și îndurare. Simt că dețin o cunoaștere, un fel de intuiție redacțională, dobândită în urma eșecurilor întâmpinate în ultimii unsprezece ani de încercări de a-l descrie pe Seymour pe hârtie, și această cunoaștere îmi spune că el nu poate fi sesizat prin subînțelesuri și treceri sub tăcere. Dimpotrivă. Din 1948 încoace, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de atac împotriva altui stat, cu consimțământul tacit sau acordul statului primitor (situația României în cazul atacului S.U.A. și altor țări asupra fostei Iugoslaviei în anii '90). Propunerea română a fost însușită de majoritatea delegațiilor, existând obiecții numai de natură redacțională. La sesiunea a VII-a, textul propunerii române a suferit modificări de natură redacțională care nu au afectat esența sa. Aceste modificări evită posibilitatea interpretării că ceea ce constituie un act de agresiune ar fi însăși acțiunea unui stat de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în cazul atacului S.U.A. și altor țări asupra fostei Iugoslaviei în anii '90). Propunerea română a fost însușită de majoritatea delegațiilor, existând obiecții numai de natură redacțională. La sesiunea a VII-a, textul propunerii române a suferit modificări de natură redacțională care nu au afectat esența sa. Aceste modificări evită posibilitatea interpretării că ceea ce constituie un act de agresiune ar fi însăși acțiunea unui stat de a pune teritoriul său la dispoziția altui stat și arată, în mod clar, că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
În Glamour că trebuia să ai Întotdeauna o bere rece În frigider, În caz că un tip În carne și oase s-ar materializa la tine În casă și i-am aplaudat În tăcere pe oamenii ăia de treabă pentru echipa lor redacțională. Totuși, până când m-am Întors, Philip părea să-și fi pierdut cunoștința. —Philip. Hei, uite, ți-am adus o bere. —Hrr. Mormăia, cu ochii zbătându-i-se sub pleoape, semn clar că se prefăcea. —Hai, scoală-te odată. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ne scutura de rele și de a năzui către adevăr. Iar dacă În cer tristețea eroilor este alungată, ne place să credem că aceasta se petrece și datorită năzuinței abia pomenite mai sus. Așa să ne ajute Dumnezeu! Semnat: Colectivul redacțional”. După cum vă văd de Înfiorați, Îmi dau seama de forța imensă care v-a izbit, auzind mișcătoarele cuvinte ale avântatului editorial. Ciuliți urechile În continuare și căscați ochii, căci urmează rubrica intitulată Viața politică. „A trebuit să vină un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la același birou, parcă nici nu s-ar fi clintit de-acolo. Spre amiazi își mai făceau apariția reporteri, redactori, veșnic grăbiți și agitați și nemulțumiți, discutând violent și abținîndu-se permanent de a scrie. Altminteri însă, Herdelea era singurul tovarăș redacțional al lui Roșu, care îi spunea deseori: ― Să știi, puiule, că tu ai să ajungi! Ascultă-mă pe mine ce-ți vorbesc, că eu nu vorbesc fleacuri ca domnișorii ăștia care vin cu pălăria-n cap, se grozăvesc, mint și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au provocat. ― De ce să-i lase, domnule?! protestă bătrânul reporter Davidescu, înfricoșat de perspectiva opoziției. Mai bine să-i bage pe toți la dubă și să-i învețe omenie! Titu Herdelea, care se strecurase într-un colț, intimidat de sanhedrinul redacțional, deveni centrul interesului când Roșu îl întrebă ce-a văzut la țară? După ce tânărul povesti că în general a găsit liniște și numai atmosfera i s-a părut apăsată, Deliceanu observă: ― Firește! Unde n-au ajuns încă instigatorii dumnealor e
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de către împăratul Babilonului, Evil-Merodh (Amel-Marduc) cu ocazia ridicării sale la tron (2Reg 25,27-30; Ier 52,31-34) la 37 de ani de la deportare, adică în jurul anului 561 î.C.; peste prima fază se suprapune ici și colo a doua fază redacțională, notată cu sigla DtrP, ce constituie în special povestiri despre profeți; faza a treia, notată DtrN, pune accentul pe îndeplinirea legilor. Pentru detalii ulterioare suntem constrânși să facem trimitere la Introducerea noastră (1987). 3.2. Originea operei istoriografice deuteronomiste Unde
