1,482 matches
-
probabil în Siria sau la Roma. Relația dintre cele două priviri e resimțită ca ontologică și totodată cognitivă, iar ea derivă în fond dintr-o temă fundamentală a monoteismelor. Făcut după chipul lui Dumnezeu, omul are calitatea unei imagini secunde, reflectate. în el se oglindește imaginea primă a lui Dumnezeu, care este Christos, imagine dinlăuntrul Treimii, imagine metafizică. între perspectiva umană și cea divină există un raport de răsfrîngere, de oglindire, de simetrie, dar e o simetrie asimetrică, dată fiind diferența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
anul 1918, precum și a intervenției împotriva Republicii Sovietice Ungare în anul 1919 (!)” și cel care a declarat Partidul Comunist în afara legii în 1924. Dar ce se mai poate afirma despre onestitatea scriitorilor promoldoveni, atunci când aceeași carte a aceluiași autor este reflectată, la distanță de doi ani, în mod diferit, sau, mai exact, fragmente din cartea acestuia sunt caracterizate în funcție de nevoia de moment a celui ce îl citează. În 2003, Vasile Stati condamna pe Charles King pentru afirmațiile sale din cartea Moldovenii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și romboedric. Lumina emisă de o sursă naturală este nepolarizată. Se poate obține lumină polarizată prin fenomenul de reflexie și refracție pe suprafața de separație dintre două medii transparente. Gradul de polarizare al celor două raze (cea incidentă și cea reflectată) variază cu unghiul de incidență. Polarizarea luminii se poate face prin mai multe metode: - reflexie, când planul de vibrație este perpendicular pe planul de incidență (figura 3); - refracție, când planul de vibrație coincide cu planul de incidență; - dublă refracție (birefringență
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
sprijin politic, anume cel mai mare sprijin pentru regimul actual (în medie) fiind înregistrat în vechiile democrații și cel mai scăzut (în medie) în democrațiile în devenire, în timp ce tinerele democrații au o poziție intermediară. Nemulțumirea față de procesul democratic este oarecum reflectată și de scăderea încrederii în parlamente și guverne de-a lungul timpului, dar nu se poate spune cu certitudine că un astfel de fenomen ar fi generalizat. Mai mult, el afectează destul de puțin noile democrații în unele mulțumirea față de funcționarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ultrasunete la o frecvență fixă care este reflectată de structura țintă examinată înapoi spre transductor. Prin calcularea timpului necesar pentru ca unda emisă să pornească de la transductor și înapoi se poate calcula distanța dintre structura examinată și transductor, iar intensitatea semnalului reflectat este direct proporțională cu intensitatea de reflexie a obiectului examinat. Având în vedere faptul că ecografia este o metodă lipsită de invazivitate, exactă, reproductibilă și posibil de efectuat în cazuri de urgență și la patul bolnavului ea este o metodă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
țarist asupra Principatelor a fost instituit, cum se stie, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol, din 1829. Elementul esențial al genezei chestiunii orientale a fost criza pe care Imperiul Otoman o cunoaște în secolele al XVIII-lea și al XIXlea, reflectată îndeosebi prin înfrângerile militare pe care le-a suferit începând din 1683, sancționate de pacea de la Karlovitz (1699) cu mari pierderi teritoriale: Austria a primit Ungaria, Transilvania, Slovenia și Croația; Veneției i s-a cedat Moreea și o parte a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
somatici transmiși pe calea rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali. C. Durerea viscerală datorată agresiunilor pleurei parietale (cea viscerală nu participă la durere), durere accentuată de mișcările respiratorii, mobilizare și tuse, se transmite prin ramurile pleurale ale nervilor intercostali. D. Durerea reflectată sau proiectată, este tot o durere de origine viscerală. Cea raportată la fața anterioară a toracelui pare a avea originea în iritația traheei, iar cea simțită la nivelul umărului de partea operată este datorată fie poziției pe masa de operație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
al începutului. Tot ce apare în limpezimea luminii e răsfrângerea unui adânc limpezit. Dar pentru ca "genunile ce dorm sub limpezime" (Menire)11 să se arate, lumina trebuie străbătută, însoțită în jocul ei fără de seamăn. Or, jocul ei e oglindire, parcurs reflectat, precum în deja invocata sferă de cristal a cupei sau în scena următoare: În fața ferestrei am pus o oglindă,/ ...//... În fața oglinzii am pus un pahar./ Într-însul răpisem o rază de soare/ Curată ca trupul crescut din cleștar.//...// Voi sta
