7,143 matches
-
la infractori, la supravegherea și asistența acestora în comunitate în vederea reintegrării lor. În concluzie, sintetizând elementele diferitelor definiții avansate de-a lungul timpului, putem considera că: probațiunea reprezintă totalitatea mijloacelor legale care au ca scop reducerea riscului de recidivă și reintegrarea socială a infractorilor prin aplicarea măsurilor și sancțiunilor comunitare unui grup de infractori menținuți în stare de libertate de către o autoritate judiciară și care trebuie să respecte, pentru o perioadă delimitată de timp, o serie de condiții și obligații. Reintegrarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
reintegrarea socială a infractorilor prin aplicarea măsurilor și sancțiunilor comunitare unui grup de infractori menținuți în stare de libertate de către o autoritate judiciară și care trebuie să respecte, pentru o perioadă delimitată de timp, o serie de condiții și obligații. Reintegrarea socială a infractorilor se realizează atât prin supravegherea modului în care infractorii își respectă condițiile și obligațiile reținute în sarcina lor, cât și prin oferirea de servicii de asistență și consiliere. Organizațiile sau instituțiile care au ca responsabilitate principală punerea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
persoanelor în vârstă rămase fără slujbă, excluderea de la programele de pregătire și discriminare la vârsta pensionării (Drury,1993, apud. Walker, 1999). Transformarea acestui fenomen într-o prioritate acțională s-a concretizat în derularea unui proiect focalizat pe inițiative în favoarea păstrării, reintegrării și reinstruirii persoanelor în vârstă, implicând șapte state membre: Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda și Marea Britanie, cu informații și din alte două țări - Finlanda și Suedia. Cercetarea europeană s-a axat pe promovarea unei practici corespunzătoare (good practice) în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1956-1961). A fost redactor la „Moldova socialistă” (1961-1967), la săptămânalul „Cultura” (1967-1970), la Editura Lumina (1970-1972) și la revista „Nistru” (1972-1980). În 1988 devine redactor-șef al revistei „Basarabia”, impunându-i ca program recuperarea valorilor clasice și a celor cenzurate, reintegrarea literaturii basarabene în contextul cultural românesc. A fost distins cu titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1989). Este laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova (1990) și al Premiului „Nichita Stănescu” (1997). În primele volume de versuri, Maci în
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
năzdrăvan) și Fata cu pieze rele. Basmele lui I. reprezintă un bogat material de studiu pentru cunoașterea culturii noastre populare și pentru cercetarea comparativă a motivelor și variantelor în spațiul universal. Fondul general uman și larga lor accesibilitate au permis reintegrarea basmelor în circuitul folcloric. Devenite clasice, ele au contribuit, alături de operele marilor scriitori, la formarea limbii noastre literare. Ni se pare întru totul simbolic faptul că [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte] este primul basm cules și editat de
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
mai bine la populație. Ei puseră deci drept condiție pentru alegerea lui Ferdinand de Hohenzollern restituirea unor comitate [de] dincolo de Tisa. Revolta asupra acestei pretenții în cercurile române este atât de mare, încât se vorbește de abdicarea regelui Ferdinand și reintegrarea fostului principe moștenitor în drepturile sale. Regelui i se reproșează că n-a avut dreptul de a purta tratative asupra acestor condițiuni. Procedeul lui este privit ca trădare față de chestiunea națională și, nefiind o persoană foarte populară, se poate observa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În teoria și practica lecturii/literaturii, spre modul În care literatura a redevenit posibil de apropriat prin intermediul unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță, În niște sisteme umane alternative
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca episcopii să subscrie Tomul în mod individual și invoca situația părții occidentale a imperiului, devastată de Attila. Papa ar fi preferat să convoace conciliul la o dată ulterioară și dorea ca participanții să nu se ocupe de doctrină ci de reintegrarea episcopilor exilați în 449. Conciliul, convocat întâi la Niceea pentru 1 septembrie 451 și transferat apoi la Calcedon (mai bine controlat de Constantinopol), unde s-au și deschis lucrările la 8 octombrie, a aprobat Tomul lui Leon și a promulgat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de o lună de călătorie În străinătate, Într-o instituție academică, la alegerea bursierului, pentru a Întâlni specialiști din domeniul său și a avea acces la biblioteci mai bine echipate. Alte programe s-au adăugat programului inițial. RELINK (1996-2002) facilita reintegrarea În viață academică a celor care au studiat În străinătate, ajutându-i să-și mențină și dezvolte contactele. Acest program este orientat mai mult către Învățământ decât către cercetare, prevăzând o implicare mai mare a bursierilor În universitățile de origine
