2,945 matches
-
fundamentării sociologice a demersurilor lor. Au fost elaborate, în ultimii zece ani, mai multe diagnoze sectoriale ale sistemului educațional din România, cele mai multe la solicitarea și cu sprijinul unor organisme internaționale care, de altfel, au făcut presiunile cele mai eficiente pentru reformarea învățământului românesc. În colectivele care au realizat aceste investigații apar numele unor sociologi cu experiență, precum Ioan Mărgineanu sau Lazăr Vlăsceanu, ori ale unora mai tineri, precum Lucian Pop sau Bogdan Voicu. Cu toate acestea, revistele de sociologie publică foarte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Cauza principală a acestor situații constă în numărul mic de specialiști în domeniu. Evitarea asumării unor poziții critice poate fi o altă cauză. Așa cum am menționat, abordările cu iz sociologic ale educației sunt stimulate mai degrabă de eforturile sporadice de reformare a sistemului de învățământ, ceea ce face ca lucrările să aibă agenda fixată de criterii extraștiințifice și să fie suspecte de partizanat. În planurile de învățământ ale secțiilor de sociologie există materia sociologia educației, dar ea lipsește de la secții cu legătură
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la tratarea unora dintre temele cărții, sunt nevoit să îi recunosc meritele bunului prieten Rareș Crișan, el însuși truditor într-ale educației. Cu un plus de pragmatism, spiritele sociologice combatante, precum cel al lui Rareș, ar putea face minuni în reformarea instituțiilor noastre educative. Revizuirea volumului nu ar fi ajuns la un deznodământ, zic eu, satisfăcător fără ajutorul Tominei Săveanu și al soției mele, Roxana. Ele mi-au corectat fiecare în parte câteva capitole către finalul redactării volumului și mi-au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studiu mai ales o cale pentru construirea unei cariere sau depășirea unor examene stresante. În Europa secolului al XIX-lea, majoritatea statelor au preluat modelul german, humboldtian de organizare universitară. Motivat de înfrângerile din războaiele napoleoniene, guvernul prusac a hotărât reformarea învățământului superior pe modelul universităților reformate de la Halle și Göttingen. Noua organizare și-a însușit ideile umaniste ale lui Wilhelm von Humboldt și ale discipolilor săi referitoare la necesitatea fundamentării învățării pe motivația interioară și plăcere și pe cele referitoare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai mică decât media internațională. 5.3. Concluziitc "5.3. Concluzii" Prin participarea la studiile internaționale privind performanțele elevilor, publicul românesc poate deveni mai conștient cu privire la calitatea activității din școlile românești comparată cu situația internațională. Este un pas necesar către reformarea sistemului de învățământ având în vedere că obiecțiile aduse oricărei schimbări a situației moștenite din perioada socialistă au la bază legitimitatea dobândită prin cifrele mari ale încrederii în învățământ și supraevaluarea calității acestuia. Analiza detaliată a rezultatelor la astfel de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
surse independente, ca și documentele oficiale ale bursei americane NYSE. Se poate remarca din studiul ambelor situații faptul că există un stil american de management al resurselor financiare, concretizat într-o capitalizare rapidă a unui cash-flow puternic, pe fondul unei reformări a sistemului începută în deceniul trecut. Se pune accentul pe utilizarea agresivă a datoriilor și pe consolidarea unui proces de reinvestire (Pearce și Robinson, 1997) Toate aceste manifestări de sistem sunt sesizabile și în România. IV.10. Cultura organizaționalătc "IV
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
structurale sunt problemele reale care trebuie rezolvate. „Reforma fiscală cuprinde: i) lărgirea bazei prin raționalizarea impozitului pe veniturile individuale și eliminarea numărului de deduceri concomitent cu lărgirea taxei pe valoarea adăugată...; ii) diminuarea costurilor cu munca prin reducerea impozitării; iii) reformarea impozitării averilor...; iv) intensificarea impozitării pentru realizarea unui mediu prietenos...; v) combaterea evaziunii fiscale și consolidarea disciplinei fiscale, ...”<footnote OECD (2012), Economic Policy Reforms 2012: Going for Growth, OECD Publishing. footnote> Tot În contextul politicii fiscale, se pune problema eliminării
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
măsurilor anticriză, politicile naționale dovedite contraperformante sunt limitate, o serie de guverne au căzut, spectrul de luare a deciziei este vizibil limitat, mai ales pentru guvernele unde există moneda unică, euro. 2.1.2. Curente reformatoare de relansare a dezvoltării Reformarea guvernanței economice este o soluție din ce În ce mai mult analizată ca demers pe termen Îndelungat, tocmai pentru a consolida o creștere economică sustenabilă, o distribuire justă a produsului care să asigure o calitate mai mare a vieții și o orientare spre soluții
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
