1,056 matches
-
să precizăm că schimbarea politicilor a generat simultan și schimbarea etosului școlii, definirea acesteia ca organizație capabilă de dezvoltare, a impus reconsiderarea managementului educațional, managerii școlari fiind nevoiți să răspundă și altor cerințe, decât cele uzuale. Organizația școlară și-a redefinit misiunea și obiectivele, accentul căzând foarte mult pe strategiile de dezvoltare organizațională și a resurselor umane. Toate acestea au fost posibile datorită reglementărilor privind descentralizarea învățământului preuniversitar, crearea și consolidarea autonomiei instituționale a școlilor și liceelor. În viziunea Ministerului Educației
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ad-hoc sau pentru o perioadă scurtă de timp. Acestea, și multe altele, vor trebui să reprezinte preocupări permanente ale școlii, ceea ce o va pregăti din timp pentru viitoarele schimbări ale societății. În acest sens, este nevoie ca școala să-și redefinească nu doar misiunea, ci și viziunea, să-și stabilească obiectivele pe termen scurt, mediu și lung, ceea ce implică gândire strategică, inițiativă și capacitate prospectivă. Gradul de operaționalizare a acestor obiective depinde și de calitatea resurselor umane sau de orice natură
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
facilitator al participării civice și o portavoce a cetățenilor. Din păcate însă, de cele mai multe ori, logica profitului este cea care ghidează acțiunile instituțiilor media și orientează felul în care jurnaliștii încadrează scena socială și politică. Noțiunea de încadrare (engl. framing) redefinește logicile și posibilele consecințe ale informației politice. Cercetările dedicate cadrajelor media pornesc de la premisa că știrile și informația nu au o valoare intrinsecă decât dacă sunt încadrate într-un context care le conferă coerență. Pentru identificarea cadrajelor, conținutul informațional al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
realități sociale. Discuțiile și deciziile publice transcend arenele tradiționale, reprezentate de guverne și parlamente, la fel și vechile forme ale democrației reprezentative. Indivizii au tot mai mult acces la informații care, până de curând, erau filtrate pentru ei de către jurnaliști, redefinind astfel identitatea acestei categorii profesionale. Problema nu este însă dispariția acestor mediatori ai spațiului public, în pofida unor voci care susțin ideea unei substituții iminente, ci, pe de o parte, relativizarea autorității jurnaliștilor, iar, pe de altă parte, reinventarea vechilor practici
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la noile realități. Dacă a vorbi despre "societatea informației" este deja tautologic, iar a invoca existența unei cyber-democrații este încă iluzoriu, fantasmele care stau la baza unor astfel de tentative de a regândi rolul social al noilor tipuri de mass-media redefinesc în prezent potențialul social ale Internetului și așteptările care decurg de aici. 4. Efectele media: deschiderea cutiei negre 4.1. Curentele fondatoare în cercetarea efectelor media Cercetătorii care au avut o influență majoră asupra câmpului comunicării au fost preocupați de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
grupurile de apartenență și posibilitatea care li se oferă în prezent consumatorilor de a alege dintr-o multitudine de canale media (dintre care multe permit deja crearea conținutului chiar de către utilizatori, cunoscut sub numele de user generated content): toate acestea redefinesc tabloul general al efectelor media. Dat fiind că audiențele media pot exercita în prezent un control ridicat atât asupra conținuturilor, cât și asupra surselor media, efectele media trebuie redefinite de cercetătorii din domeniu. Una dintre primele încercări în această direcție
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de către utilizatori, cunoscut sub numele de user generated content): toate acestea redefinesc tabloul general al efectelor media. Dat fiind că audiențele media pot exercita în prezent un control ridicat atât asupra conținuturilor, cât și asupra surselor media, efectele media trebuie redefinite de cercetătorii din domeniu. Una dintre primele încercări în această direcție a fost reprezentată de un articol al autorilor Chaffe și Metzger (2001), în cadrul căruia aceștia sugerau că o parte consistentă a studiilor media, și în special cea care are
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de definiții ale cadrajelor, fără să existe însă un consens. Din acest motiv, anumiți autori vorbesc despre o paradigmă de cercetare fracturată (Entman, 1993). Ele constituie un termen pe care mulți dintre autorii care îl abordează simt nevoia să-l redefinească și să-l adapteze propriilor interese de cercetare. În pofida acestei "fracturi", putem însă delimita două tipuri de definiții: cele care delimitează conceptual cadrajele în termeni generali și cele care sunt mai aplicate. Primele urmează o definiție deja clasică, conform căreia
