1,230 matches
-
limbajului politic din presa românească a secolului al XIX-lea este dat, pe de o parte, de caracterul cultural al limbii, într-o epocă în care normele limbii române nu sunt încă stabilite, iar pe de altă parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile politice vehiculate. Literatura de specialitate consideră veacul al XIX-lea matricea limbajului politic românesc modern, fără a nega însă existența unor forme incipiente de manifestare ale acestuia în creațiile cronicarilor (cronicile și documentele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele șase coordonate ale acțiunii politice, indicate de Petru Ioan în Modelul hexadic în politologie 255: (1) comunicatorul sau agentul comunicării politice; (2) audiența sau destinatarul discursului politic; (3) conținutul sau mesajul transmis prin intermediul articolelor; (4) mijloacele de comunicare; (5) referențialul sau contextul comunicării politice și (6) obiectivele, finalitatea discursului politic. Reprezentarea parametrilor epistemologici specifici publicisticii eminesciene se realizează printr-un hexagon ai cărui poli și relații sunt prezentați în Figura 5. Asumarea limbajului politic eminescian ca obiect al analizei situaționale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
efectelor pe care le generează publicistica eminesciană la nivelul receptării, precum și asupra legilor de manifestare a limbajului politic ca mijloc de expresie nu doar a raporturilor de forță din sfera politică, ci, mai ales, ca modalitate de explicitare/ reconfigurare a referențialului politic. Figura 5. Hexada limbajului politic eminescian 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului În ciorna unei scrisori rămasă în manuscris, adresată directorului unui ziar (probabil Iosif Vulcan), la începuturile sale pe tărâmul jurnalismului, Eminescu se prezintă spunând despre sine următoarele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
abordate, folosirea paremiologiei românești și străine în construirea demersurilor argumentative, refuzul oricărei înregimentări politice care i-ar fi pervertit scrisul, respectul față de adevărul istoric și critica la adresa clasei politice. În funcție de finalitățile gazetarului, de mijloacele de semnificare utilizate, de atitudinea față de referențialul evenimențial, de tematica abordată și de natura relației cu publicul cititor, distingem diferite ipostaze ale jurnalistului Eminescu: istoricul, polemistul, specialistul, dascălul, artistul, analistul politic. Fiecare dintre aceste ipostaze își pune amprenta asupra organizării limbajului publicistic, în virtutea obiectivelor urmărite de gazetar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu nu are nevoie de apărarea nimănui și criticile la adresa sa, ca și laudele, nu sporesc și nu scad valoarea scrisului său"263, subliniem însă că lectura articolelor eminesciene nu poate face abstracție de specificul scrisului jurnalistic, profund ancorat în referențialul evenimențial. O trecere în revistă a principalelor etichete atribuite gazetarului Eminescu precum și a factorilor care au generat aceste judecăți de valoare are ca scop evidențierea mutațiilor înregistrate de-a lungul timpului la nivelul receptării și a prejudecăților care au guvernat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
structurale din paradigma hexadică, dorim să evidențiem deschiderile pe care le operează un astfel de demers analitic, prin investigarea relevanței ipostazelor jurnalistului eminescian la nivelul ansamblului semnificativ al publicisticii. În funcție de finalitățile gazetarului, de mijloacele de semnificare utilizate, de atitudinea față de referențialul evenimențial, de tematica abordată și de natura relației cu publicul cititor, delimităm șase ipostaze ale jurnalistului Eminescu: istoricul, polemistul, specialistul, dascălul, artistul și analistul politic. O reprezentare sub formă de hexagon a variabilelor emitentului publicisticii eminesciene apare în Figura 6
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cel mult un mijloc pentru a ajunge la scop, pentru a le asigura dezvoltarea, bunul trai, prosperitatea"343. Orizontul informativ pozitiv al publicisticii eminesciene, precizia citatului, apelul constant la surse de autoritate, exigența construcției argumentative sunt generate de fidelitatea față de referențialul istoric și conștiința responsabilității scrisului jurnalistic: "Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"344. 4.4.3. Polemistul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
legătură) și definirea "structurii profunde" a articolelor. Dincolo de structura de suprafață (pamflet, articol de atitudine, notă informativă, cronică), limbajul publicistic eminescian prezintă în structura de profunzime o schemă actanțială de tipul: Figura 7. Structura de profunzime a limbajului publicistic eminescian Referențial Jurnalist Subiect Cititor Întemeiat pe un proces de resemantizare a evenimentelor din sfera publică, limbajul politic eminescian contribuie la construirea socială a realității și la responsabilizarea opiniei publice cu privire la actele și deciziile din spațiul politic. Gramatica textelor publicistice este dirijată