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să facem trimitere la Introducerea noastră (1987). 3.2. Originea operei istoriografice deuteronomiste Unde, când și cu ce scop a fost compusă opera Dtr? În primul rând trebuie să facem distincție între opera istoriografică în sens strict și celelalte straturi redacționale. Pentru aflarea lui „când” nu sunt probleme: opera e scrisă după reforma religioasă a regelui Iosia, adică după ultimul sfert al secolului al VII-lea î.C. Avem astfel un terminus post quem practic sigur. a) Răspunsul la prima chestiune
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
58, iar concluzia (versetul 63), care ar trebui să fie o cântare de bucurie pentru mântuirea și salvarea primită, se termină în tonalitate minoră, scoțând în evidență rușinea Ierusalimului, fapt pentru care unii comentatori au considerat acest final o adăugire redacțională de factură legalistă. Alții, pentru că în versetul 60 apare expresia ebraică tipică izvorului „sacerdotal”, bĕrît ’ôlăm („alianță veșnică”), consideră că aparțin acestei tradiții. Însă noi credem că probabil urmează linia de gândire din Ier 31,31 ș.u., adăugând în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aspect ar putea fi un argument în favoarea originii cananeene a sărbătorii. d) Este interesant de notat că sărbătoarea săptămânilor nu a fost istoricizată de textele biblice. Într-un singur pasaj, Dt 16,12, la rândul său, rezultat al unei activități redacționale apreciabile, sărbătoarea este corelată cu exodul, fără însă ca această referință să aibă vreo legătură cu liturgia sa, ci mai degrabă cu invitația de a da de mâncare săracilor și leviților cu această ocazie. O informație despre celebrarea publică a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Insulele Coco, în lipsa contabilului șef plecat cu o cospondentă fulger în Polinezia, în lipsa directorului adjunct atașat samavolnic unei echipe de degustători la Concursul European de Vinuri din Tokyo, în lipsă de evenimente, tocmai era în curs de desfășurare concursul inter redacțional de leapșa pe ouate când... ...undeva, departe, îl redescoperim pe Ghelasse, corespondent voluntar la Expresul, tânăr cu originea sănătoasă, mama sa născând corect și patriotic încă patru pramatii. Ghelasse pivotă brusc pentru a salvgarda sticla aproape goală, moment în care
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mea de azi cum s-au copt la universitățile apusene pa șoptiștii, junimiștii, criterioniștii. Și optzeciștii... după 1989. Ți-ai găsit! Să vă spună editorii de la Curtea Veche cât au pătimit cu Copyro-ul - instituție specializată în infarctul și albitul părului redacțional - când am alcătuit antologia De la coroana regală la Cercul polar ! Numai ce-i șoptești astăzi unui editor cuvântul antologie, că-i vine să se urce pe pereți. Mai bine să trecem la câteva subiecte infinit mai fezabile. Nu înțeleg absența
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
micile provocări, anecdotica, frivolitățile, capriciile șarjante etc. Și-mi voi concentra energiile pe teme cu noimă severă, miză grea, bibliografie densă și bătaie lungă. (Mă rog, ce ne-am face fără amăgiri?) Îmi pregătisem ieșirea cu ludic-nostalgica retrospectivă a părăsirilor redacționale, de la Luceafărul, în 1979-80 (când Mihai Ungheanu mă ispitise cu cronica literară, iar eu m-am speriat de moarte că va trebui să recenzez tot clientelismul partinico-securistic al gazetei), până la Zia rul de duminică devenit online, trecând prin disen siu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la rându-mi cu toată dragostea și respectul pentru calitatea umană și profesională. Îmi aduce ca „dar de suflet” cele trei numere publicate anul acesta din „Baaadul literar”, revista de prestigiu de care se ocupă prioritar alături de un select comitet redacțional. Mi-a adus o adevărată hrană spiritual-intelectuală pentru o săptămână încheiată. Discutăm cam o oră, îi ofer volumul doi, despre apariția căruia știa, ne întreținem discutând elevat ca doi intelectuali de aceeași nobilă profesie, formați special la același tip de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]