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lucrurile, realitatea. În concordanță cu această modalitate, se poate afirma că Dumnezeu este o ființă necesară. Teza temporalității propusă de Hartshorne este foarte importantă pentru ca acesta să poată duce la bun sfârșit reconstrucția corectă a argumentului ontologic. Termenii modali sunt redefiniți printr-o perspectivă temporală și puși în relație unul cu altul. Actualitatea și posibilitatea implică timp. Actualitatea reprezintă trecutul (ceea ce a fost deja actualizat), posibilul reprezintă viitorul (ceea ce nu a fost încă actualizat), iar prezentul se referă la activitatea curentă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prin atitudine intelectuală novatoare, ea poate fi dezvoltată printr-o pedagogie adecvată, care trezește și Încurajează acest mod de a privi lucrurile, stimulându-l printr-o problematizare și interogație permanentă ce pune subiectul În situația de a se reanaliza și redefini continuu 62. Astfel Înțeles, antrenamentul dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru Întreprinderi, grupuri și indivizi, ci totodată un adevărat exercițiu spiritual (invitând la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin atitudine intelectuală novatoare, ea poate fi dezvoltată printr-o pedagogie adecvată, care trezește și Încurajează acest mod de a privi lucrurile, stimulându-l printr-o problematizare și interogație permanentă ce pune subiectul În situația de a se reanaliza și redefini continuu 62. Astfel Înțeles, antrenamentul dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru Întreprinderi, grupuri și indivizi, ci totodată un adevărat exercițiu spiritual (invitând la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la situații noi, de a reacționa la schimbări); Creativitate și progres tehnic 96 originalitatea (aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a descoperi noi valențe și Întrebuințări); capacitatea analitică și aptitudinea de abstractizare; aptitudinea de a sintetiza (de a combina mai multe componente pentru a le da funcții noi); organizarea coerentă. Dar majoritatea specialiștilor În psihologia creației
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la situații noi, de a reacționa la schimbări); Creativitate și progres tehnic 96 originalitatea (aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a descoperi noi valențe și Întrebuințări); capacitatea analitică și aptitudinea de abstractizare; aptitudinea de a sintetiza (de a combina mai multe componente pentru a le da funcții noi); organizarea coerentă. Dar majoritatea specialiștilor În psihologia creației
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
discurs politic" și "politică". Aceasta nu înseamnă că vechile genuri discursive dispar, ci că ele sînt marginalizate. Oamenii politici continuă să organizeze întîlniri electorale, la fel și vînzătorii ambulanți să-și promoveze produsele în stradă, dar aceste practici discursive sînt redefinite în raport cu formele dominante ale vorbirii politice și comerciale, adică dezbaterea televizată și marea distribuție. 2. Oral și scris: o opoziție prea simplă Distincția dintre oral și scris este o categorie "mediologică", cea mai veche și mai puternic ancorată în cultură
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ca formă de diferențiere a muncii. În concepția lui Durkheim, anomia apare, atunci când nu există standarde clare, care pot ghida comportamentul indivizilor. Plecând de la viziunea lui Durkheim despre anomie, Merton, R. (1957) a încercat să explice comportamentul deviant și a redefinit conceptul de anomie. El aduce în atenție presiunea la care este supus individul atunci când normele acceptate intră în conflict cu realitatea socială. Merton definește devianța ca pe un produs al inegalităților economice și identifică cinci reacții posibile, ale indivizilor, la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
spre regulile sociale, în special se adresează deficitelor conforme „Teoriei minții” Ăabilitatea de a înțelege atitudinile, perspectivele celorlalți oameni). Scopul lor este acela de a clarifica așteptările sociale de la persoanele cu tulburări pervasive de dezvoltare, prezintă problemele din perspectiva elevilor, redefinește interpretarea socială greșită și promovează un ghid de facilitare a rezolvării situațiilor sociale specifice. Implementarea Poveștile sociale sunt specifice persoanei și se adresează situațiilor problematice ale individului. Acestea prezintă trei caracteristici de bază ale propoziției: perspective, descriptive și directive, cu
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