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caracterizează limbajul politic eminescian, știut fiind că opțiunea pentru o formă paradigmatică sau alta reflectă, în cazul comunicării politice, atitudini, credințe și opțiuni distincte. La rândul lor, aspectele de morfologie evidențiază predilecția pentru o modalitate sau alta de reprezentare a referențialului politic, iar modalitățile specifice de exprimare și organizare a categoriilor gramaticale (persoană, număr, diateză, timp, caz, mod) și particularitățile flexionare își pun amprenta asupra semanticii și pragmaticii textelor. La nivel frastic, publicistica eminesciană se individualizează prin varietatea și expresivitatea construcțiilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
repetiția. Pattern-ul global este de tip plan și diferă de schemă prin faptul că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat. Pe această linie de interpretare, sintagmatica discursivă eminesciană integrează o componentă narativă N (reprezentată de organizarea secvențială a referențialului politic al epocii), o componentă descriptivă D (constând în prezentarea evenimentelor vieții politice naționale și internaționale), o componentă teoretică T (introdusă pe cale inductivă, deductivă sau abductivă) și o componentă argumentativă A (vizând atingerea obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
denotativ, cuvintele având caracter monoreferențial și monosemic. Integrând o componentă informativă accentuată, limbajul jurnalistic relevă însă și valențe conotative evidente, generate de asocierile lingvistice surprinzătoare, de exprimările metaforice, de recursul la ironie și de modalizările operate de atitudinea jurnalistului față de referențialul politic. Astfel, pe lângă inventarul lexical monosemic, ilustrat de termeni precum: administrație, advocatură, alegeri, ambasadă, cadastru, carantină, cesiune, confederație, congres, consiliu, consorțiu, constituție, consulat, decret, protocol, retrocedare, rezoluție, electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte ca liberalism, burghezie, conservator, reacționar, amovibil
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
social, potrivit lui P. Charaudeau 378, capacitatea acestuia de a amalgama cunoștințele și credințele ce definesc societatea secolului al XIX-lea, fără a exclude însă aluviunile memoriei și viziunea prospectivă a jurnalistului. Înregistrând o accentuată dimensiune narativă, care constă în prezentarea referențialului istoric, politic, social al epocii, și sugerând ierarhii ale problematicii sociale, limbajul publicistic eminescian prezintă și o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de lectură a gazetarului. Publicistica presupune o serie de selecții la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prezintă și o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de lectură a gazetarului. Publicistica presupune o serie de selecții la nivelul problematicii abordate, a mijloacelor de semnificare utilizate și a modalităților de reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare, modalizare etc.). În acest context, fenomenul de semie, specific limbajului politic eminescian, este guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare, modalizare etc.). În acest context, fenomenul de semie, specific limbajului politic eminescian, este guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului publicistic: cine, ce, unde, când, cum), topice (care reactivează probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului publicistic: cine, ce, unde, când, cum), topice (care reactivează probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cari nu muncesc nimic și trăiesc din esploatarea ideilor politice"380. Limbajul publicistic structurează experiența umană, operează ierarhii, iar mediatizarea vieții politice presupune un proces de selecție și de evaluare a evenimentelor din sfera politică. Constituindu-se în interfață între referențialul evenimențial și publicul cititor, publicistica dobândește capacitate de control social, de uniformizare și consolidare a concepțiilor politice, contribuind la stabilitatea și schimbarea socială deopotrivă. Scopul declarat al publicisticii eminesciene constă în educarea și responsabilizarea opiniei publice, cu privire la importanța valorilor naționale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
netăgăduite, îl putem numi țara noastră"381. Pornind de la modelul actanțial elaborat de A.J. Greimas, pentru a explica logica structurilor narative prin intermediul unui factor transformator 382, propunem următorul model de formalizare a fenomenului de semie specific limbajului politic eminescian: Referențial politic [R1] Resemantizare [R2] Responsabilizare [R3] Dinamica celor trei R surprinde natura limbajului politic eminescian, care înzestrează cu sens evenimentele de pe scena politică, le traduce în scopul responsabilizării opiniei publice față de problemele țării. Finalitățile demersului jurnalistic sunt explicit exprimate de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
