1,191 matches
-
culturală / 47 2.5. Economia bazată pe cunoaștere / 59 Capitolul 3. Filozofia etică a afacerilor / 63 3.1. Etica afacerilor / 64 3.2.Relația cultură organizațională etică / 67 3.3. Modalități de autoreglementare etică a afacerilor / 70 Capitolul 4. Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă / 85 4.1. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional / 85 4.2. Dezvoltarea durabilă din punctul de vedere al mediului de afaceri / 93 4.3. Strategii de dezvoltare durabilă / 97 4.4. Dezvoltarea comunitară / 98
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
eticismul are și un conținut descriptiv. În acest sens, sunt analizate câteva dintre schemele conceptuale, cu aplicații la domeniul afacerii, precum și relația dintre cultură organizațională valori și principii morale și instrumentalizarea acestora în cadrul organizațiilor de afaceri. Capitolul 4 dezvoltă Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă. În vederea unei distribuții corecte a șanselor, echitatea distributivă inter-generativă devine imperativă. Această problemă vizează disponibilitatea societății, a economiei și a fiecăruia dintre noi de a accepta schimbări majore în comportamentul nostru de producție și consum
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
datorie etică, este o necesitate naturală ce decurge din sensul pământean al vieții omului. Mărturii scrise despre politici și practici cu orientare social etică expresă s-au păstrat încă din secolul al XIX-lea î.e.n. Din bogata categorie de surse referențiale antice pot fi enumerate: îndrumările morale lăsate de faraoni fiilor lor, codul de legi al lui Hammurabi, "Analectele" lui Confucius, criteriile de evaluare a conduitelor și performanțelor funcționarilor publici chinezi, scrierile filozofilor greci despre fundamentele legale și morale ale sistemului
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru toți membrii societății în ceea ce privește educația și munca ("egalitatea corectă a oportunităților"); (b) reprezentanții trebuie să asigure cel mai mare beneficiu pentru cei mai dezavantajați membri ai societății. În acest sens, Rawls susține că inegalitățile sociale sunt justificate doar ca referențial pentru ca societatea să selecteze instituții care să ofere cele mai multe beneficii celor mai dezavantajați oameni. Francis Fukuyama (1952), profesor de economie politică internațională la Johns Hopkins School, pornind de la tipul de discurs economic contemporan, care percepe economia ca o latură a
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ei. Sentimentul de comunitate și de reciprocitate morală implică și provine dintr-un angajament susținut de angajamente și obligații reciproc garantate, care-și are sorgintea într-un orizont al afacerii comun cu ceilalți actori sociali, sustenabilitatea lumii. Capitolul 4 Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă 4.1. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional Dacă o broască sare într-o oală cu apă clocotită, sare afară deoarece simte pericolul. Dar aceeași broască, dacă sare într-o oală cu apă călduță care
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
recoltat cât mai mult material lemnos, dar în același timp, pădurile să nu aibă de suferit de pe urma defrișărilor. Din aceste practici derivă concluzia că nu trebuie să tăiem mai mulți copaci decât pot fi cultivați prin replantare. 4.3.1. Referențialul pentru strategia de dezvoltare durabilă: "economia vieții"? Ar trebui ca organizațiile să urmeze o metodologie universală în abordarea sustenabilității sau strategiile sunt particularizate de context? Modelul de sustenabilitate este la fel pentru toate ramurile și industriile economice? Există diferențe între
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-uri din ce în ce mai înalte și, în consecință, bunăstare asigurată pentru toți pământenii. Experimentarea intențiilor formulate de "dezvoltarea economică" a adus după sine și primejdia de a ne pierde habitatul. Astfel că scopurile economice au fost reformulate în Living Economies Consensus. Noul referențial cere proiectarea unui nou tip de model economic, gândit la alte scale, scopuri și soluții de producție. Living Economies Consensus, deși mai mult politic decât practic, este fără îndoială singura alternativă atât pentru asigurarea calității capitalului social și uman, cât
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dimensiunile și aspectele funcționale ale acesteia. Fără a exclude conformitatea la legi dar fără a se reduce la acestea, RSC semnifică interes și preocupare pentru viața și soarta colectivității și a planetei. Sintagma "responsabilitate socială corporativă" reprezintă mai mult un referențial ideal, la fel ca cel de om "normal psihic", în funcție de care știm ce este omul "anormal". În același fel, definirea termenului este realizată mai degrabă prin ceea ce nu este decât ceea ce este. Iar limitele se pot extinde de la fapte și
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