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în lumină, fondează însăși posibilitatea fundamentării, se fondează orientând ființarea în ființă 67. Imaginea a ceea ce începe să semnifice nu arată altceva decât lumina acestei limpeziri; nici nu e de fapt o imagine propriu-zisă, căci nu prezintă în lumină chipul reflectat al frumosului nevăzut, așa cum iubirea - "în pura-i goliciune - unica ei splendoare" - nu îmbracă "straie de imagini", ci se arată "asemenea zeiței ieșită ideală/ Din spasmele cu spume ale eternității"68. Ea e forma de manifestare posibilă a nemanifestatului, chipul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Stănescu. Patru ipostaze ale luminii care taie vederea Cum se reflectă imaginea interioară (poetală) în imaginea (poetică) ce apare la suprafața textului și, mai ales, care este procedeul prin care ea însăși reflectă substratul inaparent, definindu-se ca reflectant al reflectatului? Am văzut că prin ceea ce reflectă, imaginea este semnificativă totodată, adică nu doar arată, ci și înseamnă ceea ce arată, semnifică prin cuvântul în care se arată. Imaginea luminează vederea, dă de văzut, dar - în același timp - ea este luminată, se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre sâmbure 13: "te voi întâlni în ultima/ răsfrângere-n sine a golului/ acolo unde solzii timpului/ se dizolvă-n fântâni". Dacă întâlnirea este cu adevărat o între-vedere, aceasta în dublul său sens: pe de o parte, reciproca oglindire - coprezență reflectată - a ceea ce prevestește semnificarea într-un semn de prezență și preînțelegerea saturată intuitiv; pe de altă parte, situarea intuiției într-un înainte de vedere îi dezvăluie locul privilegiat al revelatului, între inaparentul sensului nemanifestat și posibilul unei întrupări imaginale. Loc deschis
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
absolut, vidul neființei ca pură posibilitate de a fi sau a nu fi. Dimpotrivă, un loc imponderabil al începutului, pre-loc nespațial în care cele ce vor fi se arată în posibila lor ființă, semnifică prin imagini înainte de a fi lucruri reflectate: "Împrejur,/ foșneau ciudate arătări și ore,/ pățanii care, neavând contur,/ încă n-aveau nici gură să devore". Simple arătări fără contur, imaginile sunt pre- figurări; ele înfățișează forma nedesăvârșită a inaparentului, scenariul sincopat al prefacerii: "Acolo,-n inima acelui Loc
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumânare așezată". Cineva privește, poate vedea spectacolul nevăzutului. E nevoie însă de o plutire spre înaltul unei alte vederi, spre ochiul unui zeu care vede24. Zeu zugrăvit pe pânza celestă ("pe lada înstelată"), unde el e imaginea de sus, originară, reflectată "din podul alb", ce surplombează vizibilul; inaparentul arde în lumânarea așezată pe o altă lumânare ce ardea 25. Se reverberează de deasupra, în unde concentrice, în replicile succesive ale luminii lumânărilor, învăluind vederea în alba luminare în care toate vin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ea se rostește, în numele rostitului enunțiativ, invocator al realului. A le cuceri nu înseamnă a le urma, a le cuprinde manifestarea în rostitul spre care ele îndrumă; rostirea nu se (s)pune în lumină, nu se prelungește în umbra lucrurilor reflectate; ea vibrează în umbra pură, ca umbră ieșită la vedere, urma vizibilă a lucrului invizibil. Umbra e marcă a absenței, urmă a prezenței defuncte, a ființei destituite de vreun orizont. Acesta e începutul: absolutul inaparent, imaginea aurorală a unui interval
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să vălurească oglinda poemului și a propriei noastre înțelegeri. Dar prin aceste imagini vedem mai mult decât ne oferă ele în sine, căci tot ce s-a arătat până acum în chiar arătarea absenței nu a apărut decât ca decor reflectat al unei alte imagini: "Astfel gândești despre aburul care se înalță/ din vrejul strivit sub călcâiul de înger/ sau de om trecător, amărui și fierbinte". Sclipirile dispariției sunt doar imaginile prin care se pune în lumină originarul unui semnificabil care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de arhitecți pe care-l conducea, unde ajungea mereu înaintea tuturor. Acum nu mai exista decât o singură modalitate de a-și îmblânzi soporific neliniștea: reluarea febrilă a construcției, continuarea operei lui Dedal în așa fel încât mugetul difuz, căci reflectat înșelător de ziduri, să fie măcar diminuat, dacă de reducerea lui la tăcere nu putea fi nicicum vorba. IV − Tu n-auzi, fă, că el nu-i de-al nostru? Ce te tot miri ca proasta? Toate le face altfel
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