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Germania. Cea de-a doua privește procesul repatrierii sau reinserției exilului și a valorilor acestuia În România după 1989. Ambele constituie surse de frustrare: acuzarea complicităților intelectuale cu regimul Ceaușescu nu a dus la o clară despărțire de trecut, iar reintegrarea fostului exil În România după 1989 a fost mai mult simbolică decât fizică. Sugerarea unei comparații cu exilul literar german dintre 1933 și 1945 și cu receptarea acestuia În Germania după război punea În mod implicit problemă limitelor Între care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1929. În 1940 se refugiază din nou la București, dar iese din viața publică din cauza sănătății. A fost un gazetar de marcă, fiind cunoscut în special datorită campaniilor sale pentru intrarea României în război (în 1915-1916), iar după Unire pentru reintegrarea Bucovinei în sistemul administrativ și cultural românesc, ceea ce a determinat și alegerea sa ca președinte al Sindicatului Ziariștilor din Bucovina. Articolele reprezentative au fost adunate în broșurile Cele două Românii (1919), Bucovina care s-a dus... (1919) și Dintr-un
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
fundamentală care vine În sprijinul reabilitării. Uniunea Europeană spune că „a menține pedeapsa capitală nu ar fi În acord cu filosofia reabilitării urmată În sistemul de justiție penală al statelor membre Uniunea Europeană, după care unul dintre scopurile pedepselor este reabilitarea și reintegrarea socială a criminalului”14. Pentru a fi nepărtinitori, trebuie arătat că reabilitarea continuă să fie scopul declarat al sistemului penal american, mulți americani sprijinind această premisă. Dar anchetele arată că mulți alți americani Încep să abandoneze această doctrină, adoptând un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să fim parte a naturii, subliniem identitatea noastră unică, În timp ce ne implantăm În unitatea oceanică a biosferei. O persoană globală În era postmodernă caracterizată de individualizare crescândă, În care identitatea personală este fracționată Într-o multitudine de subidentități și metaidentități, reintegrarea cu Întregul biosferei ar putea fi singurul antidot suficient de cuprinzător pentru a asigura că individul nu ăși pierde toate ancorele și se dezintegrează În neființă. Unii observatori ai psihologiei postmoderne sunt din ce În ce mai Îngrijorați de pierderea identității personale Într-o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de implicațiile pe plan social și personal ale chestiunilor etnice și rasiale, sunt prinși în dilema de a face parte din grupul majoritar privilegiat sau de a-i trata pe toți oamenii just, indiferent de rasa și etnia lor. 3) Reintegrarea este stadiul (re)dobândirii de către albii americani a conștiinței superiorității, proslăvind tot ce ține de cultura lor și blamând minoritățile etnice. 4) Pseudo-independența reprezintă stadiul recunoașterii nedreptății în privilegiile albilor și în dezavantajarea minorităților, precum și hotărârea de a combate orice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca episcopii să subscrie Tomul în mod individual și invoca situația părții occidentale a imperiului, devastată de Attila. Papa ar fi preferat să convoace conciliul la o dată ulterioară și dorea ca participanții să nu se ocupe de doctrină, ci de reintegrarea episcopilor exilați în 449. Conciliul, convocat întîi la Niceea pentru 1 septembrie 451 și transferat apoi la Calcedon (mai bine controlat de Constantinopol), unde s-au și deschis lucrările la 8 octombrie, a aprobat Tomul lui Leon și a promulgat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fiica lui Radu cel Frumos). Nerespectarea „anului de jale” - a „timpului de jele”, cum era denumit în Moldova acest interval în Cartea românească de învățătură, parte (afirmă J. Chiffoleanu 111) a ritului de trecere reprezentat de moarte, interval necesar pentru reintegrarea femeilor îndoliate în circuitul social 112 (pe care - ne asigură un cercetător [îl privise cu destulă mefiență] - dreptul canonic apusean nu-l stipula 113 iar legiuirile civile puteau fixa intervalul cu pricina la mai puțin de douăsprezece luni) chema sancțiuni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
subiect al idealurilor sale. Eul spiritual oferă persoanei acea deschidere metafizică, care Începe o dată cu revelația transumanului, a ieșirii din banalitate, a desprinderii de starea de impuritate lumească și intrarea În starea de puritate transmundană. Este, de fapt, Împlinirea aspirației de reintegrare În starea sau condiția originară a naturii umane. În această privință, morala creștină și psihologia morală se Întâlnesc În același punct. Aceasta este, așa cum spune D. Stăniloae, starea de „restaurare a omului”. Ori, această restaurare a formei și naturii sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