părți interesate" de funcționarea organizației. Faptul că globalizarea economică, tehnologică și culturală a interconectat inextricabil și social lumea a devenit deja clișeu. Experimentăm zilnic individual, în grup formal sau informal procese și consecințe globalizate. Inițial, globalizarea a fost resimțită ca referențial extern, ca standard la care ne raportam schimbările accelerate la care eram supuși ca persoane fizice sau juridice. Acum fenomenele considerate ca aparținând globalizării au fost internalizate, au devenit factori motivatori pentru conduite acționale ale indivizilor, grupurilor și organizațiilor. Nu
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rol profund regenerativ, inclusiv - sau, poate, În primul rând - pentru istorie. Efectele ei nu au fost, Însă, numai pozitive. Interesul pentru orice formă de alteritate, prestigiul particularismului și al pluralismului au dus la estomparea noțiunii de ierarhie, la multiplicarea sistemelor referențiale și la un relativism axiologic, care a subminat considerabil ideea de Adevăr și unicitatea criteriilor de judecată. Acestea sunt Împrejurările În care a avut loc Întâlnirea, de care spuneam, dintre istorie și antropologia straussiană, produsă În Franța deceniului 7 al
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
toleranță, simpatie și altruism. Există numeroase ipostaze ale spațiului în funcție de abordare, spații predilecte ale modernității fiind de pildă cele ale limbajului (relațiile de continuitate sau discontinuitate dintre semnificat-semnificant): Saussure și spațiul sistemic al limbajului, Derrida și destabilizarea structurii spațiale și referențiale a limbajului, Lacan și limbajul ca spațiu între diferitele registre ale Simbolicului, Imaginarului și Realului, Bahtin, cu teoretizarea limbajului în câmp spațio-temporal, prin chronotop câmpul istoric al dominației unor anumite forme de limbaj (cu introducerea teoriei dialogice a spațiului și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
titlul cu care acestea au apărut în volum, dată fiind structura complexă a unor texte care înglobează mai multe tipuri clasificate de Aanti Aarne și Stith Thompson. Trăsătura fundamentală a creațiilor populare cu subiect inițiatic este dată de „răsturnarea funcției referențiale a limbajului”. Folosirea cuvintelor cu funcție de reprezentare se subsumează trăirii în contingent, durata limitată afectând și enunțurile emise de om prin opțiunile reduse de comunicare, timpul destinat comunicării, volatilitatea exprimării, lipsa de semnificație profundă a mesajului, volatilitatea memorării conversației. Putem
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a moralității minimale ori a ecologiei? Controlul brandingului asupra culturii? Suntem departe de asta, publicitatea nu exaltă decât ceea ce e acceptat prin consens 23. Cu cât comunicarea se vrea mai creativă și mai societală, cu atât pune în scenă sisteme referențiale pe care nu le-a constituit singură, acestea fiind deja consacrate de către corpul social. Publicitatea hipermodernă apare mai mult ca o cutie de rezonanță decât ca un agent de transformare socială și culturală. Ea îl educa pe consumator, acum doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
natural”. Mărcile de calitate (DOC, bio, produs de fermă, cu specific montan, red label) atrag tot mai mulți consumatori. Contrar refrenelor despre dispariția gustului, asistăm, în Franța, la o puternică valorizare a savorii alimentelor și la o puternică ascensiune a referențialului plăcere 20. Satisfacția alimentară nu-și mai găsește deplina sa expresie în banchete interminabile, ci în senzualitatea degustării și în căutarea calităților gustative. Hedonismul consumatorului hipermodern se exprimă și prin valorizarea noutății și a diversității alimentare. Dintre cele 30.000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
imperativelor competitivității și rentabilizării pe termen scurt a întreprinderilor, acestea au adoptat noi scheme de organizare a muncii. Se cunosc principiile-cheie: polivalență, echipe autonome, priorități, calitate, satisfacerea clientului, tot atâtea modele ce semnalează o schimbare a universului purtător de noi referențiale de performanță. Management prin excelență, organizare în rețea, sistem Toyota, întreprindere inteligentă; nu lipsesc expresiile care desemnează ruptura de modelul fordist al vechii modernități. Oricare ar fi formula utilizată, important este că indicele competitivitate nu se mai bazează exclusiv pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de plăcerea de a „te întoarce la senzorialitate”. Produsele de îngrijire exaltă într-adevăr eficiența acțiunii lor, dar mizează și pe argumentul „100% plăcere”, pe calitatea senzațiilor, pe plăcerea ca factor de reușită a tratamentelor. Cel puțin în ordinea discursului, referențialul tehnicist „pur și dur” dă înapoi în fața modelului de consum care combină eficacitatea și hedonismul, sănătatea și frumusețea, igiena și estetica, voluntarismul și îngrijirea ca plăcere 35. Modernizarea nu progresează decât în paralel cu consacrarea și senzualizarea plăcerilor consumeriste. Aproape
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
economice ale puterii dominante pot fi radical opuse. Există si clivaje categoriale: între diferitele categorii ale populației apar distanțe ca urmare a efectului relației de dependență; se formează partide pentru instituționalizarea apărării intereselor antagonice. Ultima categorie este reprezentată de clivajele referențiale: existența acestora are legătură cu aspectele care țin de marcarea identității care permite justificarea sau denunțarea statutului colectivității față de puterea dominantă. Nici unul dintre clivajele astfel identificate nu permite stabilirea unei subîmpărțiri nete între țările Europei Centrale și Orientale. Nu se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
