3,182 matches
-
1977, p. 245. 15. Ibidem. 16. Ibidem. 17. Ibidem, pp. 245-246. 18. Ibidem, p. 246. 19. Ibidem. 20. Ibidem. 21. Beck, Ulrich, „The Reinvention of Politics: Towards a Theory of Reflexive Modernization”, În Beck, Ulrich, Giddens, Anthony și Lash, Scott, Reflexive Modernization: Politics, Tradition and Esthetics in the Modern Social Order, Stanford University Press, Stanford, 1994, p. 39. 22. Luke, Tim, „World Order or Neo-World Orders. Power, Politics, and Ideology in Informationalizing Glocalities”, În Featherstone, M., Lash, S. și Robertson, R.
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
M.W., The House and Home: A Review of 900 Years of House Planning and Furnishing in Britain, New York Graphic Society, Greenwich, 1971. Beaglehole, Ernest, Property: A Study in Social Psychology, Macmillan, New York, 1932. Beck, Ulrich, Giddens, Anthony, Lash, Scott, Reflexive Modernization: Politics, Tradition and Aesthetics in the Modern Social Order, Stanford University Press, Stanford, 1994. Beck, Ulrich, What Is Globalization?, Polity Press, Cambridge, 2000. Becker, Ernest, Escape from Evil, Free Press, New York, 1975. Bendix, Reinhard, Max Weber, Doubleday/Anchor, Garden
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
național. Analizele au fost însă mai puțin extinse - s-a utilizat un număr mic de subiecți - și au avut un caracter mai mult speculativ. La noi, Lucian Blaga (1944), tot în planul teoretic, dar de o complexitate și un rafinament reflexiv mult mai avansat, a vizat o problematică asemănătoare prin observațiile pătrunzătoare și subtile privitoare la „matricea stilistică” românească. Evaluarea rezultatelor și concluziilor asupra raportului dintre complexul factorial sociocultural și structura personalității tipice prilejuiește câteva constatări. Abordările de acest gen au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cehoslovacia, ilustrează poate cel mai bine tipologia și conflictele epocii comuniste într-o modalitate teatrală care încearcă însă să depășească realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, spectacolul/lectura în interogație și meditație. Citadela sfărâmată, întemeindu-se pe observarea realității contemporane, dădea autorului posibilitatea să zugrăvească un tablou de moravuri, cu tipuri și conflicte
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
nouă” a tranziției. Asamblate după un algoritm cronologic, în funcție de vârstele protagoniștilor (de la copilărie la senectute), povestirile se structurează după principiul temei cu variațiuni, prelevând eșantioane reprezentative pentru mentalitățile postcomuniste. Autorul evită însă un potențial tezism sociologic, lăsând pe seama personajelor filtrarea reflexivă a evenimentelor și extinzându-și observația pe o plajă caracterologică diversă. Dar, oricare ar fi pretextul epic al povestirilor - un grup de studenți în postura de „pețitori” ai câinelui Leuțu’ în Eroi și eroi, un psihotic care își inventează o
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
TGT și STAD 384 13.3.1.6. Seminarul socratic 385 13.3.1.7. Tehnica plusurilor și minusurilor 387 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat 387 13.3.1.9. Metoda mozaicului 388 13.3.1.10. Predarea reflexivă 389 13.3.1.11. Grupurile de discuție tutoriale 390 13.3.1.12. Reuniunea Phillips 66 390 13.3.2. Utilizarea conflictului în învățare 391 13.3.2.1. Tehnici de competiție 391 13.3.2.2. Controversa creativă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
iarăși cursuri plictisitoare. În acest mod, se pot evidenția mai multe feluri de receptori după tipul de ascultare a mesajului practicat (asupra acestor aspecte vom reveni atunci când vom discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod de ascultare la un receptor, fiind vorba despre o îmbinare, de multe ori dinamică, variabilă după mesaj, după context, după sursă etc., între toate aceste tipuri. Însă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
școală - că trebuie ignorate celelalte). În același timp, se cuvine accentuată ideea că toate aceste tipuri de ascultare sunt deopotrivă necesare (spre exemplu, școala a exacerbat rolul ascultării bazate pe informare, minimalizând rolul formativ al ascultării critice și al celei reflexive, precum și rolul motivațional al ascultării pentru divertisment). Katz propune patru tipuri de reacții la modul în care a fost formulat, organizat și transmis mesajul, reacții care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului: 1) reacția instrumentală, adaptativă sau utilitară; 2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cunoștințe” (Cerghit, 1997, p. 147). În același timp, tehnica lecturii sprijină în sensul unei instruiri individualizate; mai mult, se poate observa faptul că multe dintre celelalte metode se sprijină pe tehnica lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se pare îndreptățită și probabil
