4,550 matches
-
avea În vedere educarea, reeducarea, contra-reeducarea În societate, În general - te așteaptă o muncă urieșească. Reeducarea instituționalizată Ruxandra Cesereanu: Aș dori să mai precizez niște lucruri care sunt prezentate, poate, mai puțin clar În textul meu. M-am referit la reeducarea Înăuntrul Închisorii, vorbind despre faza ei brutală de la Pitești și apoi despre faza nebrutală, de la Aiud, În perioada 1962-1964: este vorba, În al doilea caz, despre acele ședințe de autocritică În care erau siliți să se dezică de crezurile lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ședințe de autocritică În care erau siliți să se dezică de crezurile lor deținuți politici care avuseseră funcții Înalte În regimurile de dinaintea instaurării comunismului, mai ales dacă fuseseră legionari; aceste ședințe de autocritică erau cunoscute sub numele de „cluburi de reeducare”. Acestea sunt două faze de reeducare În interiorul Închisorii. După care, din 1964, se trece mai Întâi la o falsă normalizare a societății românești, pentru ca, din 1971, să se inițieze o reeducare cronică, dar nebrutală fizic, care va culmina ideologic cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
siliți să se dezică de crezurile lor deținuți politici care avuseseră funcții Înalte În regimurile de dinaintea instaurării comunismului, mai ales dacă fuseseră legionari; aceste ședințe de autocritică erau cunoscute sub numele de „cluburi de reeducare”. Acestea sunt două faze de reeducare În interiorul Închisorii. După care, din 1964, se trece mai Întâi la o falsă normalizare a societății românești, pentru ca, din 1971, să se inițieze o reeducare cronică, dar nebrutală fizic, care va culmina ideologic cu instaurarea unui neostalinism (ceaușist). Această reeducare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de autocritică erau cunoscute sub numele de „cluburi de reeducare”. Acestea sunt două faze de reeducare În interiorul Închisorii. După care, din 1964, se trece mai Întâi la o falsă normalizare a societății românești, pentru ca, din 1971, să se inițieze o reeducare cronică, dar nebrutală fizic, care va culmina ideologic cu instaurarea unui neostalinism (ceaușist). Această reeducare cred că a izbutit la noi, prin diferite mecanisme ideologice, prin diferite instituții, cu ajutorul ramificațiilor și controlului Securității, dar și al populației Înseși, obosită și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reeducare În interiorul Închisorii. După care, din 1964, se trece mai Întâi la o falsă normalizare a societății românești, pentru ca, din 1971, să se inițieze o reeducare cronică, dar nebrutală fizic, care va culmina ideologic cu instaurarea unui neostalinism (ceaușist). Această reeducare cred că a izbutit la noi, prin diferite mecanisme ideologice, prin diferite instituții, cu ajutorul ramificațiilor și controlului Securității, dar și al populației Înseși, obosită și hărțuită de teroare, care devenise dresată sau acceptase (prin pasivitate) obediența și resemnarea. Sigur că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost până la urmă reeducat. Momente esențiale de revoltă au fost greva minerilor din Valea Jiului (1977), apoi 15 noiembrie 1987 la Brașov, apoi decembrie 1989. Acestea ar fi cele trei momente de vârf ale unei opoziții fățișe și colective la reeducare și la spălarea creierului. A existat, pe de altă parte, acțiunea disidenților și a opozanților: mișcarea Goma (din 1977) este o astfel de opoziție emblematică față de sistemul comunist. Este vorba despre demersuri individuale care, parțial, au avut sensul unei contra-reeducări
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
opoziție individuală sau În grupuri mici, nu le mai pomenesc aici pe toate (la Iași, la București etc.) Greva minerilor din 1977 și mișcarea muncitorească brașoveană din 1987 trebuie privite ca acțiuni masive care ar putea fi circumscrise rezistenței la reeducare. Pe mine m-a interesat, Însă, de ce chiar și atunci când românii și-au dobândit libertatea În 1989 și au luat pulsul democrației, mecanismele spălării creierului au continuat să funcționeze. Pentru că fratricidul, delațiunea au continuat și după 1989 În România, tocmai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inclusiv după ce revoluția din decembrie 1989 avusese loc și după ce, teoretic cel puțin, democrația fusese instaurată În România - aceasta este chestiunea pe care o pun eu. Corin Braga: Ai dreptate, Sanda, că În timpul comunismului au existat forme de rezistență la reeducare, dar acestea sunt fenomene de rezistență spontană, individuală, informală... Mi se pare Însă că definiția pe care Ruxandra