două sensuri 71. "Conexiunea" nu lipsește, însă, în întregime, ci se maschează doar sub forma unei "motivații", care le conferă frazemelor "autonomie semantică" și care constituie, de fapt, principala problemă a frazeologiei. În funcție de extensia și de natura acestei motivații, Burger redefinește apoi principalele trei clase de idiomuri într-o manieră similară celei vehiculate de cercetarea lingvistică sovietică/rusă: (a) unități "non-compoziționale", "motivate "ca întreg"" (germ. ins Gras beissen = "a mușca iarba", cu sensul de "a muri"); (b) unități "compoziționale", motivate "simbolic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se într-o entitate semantică cu potențial referențial imaginativ, al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
3. Al treilea set de diferențe se compune din chiar delimitarea strategiilor/operațiilor de articulare a sensului "poetic": diaforică, epiforică și endoforică. Primii doi termeni au fost propuși de către filozoful și poeticianul american Philip Wheelwright 405, însă Borcilă i-a redefinit în conformitate cu finalitățile propriei teorii și le-a adăugat o nouă categorie. În consecință, operațiile de articulare a sensului cuprind "(a) strategia diaforică, adică instituirea a două câmpuri referențiale (CRI și CRII) între care există o tensiune ireductibilă (accentuarea dizanalogiei) în raport cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la imaginea unui obiect. Prin urmare modalitatea în care era înțeles termenul imago se păstrează și în limba română, mai puțin însă acela de portret funerar. Ținând seama de sensul original al termenului imaginar ar trebui să reorientăm și să redefinim imaginarul din mai multe perspective. Datorită sensului pe care îl are termenul imaginarius considerăm că pot fi urmărite două direcții fundamentale în încercarea de a defini imaginarul. Prima direcție este de origine psihologică și își are rădăcinile în psihologia percepției
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodă direcționează mintea umană și o transformă, verificarea oricărei teorii fiind o formă a predicției autorealizatoare la nivelul planului teoretic. Până acum am identificat doar latura negativă a predicției. Dar aceeași formă de construcție are și o conotație pozitivă. Dacă redefinim ideea de realitate, realitatea devenind un "adevăr într-un sistem teoretic", atunci predicția care se autorealizează joacă un rol foarte important în construcția imaginarului științific și în crearea sistemului teoretic pe care se fundamentează acesta. Trebuie făcută o precizare. Predicția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
epocii. În perioada medievală marea era zonă a marilor pierderi și a monștrilor. Dar dincolo de mare, în zona insulelor, se afla un univers unic: "paradisul terestru". Morus nu începe prin opera sa un nou curent în literatură, ci doar îl redefinește. În epocă erau la modă povestirile de călătorie în care se regăseau tărâmuri ideale. "Descoperirea" regatului regelui Ioan, ca element de trecere spre paradisul terestru, la care s-au adăugat descoperirile geografice din secolul al XVI-lea au complicat și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
infinitatea sa, de la unitatea adevărului spre diversitate. Din punct de vedere metafizic s-a realizat trecerea de la o lume construită în jurul conceptului de Dumnezeu spre una centrată în om. Această trecerea nu s-a realizat doar cu scopul de a redefini omul în univers, ci de a reconstrui universul în jurul omului. Pornind de la concepțiile misticilor medievali care considerau omul ca o oglindă a universului, concepție ce a fost amplificată de filosofia Renașterii s-a ajuns la ideea omului ca un constructor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a statua odată pentru totdeauna meseria de urbanist În România. Sfințescu era modernul tradiționalist. Pe de altă parte, G.M. Cantacuzino, liberal În gândire, scrialucrări de reflecție despre artă, arhitectură și oraș și căuta În permanență sensul real, definind și redefinind termeni, concepte, idei. Explicându-și arta și opțiunile, G.M. Cantacuzino era modernul autoasumat, aflat cu un pas Înaintea gândirii epocii sale. în linia gândirii teoretice a lui G.M. Cantacuzino , modul de gândire al Planului Director de sistematizare din 1935 se
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
alegerea strategiilor moderne pentru ridicarea calității actului educativ reprezintă concepte fundamentale ale educației pentru toți, după care ne ghidăm în activitatea noastră de zi cu zi. Transformările sociale prin care trece România în ultimii ani au impus necesitatea de a redefini educația ca o construcție permanentă în care centrală este atitudinea creatoare și unică a fiecărui individ, care nu se mai prezintă doar cu un bagaj de cunoștințe și deprinderi înmagazinate din școală, ci se prezintă mai ales prin competențe psihosociale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]