până la dispariție în realitatea înconjurătoare, ce dobândește astfel o spectralitate tipic nordică: lucrurile apar drept ceea ce sunt numai prin strădania reflexivă conjugată a ceea ce ele nu sunt - a mediului. Difuză, luminozitatea lui bazală e mereu deja vânzolită de imagini, care, reflectate, decupează altele prin preajmă, și acestea la rândul lor altele, și-așa mai departe, după contururi de o acuratețe suspectă. Îndeosebi în peisajul urban, între orice lucru și soarele abia ițit peste orizont se interpun mereu alte lucruri. Lumina nordului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îi � caracterizate prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini, �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i ritmat de activit??ile agricole ?i artizanale, ?i a societ??îi spa?iului urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, abstracte, măi pu?în spontane. Societatea rezult? din activitatea con?tient? a fiin?elor umane. Faptul social este un fapt de imită?ie, spune G. Tarde. Pentru Simmel, sociologia este ?tiin?a care descrie, clasific?, analizeaz? ?i explic? formele interac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i prin ritmul activit??ilor agricole ?i artizanale. Exercitarea voin?ei libere cere, dimpotriv?, av�ntul societ??îi (Gesselschaft), �ntr-un cadru urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, măi abstracte, deci mai pu?în spontane. Spectacolului unei lumi contemporane dominate de o lupt? necru??toare, egoist?, calculat?, c?reia i se abandonaser? indivizii sau clasele legal constituite, Ț�nnies le opune, cu oarecare nostalgie, contratipul unei comunit??i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și valorile culturale și economice în care aceasta funcționează. Referitor la indivizi, etica afacerilor nu este o însumare a principiilor morale ale acestora. Mai mult chiar, principiile, credințele, valorile morale individuale nu au aceeași pondere în formularea valorilor etice organizaționale, reflectate formal și informal în cultura organizațională. Acționarii, managerii și liderii au mai multă putere de influență în statuarea și reglementarea comportamentelor organizaționale. Din acest motiv, grupul care deține autoritatea în organizație are deja alocat un statut special în domeniul eticii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o altă secvență a trăirii nocturne. Îi mângâi ușor gâtul, cobor degetele de-a lungul spatelui oarecum ferm dar bolnav, refac drumul întoarcerii până la rădăcina pletelor dese, altădată mereu parfumate, dar și acum plăcut mirositoare, ademenitoare... Un zâmbet al ei, reflectat mai ales în lumina verd e a ochilor ei decât pe buze, mă fac îndrăzneț și mă lasă să o cuprind. Îi sărut mâinile, umerii, fața, îmi sprij in capul de al ei și o privesc oglindă în oglindă și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
privind organizarea și funcționarea învățământului superior (1931, 1932, 1942). Asemenea acte juridice încercau să ofere un temei legal pentru organizarea unui sistem de educație și învățământ unitar și, totodată, urmăreau diminuarea efectelor și suferințelor provocate de criza economică din 1929-1933, reflectată profund chiar și la nivelul sistemului de învățământ românesc de toate gradele. În acest sens, toate guvernele interbelice s-au străduit să acționeze pentru organizarea unui învățământ primar unitar, similar ca plan de învățământ și metodici pentru mediul rural și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
poporului român este relevant în acest sens. După Blaga, trecerea de la civilizația dominată de urbanism, specifică romanilor, la civilizația de tip natural într-un mediu rural, specifică spațiului românesc, a produs și o trecere de la cultura majoră la cea minoră, reflectată, printre altele, în evoluția semantică a cuvintelor moștenite de română din latină (Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 291 ș.u.). 22 Numele noului continent (America) a fost dat mai tîrziu, după numele italianului Amerigo Vespucci, căruia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tastat PAUSE și am mărit-o din nou. Fața deveni mult mai clară, fără ca imaginea de ansamblu să fie distorsionată. Am mărit încă o dată imaginea, apoi m-am oprit pentru că nu mai era nevoie. La început am crezut că fața reflectată era a mea. Pentru o fracțiune de secundă înregistrarea îmi spunea că fusesem acolo în noaptea respectivă. Dar fața nu era a mea. Ochii lui erau negri, fața îi aparținea lui Clayton. Trecuseră ani de zile din acea noapte. Aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bisericii din Pătrăuți, îndată după zidirea bisericii, temă reluată la Sfântul Gheorghe de la Voroneț, în 1547, la inițiativa mitropolitului Grigore Roșca, vărul după mamă al lui Petru Rareș. Înălțarea Sfintei Cruci și Judecata de Apoi sunt teme care le găsim reflectate în arta europeană. Nu este vorba de simple coincidențe, ci de o anumită stare de spirit determinată de primejdia pe care o reprezenta ofensiva turcescă în a doua jumătate a secolului al XV-lea. S-a făcut o apropiere între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]