o dă contra-reeducării implică posibilitatea instituționalizării. Or, În timpul comunismului nu exista posibilitatea instituțională de a organiza o rezistență propriu-zisă. De aceea protestele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Această rezistență a existat În paralel cu Gulagul, pentru că ultimii luptători din munți au fost capturați și executați În 1962. Corin Braga: De aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa procesul reeducării, pentru generațiile care au trecut efectiv prin experiența reeducării, și, pe de altă parte, despre restituirea unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa procesul reeducării, pentru generațiile care au trecut efectiv prin experiența reeducării, și, pe de altă parte, despre restituirea unei memorii, mai exact, despre constituirea unei memorii practic absente pentru generațiile noi. Asta chiar merită detașat și discutat separat. Instituțiile despre care vorbești
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa procesul reeducării, pentru generațiile care au trecut efectiv prin experiența reeducării, și, pe de altă parte, despre restituirea unei memorii, mai exact, despre constituirea unei memorii practic absente pentru generațiile noi. Asta chiar merită detașat și discutat separat. Instituțiile despre care vorbești nu cred că au rolul de a-i face
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
restituirea unei memorii, mai exact, despre constituirea unei memorii practic absente pentru generațiile noi. Asta chiar merită detașat și discutat separat. Instituțiile despre care vorbești nu cred că au rolul de a-i face pe cei care au trecut prin reeducare să „Înțeleagă mai bine ce li s-a Întâmplat”, cum spui la un moment dat, ci se adresează În special generațiilor noi și mai ales acelora care nu au memoria reeducării (sau care o au indusă printr-un anumit tip
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a-i face pe cei care au trecut prin reeducare să „Înțeleagă mai bine ce li s-a Întâmplat”, cum spui la un moment dat, ci se adresează În special generațiilor noi și mai ales acelora care nu au memoria reeducării (sau care o au indusă printr-un anumit tip de educație, prin presiuni difuze, deși nu mai puțin blamabile etic) și pot dobândi, În consecință, o memorie autentică. Mai am o observație de făcut. Terminologic, mi se pare că propunerea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
concentraționar. Ceea ce face textul-pilot este să extrapoleze un model concentraționar la nivelul Întregii societăți. Paradoxul În toată povestea aceasta este absolut limpede: În primul rând, dacă luăm cazurile mari, Noica, Steinhardt etc., se vede foarte bine că la acest nivel „reeducarea” nu a reușit... Ruxandra Cesereanu: În cazul lui Noica a reușit, din păcate, cel puțin parțial ori fragmentar. Ștefan Borbély: Mă Îndoiesc. În momentul În care oamenii aceștia ies din Închisori, nu cred că au creierul formatat. Dimpotrivă, În jurul lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
parte (cazul meu concret). Lucrul acesta trebuie neapărat demonstrat. Bibliotecile noastre personale sunt biblioteci contra-culturale. În momentul În care, de pildă, mie mi se sugerează că am fost „spălat” (brainwashed) sau „reeducat” până prin ’89 sau că sunt produsul unei anumite „reeducări” programate, atunci, psihologic vorbind, mă simt ofensat și probabil că această ofensă poate fi extinsă asupra foarte multor oameni, care ar fi dispuși să accepte acest termen. Eu spun doar care ar putea fi reacțiile posibile: adică eu nu cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
extinsă asupra foarte multor oameni, care ar fi dispuși să accepte acest termen. Eu spun doar care ar putea fi reacțiile posibile: adică eu nu cred, de pildă, că foarte mulți dintre noi, chiar din această sală, suntem rezultatul unei reeducări. Sanda Cordoș: Dar suntem și acel rezultat... Ștefan Borbély: Da! Suntem și acel rezultat, pentru că aici treaba a și funcționat, la superlativ chiar. A funcționat la nivelul istoriei, conștiința istorică a fost pervertită; a funcționat la nivelul egalitarismului, egalitarismul social
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
