1,381 matches
-
cuprinde două lucruri esențiale: toți participanții trebuie să fie încurajați să-și exprime sentimentele pe care le-au simțit pe parcursul desfășurării jocului de rol (dar, în același timp, să sedetașeze de rolul jucat); evenimentele și concluziile trebuie supuse reflecției și relaționate cu obiectivele. Scopul prezentării sentimentelor este acela de a ajuta studenții adulți să-și aprecieze și să-și înțeleagă comportamentele și emoțiile, precum și rolul vital al sentimentelor în relațiile interpersonale (Seaman și Fellenz, 1989). e) Harta minții (mind mapping) este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesională, cât și un mod de a schimba realitatea socială. O altă influență provine din dimensiunea organizației. În România, nu există încă, în privința educației adulților, organizații de mari dimensiuni, majoritatea cuprinzând până la 20 de persoane, care, în general, preferă să relaționeze direct, nu instituțional. Managementul unei mici organizații de formare, dar cu individualități pregnante poate fi un proces mai dificil decât managementul uneia industriale, datorită faptului că fiecare formator constituie, în sine, un pol de putere în organizație. O a treia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calvini (eminamente maghiar, prin legi și prin instituții, din cadrul cărora românii erau, de altfel, În mare parte excluși). Anularea anteriorității reale a Transilvaniei, la nivelul geografiei simbolice românești, nu este decât unul dintre exemplele grăitoare pentru felul În care este relaționată, În general, „Transilvania” cu „România”, În cultura politică românească. Transilvania este Înfățișată Întotdeauna ca o parte componentă, indisociabilă, a României, nu doar din punctul de vedere al realității politico-administrative actuale, ci și din acela al apartenenței istorice și al esenței
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și mnemotehnice, la reprezentarea continentului sub forma concretă a unei ființe umane, Întocmai așa cum procedau alegoriile cartografice medievale, destinate unei mentalități Încă nefamiliarizate cu o manieră de reprezentare abstractă. Europa este „a noastră”, mai spune, fără nici o rezervă, cronicarul. El relaționează, În mod strâns, trei elemente ale unei ecuații identitare: Europa, Împăratul și românii. Împăratul, suveranul legitim, și, prin el, apartenența la Imperiul Austriac reprezintă, de fapt, elementele decisive care Îi inserează pe români În geografia politică a continentului și le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor pot fi puse, pur și simplu, pe seama interesului sexual masculin, generat uneori de formele care se Întrezăreau pe sub cămășile țărăncilor, alteori de un simplu gest sau o privire fugară. Fantasmele călătorilor erau stimulate, În plus, de exotismul și misterul relaționate cu feminitatea Îndepărtată, orientală. Pentru a atrage atenția cititorilor, relatările de călătorie ale vremii vehiculau În mod deliberat imagini senzuale care nu Își puteau găsi un adăpost onorabil În alte contexte narative. După cum au arătat reputați cercetători, cum ar fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau este dependent de comportamentul acestora, trebuie abordat ca o categorie socială deosebit de complexă, cu două părți relativ distincte, Între care există o permanentă interacțiune: comportamentul de cumpărare și comportamentul de consum. Psihologia consumatorului este studiul modului În care oamenii relaționează cu produse și servicii pe care aleg să le utilizeze. Marien Friestad (2001, 28) afirmă că psihologia consumatorului reprezintă studiul tuturor răspunsurilor comportamentale și psihologice care se produc În contextul asumării de către individ a rolului de consumator. În cadrul acestei arii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
are multe puncte comune cu creativitatea, dintre care unul trebuie subliniat și mereu amintit oamenilor: aceste capacități se pot dezvolta corelat pe tot parcursul vieții (Mariana Caluschi, 2001). Un manager empatic va găsi mai rapid calea de a comunica și relaționa cu angajații; un agent de marketing empatic va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oamenilor, care se manifestă sub imperiul atitudinilor față de bani. Există concepte, metode și teorii psihosociologice care Încearcă să descrie comportamentul oamenilor cu privire la bani. A. Furnham și M. Argyle (1998), În lucrarea „The psychology of money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă, care sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra, factori de influență În comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