altor jurnaliști, aserțiunile unor personalități științifice, fragmente de cronici, citate din textul biblic, pasaje din presa străină ș.a. Dialogul intertextual conferă articolelor eminesciene densitate, iar glosările pe marginea materialelor din presa română și străină a timpului multiplică perspectivele în prezentarea referențialului politic. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi multiple pentru același semnificant, conferă complexitate limbajului politic eminescian, favorizând identificarea unor paliere multiple ale procesului de semnificare. Se trece astfel de la o imagine unidirecțională a referențialului la o imagine polivalentă, punând în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a timpului multiplică perspectivele în prezentarea referențialului politic. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi multiple pentru același semnificant, conferă complexitate limbajului politic eminescian, favorizând identificarea unor paliere multiple ale procesului de semnificare. Se trece astfel de la o imagine unidirecțională a referențialului la o imagine polivalentă, punând în mișcare perspective și atitudini multiple, menite să surprindă specificul și complexitatea fenomenelor prezentate: "Presa străină e preocupată mai cu samă de două puncte ale politicei noastre, unul călătoria la Livadia, al doilea concentrările. Deși
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în termeni intensionali, care să descrie regulile de articulare semantică a secvențelor discursive (paragrafe, articole), ea trebuie complinită cu o semantică extensională sau cu o teorie a referinței, care să identifice regulile de relaționare a reprezentărilor semantice discursive cu elementele referențialului politic. Reprezentarea politicului prin intermediul presei este corelată cu un spațiu social polarizat, conflictual sau cooperativ. Din această perspectivă, limbajul politic este, în aceeași măsură, un mijloc de descriere/ explicitare a realității politice și o modalitate de acțiune strategică în lume
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
strategică în lume și asupra ei. Remarcăm, în acest sens, impactul publicisticii asupra sferei politice, capacitatea ei de a aduce în atenție aspecte diverse ale problematicii sociale, canalizând atenția maselor, într-o direcție sau alta și eludând dimensiuni importante ale referențialului. Limbajul politic eminescian înregistrează schimbări de paradigmă ale discursului politic al epocii, atât în ceea ce privește cantitatea de informație și calitatea conținuturilor comunicate, cât, mai ales, în ceea ce vizează explicitarea și resemantizarea evenimentelor de pe scena politică. Destinat prin natura profesiei jurnalistice să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să ofere informații publicului cititor, să reprezinte evenimentele din sfera politică, Eminescu practică un jurnalism interpretativ, recurgând la un limbaj de explicitare, de "traducere" a actelor politice și, implicit, de evaluare critică a acestora. Densitatea de informații, de date privind referențialul politic al epocii, se coroborează în textura articolelor cu ample excursuri interpretative, cu analize și glosări tematice cu vădite valențe paideice. Prin natura sa mediatică, limbajului politic eminescian eludează caracterul legitimant al discursului cultivat de actorii politici, instituind o interpretare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o grilă de lectură a vieții politice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Chiar și în cazul textelor care cuprind simple note informative, dimensiunea interpretativă este conferită de selecția pe care jurnalistul o operează în materia referențialului politic și de valorificarea unor informații particulare. Impactul publicisticii eminesciene în epocă derivă din erudiția și competențele discursive ale gazetarului, din refuzul ancorării ideologice și din respectul față de publicul cititor. Reprezentarea problematicii politicii interne și internaționale primează în cadrul scrisului jurnalistic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al trecutului istoric, al creației populare, al legendelor și miturilor naționale devine o practică curentă în publicistica eminesciană, îmbogățind semantica textelor. Dimensiunea intensională a semanticii limbajului politic eminescian derivă din demersul jurnalistului care nu se limitează la simpla descriere a referențialului politic, ci realizează o lectură individuală, o interpretare a evenimentelor de pe scena politică. Pentru Eminescu, realitatea istorică a secolului al XIX-lea se dovedește o adevărată "operă deschisă" care favorizează interpretări și lecturi variate, un spațiu care, filtrat de concepțiile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care favorizează interpretări și lecturi variate, un spațiu care, filtrat de concepțiile și atitudinile politice ale jurnalistului, dobândește semnificații secunde, într-un proces de resemantizare care poartă marca orizontului epistemologic al autorului. Prin natura lui, limbajul jurnalistic este puternic ancorat referențial, ceea ce înseamnă că sensurile de bază ale publicisticii din veacul al XIX-lea rămân aceleași. În schimb, sensurile secunde, conotațiile, nu vor fi niciodată identice, reflectând opțiunea jurnaliștilor pentru un unghi sau altul de prezentare, pentru un mod sau altul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]