creat o anumită memorie, o anumită conștiință În perimetrul cărora gândesc și acum. Însumând toată povestea aceasta, cred că ar trebui operate unele disjuncții. În primul rând, ar trebui fixată povestea contra-reeducării numai la nivelul spațiului concentraționar. Aici intervine acea reeducare sistematică pe care au inițiat-o acești oameni, care stăteau În Închisoare, vedeau ce se Întâmplă și atunci și-au spus: haideți să facem un anumit lucru ce ține de normalitatea lumii libere din afară, pentru a contracara tot ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este contra-educare (nu contra-reeducare!), dacă se elimină nuanțele peiorative ale termenului educare. Acesta este punctul dificil de surmontat al Întregii povești, după mine: sugestia că Întreaga societate românească este o funcție unică a unei anumite „educații”. Educarea presupune sistemicitate, iar „reeducarea” de după ’89 nu mai are caracter sistematizat: restaurația memoriei, revenirea la istoria reală, recuperarea lucrurilor obiective din trecut nu mai au caracter de educare sistematică. De ce militez totuși, cu anumite rezerve, pentru termenul contra-educare? Dacă deconstruiești nuanța peiorativă a termenului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre foștii deținuți politici, care au ieșit din Închisoare Între 1962 și 1964, cum că ar fi avut creierul formatat. Tocmai de aceea i-au exterminat comuniștii pe jumătate dintre ei, pentru că nu au reușit să le aplice metode de reeducare (cu excepția Piteștiului). Și atunci i-au omorât, fiindcă nu i-au putut lobotomiza. Am spus doar că atunci când deținuții au ieșit din Închisoare, lumea presupusă a fi liberă era de fapt atât de timorată și hărțuită de ceea ce se Întâmplase
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întâmplase În Gulag și de teroarea de afară, Încât dresajul a izbutit În cele din urmă. Spaima de Gulag și presiunile Securității, apoi ritualurile ideologice obligatorii, nu În ultimul rând delațiunea și frica de a fi turnat au făcut ca reeducarea să reușească și chiar să fie acceptată prin pasivitate. La urma urmei, au murit sute de mii de deținuți politici, În aproape douăzeci de ani (1945-1964), etapa Gulagului clasic, iar luptătorii Înarmați din munți au fost și ei anihilați În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din România, În care am demonstrat și cum s-a cedat, dar mai ales cum s-a rezistat În Închisorile comuniste, să vin acum cu o teorie prin care să susțin că deținuții politici au fost reeducați și au răspândit reeducarea. Tocmai de aceea au făcut Închisoare, fiindcă erau refractari la spălarea creierului și la implantul ideologic. Să o iau de la capăt, deci. Regimul comunist din România a inițiat un proiect de dresare și reeducare a populației atât În Închisori și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au fost reeducați și au răspândit reeducarea. Tocmai de aceea au făcut Închisoare, fiindcă erau refractari la spălarea creierului și la implantul ideologic. Să o iau de la capăt, deci. Regimul comunist din România a inițiat un proiect de dresare și reeducare a populației atât În Închisori și lagăre (În Gulag), cât și În afara lor, pe cei presupuși a fi rămas liberi. Proiectul de interior a eșuat (el a izbutit doar la Pitești și Gherla, Într-o perioadă anume, și la Aiud
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a izbutit doar la Pitești și Gherla, Într-o perioadă anume, și la Aiud), În schimb proiectul la nivelul Întregii populații a reușit și a continuat și după eliberarea deținuților politici. Dar nu fiindcă aceștia ar fi fost agenți ai reeducării, ci fiindcă experimentul prinsese rădăcină, iar populația fusese Îngenuncheată. Deținuții politici care au supraviețuit și au ieșit din Închisoare au format niște insule tăcute, care abandonaseră protestul, fiindcă erau timorați de ceea ce pățiseră. O parte dintre ei, o minoritate, fuseseră
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât alte categorii. Majoritatea disidenților au provenit dintre intelectuali. Noi cei care discutăm acum ne amintim cum citeam, În timpul facultății, pe vremea dictaturii, cărți alternative și opuse la ceea ce ni se propunea În realitatea comunistă oficială. Am spus doar că reeducarea a izbutit În procent copleșitor la nivelul maselor, la nivelul poporului român. Ștefan Borbély: Eu am Înțeles că, În momentul În care acești oameni ies, există o interrelaționare Între dresajul societății și dresajul lor. Corin Braga: Aici aș interveni și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rol „educativ” din perspectiva regimului doar În calitatea lor de „sperietori”: erau exemplul viu a ceea ce poate păți cel care se opune comunismului. Ștefan Borbély: Și Îndemnau la prudență. Ruxandra Cesereanu: Asta da. Însă ei nu au fost agenți ai reeducării. Nu știu cum de ai Înțeles că am susținut așa ceva. Corin Braga: Voi spune un truism, și anume că reeducarea dă rezultate cu atât mai bune cu cât oamenii respectivi sunt privați mai masiv de cultură. Din cauza aceasta Între intelectuali și mase
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]