despre semnificațiile banilor pentru lume, atât la nivelul fiecărei culturi cât și la nivelul societății. Astfel se realizează o analiză a banilor în relație cu libertatea individului, considerându-se că banii eliberează persoana, deoarece obligația de a folosi banii este relaționată doar cu produsul muncii sau cu cumpărătorul/vânzătorul, nu cu persoana ca întreg. Simmel analizează bine acest aspect la nivel subordinal și supraordinal, spunând că „Banii au creat o separare extremă...între oameni, ca personalitate și oameni ca instrument al
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
să creadă că nu se pot descurca cu bani. Această cercetarea a mai reliefat că bărbații sunt mai obsedați de bani (Furnham 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Sistemul propriu de valori determină percepția asupra modului în care ceilalți relaționează cu banii. Unii îi pot desconsidera pe cei care sunt mai grijulii cu banii, categorizându-i ca fiind zgârciți, în timp ce alții i-ar putea aprecia pentru că sunt chibzuiți și înțelepți (Doyle 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006), Cercetătorii care au
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
când își asumă riscuri. Le este foarte greu să se oprească chiar și atunci când pierd, din cauza puterii pe care o resimt atunci când câștigă. Este posibil ca cele cinci tipuri subliniate de Forman (1987 apud Furnham și Okamura, 1999) să fie relaționate de alte variabile psihologice. Unii se vor aștepta ca cheltuitorul să fie corelat pozitiv, dar ca celelalte scale să fie negativ corelate cu Etica de muncă protestantă. Este de asemenea probabil ca avarul și magnatul să coreleze pozitiv cu neuroticismul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
propusă de Ecaterina Mihăilă (Mihăilă 1995). Autoarea are în vedere pe de o parte domeniul de semnificanță 6 (științifică, artistică, morală sau practică) a textelor și pe de altă parte, organizarea transfrastică și semnificația suprasegmentală sau globală a lor și relaționează tipurile de stiluri funcționale cu tipurile de texte (vezi Mihăilă 1995: 51-66). Materialul de lucru a fost organizat în patru categorii: texte artistice, texte estetico-filozofice, texte științifice. Textele de presă au fost considerate reprezentative (în totalitate) pentru categoria textelor praxiologice
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Autoportret cu palimpsest) filozoful nu numai că nu face abstracție de condiția apartenenței sale la natura obiectului pus în joc, ci, dimpotrivă, acceptă ambivalența subiect-obiect proprie disciplinelor umaniste în absoluta ei indistincție (G. Liiceanu, Tragicul) Varianta nu numai că..., dar relaționează - de obicei - două predicate afirmative: Părinții lor nu numai că știau ce-nseamnă toate prostiile, dar le și făceau pe ascuns, ca să facă copii (M. Cărtărescu, De ce iubim femeile) Nu numai că există o etică a singurătății, dar ea este
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
despre critică, a criticii care nu numai că nu respectă literatura, dar nici nu o mai citește (Ana Blandiana, Calitatea de martor). Rar și, conform datelor oferite de corpusul supus cercetării, cu precădere în textele praxiologice, structura nu numai..., dar relaționează un predicat negativ cu unul afirmativ: La timpul respectiv am prezentat cazuri de polițiști corupți, de vajnici apărători ai legii care nu numai că nu o apărau, dar subminau legea, fie devenind complicii infractorilor, fie încălcând ei flagrant legile țării
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului (A. Pleșu, Minima moralia) = "Așadar intermitența e nu numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație este aceea în care structura corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între negație și adverbul restrictiv. Repoziționarea provoacă apariția lui că expletiv într-o construcție de tipul nu numai că..., ci, dar cu ambele predicate afirmative (compară
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