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le găsească în cadrul grupului și inferențele pe care acesta le face în funcție de normele despre care crede că ceilalți doresc să funcționeze în cadrul grupului. Este vorba despre o negociere pe plan intern a persoanei cu ea însăși, un tip de negociere reflexivă; putem invoca aici metoda reflecției didactice, cu folosirea acesteia în cadrul microgrupurilor nou-constituite înainte de apariția planului extern de negociere a normelor. Încurajarea de către cadrul didactic a conștientizării unui astfel de proces credem că este deosebit de benefică în planul dezvoltării personale, dar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acest interval (vezi Iucu, Pânișoară, 2000); - cadrele didactice pot să se ocupe mai mult de grupele de elevi/studenți în folosirea metodelor și tehnicilor de interacțiune educațională; astfel, se poate extinde o manieră de lucru similară, spre exemplu, cu predarea reflexivă, pe care am tratat-o în cadrul reuniunii Phillips 66, elevii-profesori putând să-și gândească împreună modul cum vor preda grupurilor de care aparțin; - prin team-teaching se poate armoniza modul de utilizare a metodelor pe care le folosesc cadrele didactice; - predarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesar reflecției, examinării de profunzime. Întregul proces pune cursantul în situația de a întreprinde un întreg șir de încercări, de a construi ipoteze, de a dezvolta raționamente, de a anticipa concluziile, totul desfășurându-se simulant în mintea acestuia. Tipologia actului reflexiv este delimitată de mai multe criterii (Cerghit, 1997); astfel, în funcție de natura problemei asupra căreia se focalizează, reflecția poate fi: filosofică, științifică, literară, artistică etc.; după numărul indivizilor implicați, vorbim despre reflecție individuală sau de echipă; după momentul apariției, distingem reflecția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care au ajuns să dețină expertiză; la finalul activității, fiecare dintre cursanți trebuie să stăpânească conținutul întregului text, depășind, prin aceasta, procesul realizat în învățarea părții în care a participat în calitate de „expert”. Alte tehnici de tip mozaic sunt predarea reflexivă și procedeul cursant-profesor. Acesta din urmă presupune ca un cursant să acorde asistență academică colegilor ori unor cursanți cu mai puțină experiență în domeniu (în sens originar, cursanților mai tineri). Metoda posedă dublul avantaj de a se identifica drept o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru dumneavoastră înșivă în primul rând. Astfel se activează un concept vechi în literatura de specialitate (însă nu îndeajuns fructificat de practica în domeniu), anume că „înveți ceea ce predai”. 13.3.1.10. Predarea reflexivătc "13.3.1.10. Predarea reflexivă" Predarea reflexivă (inițiată de D.R. Cruickshank) este o utilizare interesantă a metodei Phillips 66, folosind totodată avantajele micropredării. Kenneth D. Moore (1994), adaptând perspectiva autorului metodei, stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înșivă în primul rând. Astfel se activează un concept vechi în literatura de specialitate (însă nu îndeajuns fructificat de practica în domeniu), anume că „înveți ceea ce predai”. 13.3.1.10. Predarea reflexivătc "13.3.1.10. Predarea reflexivă" Predarea reflexivă (inițiată de D.R. Cruickshank) este o utilizare interesantă a metodei Phillips 66, folosind totodată avantajele micropredării. Kenneth D. Moore (1994), adaptând perspectiva autorului metodei, stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi/studenți; 2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elanul verticalității: „Acum ești-nalt și singur, - ca să m-auzi mai clar./ Cu braț de piatră spânzuri, de picioare.../ Toți morții dragi îi chemi. Vin ape. Ape doar./ (Mai mult ca orice treaptă, vârful doare)”. Dar, ca la Panait Cerna - reflexivul sub semnul căruia stau începuturile lui S. - sau, la un alt nivel, ca la Tudor Arghezi, zbaterile sufletului, lupta omului cu destinul se încarcă, prin ele însele, de o noblețe inalterabilă. Și atunci când - precum într-o baladă cvasionirică și de
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
poezia de început se observă atenția acordată expresiei, tendința calofilă. Ritmul lent și delicatețea strofelor cu accente de incantație lasă loc uneori unei mai puternice vibrații afective. Totodată, versurile din volumul În iarnă cu fluturi albaștri dezvăluie înclinația spre poemul reflexiv, mărturie a unei permanente căutări de sine, lăsând să se întrevadă un tumult interior autentic. O obsesie generatoare de tensiune o constituie imposibilitatea comunicării: „mâna mea tremură de ură că n-a putut/ arăta lumii tulburarea totală,/ n-a putut
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
și o posibilă explicație pentru prolificitatea sa. Scrisul lui stă sub semnul acestei întoarceri permanente și al propensiunii pentru disecarea minuțioasă, înțesată de detalii, dar și disipată pe mai multe nuclee epice, a cazurilor de conștiință. Autocaracterizarea prozatorului ca structură reflexivă, închisă în magma autobiograficului și orientată psihologic spre investigarea trecutului, explică preferința pentru romanul de analiză, cultivat fie ca atare, fie disimulat sub formula mai laxă a prozei de medii și a romanului de familie. Și evoluția lui Ș. este
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
reia formula conjuncturală, politică, și nu estetică, a lui Ionesco, "un Soljenitsyne roumain". Dar scriitorul disident apare evocat aici cu nereținută, patetică, aproape mistică admirație, ca un "înger căzut, eretic, asemenea lui Koestler, Orwell, Sperber sau Istrati" (99). Autorul documentarului reflexiv n-a uitat nici de Dan Deșliu, un disident rămas în România, într-un nonconformism tolerat de regimul Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează că este și un fost proletcultist privilegiat în anii '50, într-o lume, binecunoscută de D.