căderii băncilor s-a propagat la un interval relativ scurt de timp, În final asistând la o preluare a activelor toxice din SUA de băncile europene. La nivel global este necesară o schimbare fundamentală a modelului de dezvoltare, bazată pe: reformarea cursurilor de schimb - situația actuală dovedește o incapacitate de a asigura balanța pozitivă a contului curent pe termen lung, iar În unele Țări se constată intervenția statului, așa cum este cazul Chinei; reformarea fluxurilor de capital - multe state au avut o
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
schimbare fundamentală a modelului de dezvoltare, bazată pe: reformarea cursurilor de schimb - situația actuală dovedește o incapacitate de a asigura balanța pozitivă a contului curent pe termen lung, iar În unele Țări se constată intervenția statului, așa cum este cazul Chinei; reformarea fluxurilor de capital - multe state au avut o politică agresivă de export, realizând astfel excedent pe balanța comercială, dar și acumularea de rezerve impresionante de monedă străină; reformarea pieței de muncă - În special prin impunerea de standarde, prin asigurarea protecției
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
iar În unele Țări se constată intervenția statului, așa cum este cazul Chinei; reformarea fluxurilor de capital - multe state au avut o politică agresivă de export, realizând astfel excedent pe balanța comercială, dar și acumularea de rezerve impresionante de monedă străină; reformarea pieței de muncă - În special prin impunerea de standarde, prin asigurarea protecției, legarea nivelului de salarizare de productivitate; asigurarea unei suveranități crescute - În special În ceea ce privește politica de schimb. Modelul de dezvoltare la nivel european a fost unul de tip neoliberal
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de dezvoltare cu o distribuție justă a produsului sunt: democrație, corectitudine, bună guvernanță, instituții puternice și competente și, nu În ultimul rând, eliminarea corupției. Luând În calcul importanța unei creșteri sustenabile, noul model de dezvoltare trebuie să aibă În vedere reformarea instituțiilor financiare la nivel global, iar primul pas ar fi separarea activităților bancare ce trebuie Încurajate, și mă refer aici la cele de creditare pentru dezvoltarea IMM-urilor și a populației, iar activitățile de investiții financiare să fie derulate de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Anglia) au avut orientări de stânga, pe când alții - printre ei, mulți adepți ai ideilor eugeniste din sudul Statelor Unite - au avut idei de dreapta ferme 12. În ultimele decenii, În istoriografia perioadei moderne, eugenia este tratată ca o mișcare importantă de reformare a societății și de dezvoltare a științei, nemaifiind considerată o simplă derivă aberantă a unor mișcări marginale de dreapta. Istoriografia mișcărilor eugeniste s-a dezvoltat pe fondul mitologiilor naționale ale diferitelor țări vestice, unde ideile eugeniste au cunoscut cele mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu este Însă surprinzător dacă luăm În considerare perspectiva sa puternic antirevizionistă, pe care o Împărtășea cu cei mai mulți intelectuali și politicieni români transilvăneni. Ca un corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă propunerea sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, care urma să se ghideze În desfășurarea negocierilor după principiul prerogativelor eugenice. Una dintre măsurile specifice pe care le menționează Biopolitica este „asigurarea din timp a spațiului necesar pentru dezvoltarea și Împlinirea biologică a neamului”59
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Ecouri ale Biopoliticiitc "Ecouri ale Biopoliticii" Studenții și colaboratorii lui Moldovan de la Institutul de Igienă Socială din Cluj au pășit pe calea eugeniei, uneori reafirmând argumentele lui Moldovan În favoarea creării unui stat eugenic total, alteori purtându-și propriile bătălii pentru reformarea În profunzime a instituțiilor statului și a comunității politice, conform principiilor eugenice. Unul dintre discipolii cei mai loiali ai lui Moldovan, Iordache Făcăoaru, care și-a Început cariera ca asistent În cadrul institutului, a ocupat ulterior poziții mai importante, cum ar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
toate ocupațiile, ci și una verticală, la toate nivelurile ierarhiei unei profesii, care se derula, În același timp, constant de-a lungul vieții unei persoane. Pentru implementarea unei astfel de perspective, instituțiile statului trebuiau să treacă printr-o etapă de reformare profundă. Făcăoaru nu oferă Însă mai multe detalii În acest sens, ci se mulțumește să Încorporeze viziunea deja articulată de Moldovan, fiind vădit mai interesat de realizarea efectivă a transformării rolurilor și organizării sociale decât de detalierea numeroaselor etape implicate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenică a acelei persoane. Alte metode negative propuse de Făcăoaru includeau segregarea În lagăre de muncă, pedeapsa cu moartea pentru infractori care recidivau În infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite) și limitarea accesului femeilor la viața publică, astfel Încât acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creșterea numărului simpatizanților legionari printre studenți și chiar printre profesorii universitari. Pentru Banu, fenomenul reprezenta o problemă pentru că promova „o psihologie specială a muncitorilor intelectuali fără plasament, o clasă stăpânită de instinctul de revoltă și răzbunare”27. Soluția sa era reformarea procesului educațional, astfel Încât școlile să Își Îndrume elevii de liceu către o specializare mai practică și să Îi descurajeze să urmeze studii teoretice. Banu și-ar fi dorit să existe o selecție profesională mai riguroasă, bazată pe prerogative naționale, eugenice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că, prin conceptualizarea inteligenței, aptitudinilor și talentelor ca dotări genetice, eugeniștii au dat naștere unei critici a sistemului de educație, prevalent În România acelei perioade, de orientare liberală, pozitivistă și teoretică. Soluțiile susținute de eugeniști pentru corectarea problemelor existente propuneau reformarea nu doar a instituțiilor, ci chiar a noțiunilor fundamentale de pedagogie și a metodologiilor existente, pentru a pune toate aceste dimensiuni În acord cu principiile determinismului biologic. În viziunea eugeniștilor, legile eredității, adaptării și selecției urmau să devină baza noii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
chiar au aprobat tacit retorica extremistă ce Începuse să pătrundă În presa de largă circulație din acea perioadă. De asemenea, poate oferi o posibilă explicație pentru acceptarea fără nici un protest a legislației radical antisemite, aprobată În 1940. Argumentele eugeniste În favoarea reformării profunde a sistemului de educație, În conformitate cu principiul naturii ereditare a intelighenției, al aptitudinilor și talentelor, de cele mai multe ori nu conțin nici o sugestie explicită a diferențelor dintre caracteristicile ereditare, transmise genetic, ale românilor, În comparație cu maghiarii sau evreii. Cu toate acestea, autori
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
extremistă a acestei idei era cea a lui A.C. Cuza, care dorea să le imprime românilor un sentiment mai puternic de identitate, prin intermediul unei educații profund xenofobe și antisemite 18. Atât Iorga, cât și Cuza erau preocupați Însă strict de reformarea programei școlare, și nu de transformarea principiilor generale ale educației și a metodelor pedagogice folosite sau a criteriilor intelectuale de promovare la diferite niveluri ale ierarhiei educaționale. Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educațieitc "Pași către formularea unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
definită nu doar ca instrucție În școală, ci și ca proces de acumulare continuă de cunoștințe, În care societatea avea rolul de pedagog pentru fiecare nouă generație. A doua dimensiune a educației era „școala muncii”19. Contribuția lui Mehedinți la reformarea pedagogiei În România, În sensul dezvoltării unui sistem de educație mai orientat către aspecte practice, constituie subiectul câtorva analize istorice 20. Nici una dintre aceste analize nu evidențiază determinismul biologic ce constituie fundamentul ideilor sale și nici elogiul pe care Mehedinți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o școală de elită 45. Prin faptul că reduceau definiția identității de gen la corp, eugeniștii au contribuit agresiv la polarizarea semnificației asociate multor aspecte implicate În aparența fizică pe coordonatele unei dihotomii feminin-masculin. Deși eugeniștii au discutat extensiv importanța reformării criteriilor de selecție a elevilor În școli, ei au oferit doar indicii vagi despre cine urma să dirijeze procesul de selecție. Testele de inteligență ar fi putut, teoretic, să fie administrate de oricine, pentru că erau relativ ușor de interpretat. Administrarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu viitorul Patriei, care cere plugari și muncitori sănătoși si robuști, intelectuali sănătoși, soldați voinici și ageri”84. Implicațiile directe și mijloacele specifice de realizare a acestui obiectiv nu erau precizate. Ștefan Bârsănescu, o altă figură importantă a mișcării pentru reformarea educației pe baza principiilor eugeniei, a exprimat Însă aceste idei Într-un limbaj mai direct. Deși recunoștea că „Educația nu poate creia dispoziții; ea poate numai influența evoluția naturală a dispozițiilor deja existente.”, autorul susținea totuși că rolul instructorilor, Învățători
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
programe experimentale care Încurajau dezvoltarea cercetării și a practicii medicale la sate. În 1929, numirea lui Moldovan ca Secretar General al Ministerului Sănătății a oferit adepților eugeniei oportunitatea de a pune În aplicare reforma educației medicale, În cadrul unui proiect de reformare a sănătății publice În ansamblu, scris și promovat cu succes de Moldovan Însuși. Legea Moldovan (1930) definește și instituie categoria de „medic igienist” (igienist) printre cele cinci categorii fundamentale de organizare a educației și practicii medicale 91. Acești medici urmau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]