face unele observații privitoare, pe de o parte, la realizarea acestuia ca nu doar că, și pe de altă parte, la disponibilitatea de dislocare. 2.2.2.1. Primul component al structurii se realizează ca nu doar că dacă sunt relaționate două predicate ale enunțării (vezi supra, 2.1.2.1). Frecvența este însă extrem de redusă (în corpusul supus investigației s-au înregistrat doar 5 ocurențe). Nu se observă nici regularitatea comportamentului sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
2.1.2.1). Frecvența este însă extrem de redusă (în corpusul supus investigației s-au înregistrat doar 5 ocurențe). Nu se observă nici regularitatea comportamentului sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar (și). Varianta nu doar că..., dar relaționează două predicate afirmative, însă varianta nu doar că..., ci "leagă" atât un predicat afirmativ cu unul negativ, cât și două predicate de același fel (afirmative sau negative). Nu doar că îmi fișez lecturile "de studiu", dar le notez succesiunea, căutând
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele obținute prin aplicarea unor instrumente care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
atitudine. „Nenumărate «forme fără fond» au marcat învățământul românesc în ultimii ani, dar cred că nici o așa-zisă reformă nu l-a afectat mai grav decât «sistemul Bologna». Toate ipostazele - elev, student, profesor în preuniversitar, apoi doctorand - din care am relaționat cu «înnoirile» sistemului de învățământ mi-au confirmat faptul că singura formă profitabilă de poziționare este «în contra» (Î). Făcând slalomuri printre hotărârile ministeriale fără relevanță practică, eschivând aberațiile programelor școlare ori ale evaluărilor naționale, profesorii competenți și elevii/studenții interesați
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sinonim sau folosește un alt context mai simplu păstrând ideea. Poți folosi și imagini, iar pentru prietenii mei care pot citi, le poti scrie ceea ce dorești să le transmiți. Atunci când comunici cu mine Învăț lucruri noi despre lume, Învăț să relaționez cu alte persoane, să-mi exprim emoțiile, opiniile; Îmi dezvolt gândirea, Îmi dezvolt abilitățile de a mă descurca, de a lua decizii, de a rezolva probleme; le pot spune prietenilor și familiei ce planuri am, ce-mi place și ce
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
didactic, al experimentului-joc și al metodelor de stimulare a creativității În actul predării-Învățării la disciplina educație plastică. Antrenând imaginația, capacitatea de a transpune expresiv idei, emoții, sentimente, viziuni proprii, observarea și Însușirea structurilor și legilor care guvernează natura, de a relaționa eul propriu cu lumea Înconjurătoare, nu putem decât să-i oferim copilului deficient de auz instrumente eficiente ale propriei sale deveniri. În același timp, disciplina educației plastice, prin desen, studiul formei, modelaj, pictură, are drept scop, pe lângă acela de a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele În genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e identificată ușor asociindu-i-se și semnul corespunzător; nu la fel de ușor este cu forma numelui sau numelor, forme pe care nu le recunosc decât după ce s-a insistat
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
studiu efectuat În Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi În cadrul actului de Învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee de predare. O Întrebare importantă atunci când studiem stilurile de Învățare ale elevilor se referă la ideea de corespondență Între stilul de Învățare al elevilor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi În cadrul actului de Învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee de predare. O Întrebare importantă atunci când studiem stilurile de Învățare ale elevilor se referă la ideea de corespondență Între stilul de Învățare al elevilor și principalele metode de predare ale profesorilor lor (Claxton & Murrell, 1987
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să acționăm eficient, să ne simțim bine În propria noastră piele, să facem față dificultăților existenței. Într-o etapa a dezvoltării ontogenetice, precum adolescența, tinerii trebuie Încurajați să-și construiască o stimă de sine pozitivă care să-i ajute să relaționeze mai bine cu ceilalți, care să-i ajute să se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, săși găsească „calea” În viață și s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și Înfrângeri. O
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]