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Nu au dreptate cei care consideră negativismul critic al lui Eugen Ionescu drept un joc inteligent, adică actul gratuit al unui copil teribil. El constituie dimpotrivă [...] o maieutică a actului cu adevărat critic, o asceză, încercată de autor prin întoarcerea reflexivă asupra mobilelor care-l împing la această operație. Încă o dată, cuplul socratic ne flutură înaintea ochilor. MIRCEA VULCĂNESCU Eugen Ionescu și-a construit, în teatrul contemporan, o glorie mondială. Oriunde există preocupare de artă dramatică, opera lui e celebrată fie
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
într-o pagină de ziar, rezultatul fiind, cum s-a observat, o poezie „de pură notație”, „biografică, dar una care pare vidată de subiectivitate” (Gheorghe Crăciun). Instantaneele din realitate, simple, în registru „realist”, sunt contrapunctate, din loc în loc, prin versuri reflexive, vorbind cu autoironie despre „existența în alb și negru”. B. s-a afirmat, în paralel, printr-o suită de studii de critică și istorie literară, mai întâi în calitate de colaborator la volume colective (Dicționar de personaje literare, 1998, Romanian Poets of
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
în surdina (1927) și Prieteniile lui Miron (1934) - R. și-a ilustrat mai accentuat concepția umanitarist-pacifistă, pe care o slujește toată viața. În Petru Arbore e urmărit, în trei etape (Întâile năzuinți, Izvoarele interioare și Prăbușiri creatoare), destinul unui personaj reflexiv, care împrumuta multe elemente din biografia romancierului. Absolvent al Facultății de Arhitectură, Petru Arbore e constrâns de împrejurări să construiască, împotriva voinței sale, o uzină de armament în preajma războiului din 1914-1918, ceea ce declanșează o adevărată dramă lăuntrica pe tema contradicției
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
formula poetică a lui D. Reluând cadențele eminesciene din Stelele-n cer, poetul sugerează că versul său e în căutarea, de fapt, a cuvântului esențial și a ceremoniei care să nască lumea prin cântec. De aici tonalitatea de invocație, notație reflexivă și incantație: „Totul în tine/ ca-n întuneric, / Până devine/ Curat și feeric - // Ca litere între/ Elitre și trup,/ Zile fără de soț/ În preajmă se rup // Cu sunet misterios/ Ca și cum ar cânta/ - Un zvon, cel dintâi, / Te-a cucerit cândva
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
reminiscențe ocazionate fie de peregrinări intelectuale în spații privilegiate (Flandra, Paris, Londra, Weimar ș.a.), fie din descifrări „didactice” ale sensurilor lumii pentru fiul său, în manieră cvasiargheziană - Exerciții de candoare (1974). Cu Timpul neprobabil (1985) își face loc un ton reflexiv ce devine gnomic pe alocuri, cu precădere în secvențele de meditație asupra vârstei ori mecanicii succesive a anotimpurilor și stărilor atmosferice, exprimate în false pasteluri (Marină, Magie, Sonet, Stare). O notă specifică, accentuată treptat, o constituie reflecția asupra condiției poetului
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
dar chiar publicistica „reporterului” ori articolele pe teme socio-moral-profesional-artistice publicate ani de-a rândul în „Vatra” - numai în parte reunite în volumul Cestiuni secundare, chestiuni principale (1983) - dovedesc forța unei priviri de-a dreptul satirice, gogoliene chiar, laolaltă cu profunzimea reflexivă a unui autor pentru care nimic din omenescul aflat la răscruce nu este străin. Morocănos, sucind și răsucind fără încetare frustrări și nostalgii țepoase, omul la S. este în chip constant convins că „dincolo de adevărul faptelor există și un alt
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]