revenirii acasă. Este și aceasta, ca și În cazul lui Iov, tot o experiență inițiatică, În care forța reparatorie, ultima sursă de mântuire, o reprezintă Întoarcerea la origini. Această Întoarcere este de fapt, din punct de vedere simbolic, revenirea și reintegrarea În sfera modelului arhetipal paternal. Întoarcerea la origini, ca reluare a vieții de la Început, echivalează cu Întoarcerea fiului la tată. Fiul va fi primit de tatăl de la care plecase, restituindu-i-se statutul și valorile la care el renunțase prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va fi primit de tatăl de la care plecase, restituindu-i-se statutul și valorile la care el renunțase prin plecare. În această scenă, tatăl este recunoscut ca model arhetipal suprem, dar și ca Supra-Eul valoric, moral, care asigură restaurarea și reintegrarea fiului, după traversarea experienței eșecurilor morale, suferință, umilință, Înstrăinare și despărțire. Cazul fiului rătăcitor este o temă de Psihologie Morală, care are la baza ei unul din principalele motive ale religiei și eticii creștine: relația tată - fiu. Din punctul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru că desprinderea fiului de arhetipul patern va fi o experiență dureroasă, umilitoare, care va sărăci ființa acestuia, motiv pentru care fiul se reîntoarce la tatăl său. Reîntoarcerea fiului la tată este sărbătorită de acesta ca un act de regăsire, de reintegrare, de restaurare a ordinii și echilibrului pierdut. În creștinism, Între tată și fiu există un singur tip de relație: iubirea. Din acest motiv, competiția și, În final, conflictul oedipian sunt excluse. Competiția și conflictul dintre generații sunt Înlocuite cu continuitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipului central este dorul. Dorul este sentimentul și nevoia Întoarcerii, a căutării și revenirii la origini, este suferință și iubire, manifestată prin nevoia prezentificării, prin anulare, a trecutului de care e despărțit. Dorul unifică trecutul cu prezentul. Este tendința de reintegrare În tiparele arhetipale originare, dar concomitent este și tendința de refacere a unității, așa cum o vedem În cazul unor cupluri mitologice. Orfeu și Euridice, Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Semnificația morală a modelelor psihobiografice Am prezentat tipurile psihomorale umane și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a putea intra, trebuie să deschizi perspectiva „trecerii” din lumea de aici, În lumea de dincolo, prin virtuțile creștine ale credinței, speranței și iubirii. Cetatea lui Dumnezeu este imaginea simbolică a „Întoarcerii la origini”. Este regăsirea modelului arhetipal pierdut. Este reintegrarea În starea de inocență morală și spirituală originară. Este un act de restaurare a ființei umane prin purificarea sa sufletească și morală. Este reintrarea În Paradisul originar, pe care omul l-a pierdut. Dar aceasta reprezintă o desprindere de uman
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cât omenească, a acestor pagini, pe care le completează fericit schițe precum Încă unul, În capcană sau Bombardament obișnuit. O experiență, de asemenea nemijlocită, asigură substanța epică a nuvelelor din culegerea Seara a 13. De data aceasta, S. urmărește procesul reintegrării combatantului întors de pe front în lumea, deja străină, de acasă. Trama din Colonelul Chabert - un om plecat pe front este crezut mort -, scrierea lui Balzac pe care o tălmăcise în 1910, îi oferă un punct de plecare pentru cea mai
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
prioritățile tematice succesive, „despărțirea” de Titu Maiorescu și de autonomia esteticului, stadiul discursului critic la Congresul Scriitorilor din 1956, anexarea propagandistică a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii, războiul cu diaspora, stadiile recuperării și „valorificării moștenirii literare” și ale reintegrării unor veterani ostracizați, ca Lucian Blaga sau Ion Vinea, pe pragul deceniului al șaptelea. Crestomație cu arie largă de cuprindere problematică și numeroase reveniri în spirală asupra unor subiecte și protagoniști, investigarea operată de S. a suplinit cu succes absența
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
al treilea rând, se va duce o propagandă de schimbare a mentalității sociale referitoare la bolnavul psihic și boala mintală. Bolnavilor declarați li se vor oferi condiții optime de spitalizare, tratament și recuperare postcură. Ulterior, se vor asigura condiții de reintegrare a acestora în activitatea profesională sau școlară, în familie, în grupul social. O atenție deosebită trebuie acordată copiilor și tineretului, precum și populației în vârstă. Tineretul prezintă probleme de adaptare legate de „intrarea” în viață și de integrarea sa socială și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]