provocate direct ori indirect de către procesul de modernizare dependent, clivajele observate până acum pun în joc interese economice circumscrise. Se pot forma antagonisme corolare care să aibă în vedere care referenți identitari ar trebui promovați de către partidele politice. C. Clivajele referențiale Partidele Europei Centrale și Orientale se confruntă cu întrebarea dacă modalitățile de exercitare a puterii ar trebui sau nu să se alinieze normelor exterioare. Modurile de evaluare a experienței politice trecute sunt și ele divergente. Prima polaritate are în vedere
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și Immanuel Wellerstein. Nu mai este nevoie deloc de cibernetică, așa cum considera Parsons, pentru a pune bazele celor două dimensiuni conflictuale la Rokkan: axa funcțională care traduce temporalitatea, în timp ce axa teritorială este în mod evident spațială. Ne găsim astfel în fața referențialului spațiu/timp, adică structurile spiritului uman în accepția cea mai strictă a termenului structură. De asemenea, clivajele corespund unor cupluri de opoziție în sensul pe care îl dădea Claude Lévi Strauss sau identificării celor două dimensiuni, axelor sintagmatică și paradigmatică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Nu putem rămâne fideli spiritului paradigmei celor patru clivaje, așa cum am încercat pentru ansamblul demersului rokkanian, dacă nu introducem conceptul de axă conflictuală alături de cel al revoluției. Este vorba despre structuri universale spiritului uman și care asigură înscrierea politicului în referențialul spațiu/timp: axa teritorial culturală și axa funcțională. Ne vine astfel ușor să transformăm, prin adăugarea unei coloane, matricea inițială 2 x 2 într-una nouă de tipul 2 x 3; se adaugă astfel două clivaje potențiale, unul teritorial și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
a modernității, a lipsirii de sens și a unei deziluzii definitive asupra lumii, o istorie care a dus la distrugerea structurilor identitare, la o descompunere a cadrelor în care o societate se obișnuise să supraviețuiască, la un seism al regimurilor referențiale ale cunoașterii și ale comportamentelor colective 63. Aceasta înseamnă că societățile moderne, orice ar putea lăsa să se înțeleagă ideologiile care le domină, precum și hermeneutica însoțitoare a acestor ideologii, nu pot rămâne închise. La începuturile sale, comunismul s-a prezentat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
echipa de audit care adaugă valoare prin utilizarea expertizei avute. După certificarea sistemului calității se programează “auditurile de supraveghere”, care de regulă au loc anual, pentru a se verifica dacă se mențin cerințele referitoare la calitate și funcționalitatea sistemului în conformitate cu referențialul după care s-a făcut certificarea. 3. Calificarea auditorilor calității Eficacitatea auditurilor calității este condiționată în mare măsură de competența și experiența auditorilor. Standardul ISO 19011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau al mediului prevede o
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3155]
-
sau ai unei atitudini exprimate de locutorul virtual în legătură cu o stare sau un eveniment făcând parte din contextul comunicării. Actualizarea interjecțiilor-tip într-un discurs concret le conferă acestora o valoare echivalentă unui mesaj condensat, traductibil printr-un enunț fixat referențial în situația de comunicare" (GALR II: 733−734). 37 Vezi prezentul prospectiv în GALR I: 412. 38 Vezi, de exemplu, s.v. TDRG: "türk. hayde,-di, -da; in allen Nachbar-u. Balkansprachen. CDER: Tc. hayde, ...cf. ngr.άίντε, alb. hai(de), bg
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
structuraliste, nu prea potrivite cu natura subiectului și cu scopul urmărit, se mențin în plan secundar. Decantările conceptuale conduc spre un adevărat salt în monografia Tacit (1974). Modalitățile structuraliste se impun în actul critic, rețetarul pozitivist retrăgându-se spre nivelurile referențiale. Convins că nici un alt prozator antic nu este atat de familiar sensibilității veacului al XX-lea prin limbajul artistic și tiparele literare, C. își propune să argumenteze ideea modernității lui Tacit convertind pledoaria într-o aproape ostentativa demonstrație de virtuozitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
diferite și prin sex, singurul lor element comun fiind rolul de revelator/catalizator al unui fatum amoros destructiv. În general, autorul recurge la procedeul - extrem modernist - al temei cu variațiuni. Lizibilă fără efort, chiar captivantă în ciuda desfășurării arborescente a ficțiunii, referențial scrierea a putut fi percepută de unii critici drept „scandaloasă”, în sensul că e dominată covârșitor de explorarea erotismului explicit, dezinhibat și necenzurat, urmărit ca un principiu fondator al vieții (și, prin alegorie, al artei, al literaturii). Așadar, la nivelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]