2,802 matches
-
Opusul acestora sunt denumite de Scriptură ca fiind roadele firii păcătoase, și anume: adulterul, promiscuitatea, idolatria, vrăjitoria, certurile, dezbinările, crima, consumul de alcool și necumpătarea (Galateni 5, 16-24). Etica creștină nu este un scop în sine, ci are un scop relațional veșnic în împlinirea tuturor aspirațiilor umane în paradis, în comuniunea sfinților cu Dumnezeu și unii cu alții. Din această perspectivă, etica creștină nu se termină într-o existență impersonală sau solitară, ci în comuniune desăvârșită. Bibliografie Ammerman, Robert T.; Ott
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
subiectului într-o situație dată sau în situații tipice. Conduita este determinată de experiența de viață, de însușirile psihice ale persoanei, de nivelul de educație și de cultură, dar și de caracterul și temperamentul individului. Conduita exprimă formele de comportament relațional și motric. Coduitele relaționale pun în evidență modul în care subiectul cunoaște și aplică regulile de comportare în societate, faptul că și-a format deprinderea de a avea o atitudine civilizată în relațiile interumane. Conduitele motoare pun în evidență evoluția
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dată sau în situații tipice. Conduita este determinată de experiența de viață, de însușirile psihice ale persoanei, de nivelul de educație și de cultură, dar și de caracterul și temperamentul individului. Conduita exprimă formele de comportament relațional și motric. Coduitele relaționale pun în evidență modul în care subiectul cunoaște și aplică regulile de comportare în societate, faptul că și-a format deprinderea de a avea o atitudine civilizată în relațiile interumane. Conduitele motoare pun în evidență evoluția mișcărilor stereotipe, înnăscute și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de lucru, nu înțelege ce este o oră sau o zi și nu face față cerințelor școlare. TULBURĂRI DE COMPORTAMENT (engl. behaviour disorders)- Dezechilibre ale terenului constituțional, perturbări instinctive cu variații de dispoziție, disfuncționări și dizarmonii cognitive, retardări afective, conflicte relaționale a căror expresie este mai mult sau mai puțin organizată în jurul temelor heterosau autoagresive, variabile în cursul dezvoltării. Noțiunea de tulburări de comportament trebuie utilizată - după Străchinaru (în Bârsănescu, 1969) - pentru denumirea actelor psihosomatice legate de dereglări reactiv-voliționale sau de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
oameni să moară și am spălat doi morți, că n-avea cine. Mi-am pus mereu întrebarea, da’ de ce fac filosofii atâta zgomot în jurul morții personale. Marea problemă cu care nu ne putem împăca e moartea celor care ne sunt relațional vitali. Moartea mea îi privește pe alții: să mă spele, să mă orândească, să facă pomană, să se împace că am dispărut sau să răsufle ușurați. Un cititor metafizicoid ar zice că textul acesta e o probă în plus pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
prânz; din ciclul: să învățăm din greșelile predecesorilor în materie de decanat și să vedem ce face politichia americană. Discuțiile aici se poartă mai ales ca working lunch (prânz de lucru). Uneori, acest timp este unul dintre cele mai productive relațional și științific. În consecință, viața a fost pentru o zi ca în România, când e foarte plină și foarte plăcută. Firește, eu m-am despărțit de așa o Românie, căci luna august a fost luna aranjării casei și a revederii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
gândesc ca pe altcineva decât mine. 11 noiembrie Am spus demult că nu trebuie să mă mai bucur așa de tare, fiindcă vine contraexemplul și îmi trage o trântă să mă satur. Lunile acestea au fost o gogoașă de mătase, relațional vorbind. Toată lumea s-a purtat foarte frumos cu mine și eu la fel cu ei. Dar ca să pună capăt acestei armonii prea paradiziace, a intervenit megatona de rău. Scrisorile de la G., care pe lângă un șir vast și laborios de reproșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și libertăți ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de influență pot asigura performanță organizațională, mai ales dacă există situații în care liderul formal își exercită influneța și ca lider informal, în sensul că puterea dată de autoritatea funcției este completată de puterea dată de competență să profesională sau relaționala. În comparație cu managerul, liderul are prerogative mult mai largi. El poate fi managerul unei firme, dar poate să activeze în afara unui cadru formal, putând conduce mișcări politice, culturale sau raligioasă. Leadership-ul face referire la capacitatea unei persoane de a conduce prin
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
pe definirea și repartizară sarcinilor de ralizat pe stabilirea unui nivel de comunicare formală în grup, în organizație și în definirea direcțiilor de activitate a grupului. Scopul principal este atingerea obiectivelor/ îndeplinirea sarcinilor. Stilul de lider orientat spre angajat (dimensiunea relaționala): liderul pune accent pe comportamente care creează un climat de muncă în care încrederea, respectul mutual, prietenia și susținera ocupă un loc important. Liderul se preocupă de securitatea și confortul angajatului. Favorizează stabilirea relațiilor interpersonale, se intereseză de nevoile angajaților
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
însuți și la lume în funcție de valorile ce sunt promovate în acel cadru social. La vârsta adolescenței Sinele devine mult mai diferențiat și mai structurat, fiind posibilă diferențierea între Eul actual și Eul ideal 31 construindu-se în special în context relațional, fiind totodată permanent și sub influența acestuia. Tocmai de aceea de-a lungul adolescenței sentimentele privind Sinele au o evoluție fluctuantă, ambiguă. Dorința de identitate a unei personae face parte din caracteristica ei de ființă umană, iar posesia unei identități
Evolutia imaginii de sine. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
conferindu-i realitate efectivă versiunii sumbre a despărțirii. Acest scenariu al îndepărtării părea el însuși extrem de îndepărtat dar, asemenea furtunilor din verile incandescente, se declanșează aici brusc, violent și tulburător. Desigur, multe dintre despărțiri evoluează lent, se consumă gradual conexiunea relațională dintre persoanele implicate suportând disoluția și răcirea pulsației întemeietoare într-un proces de multe ori extins prelung. Dar această stare de înghețare treptată a unei relații se relevă a fi etapa introductivă, propedeutică, pregătitoare pentru dezlănțuirea, descătușarea energiilor distructive de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Observații: 8. PETRECEREA TIMPULUI LIBER Participa la : f.des des rar deloc a Activități artistice b Activități sportive c Drumeții, excursii, expediții d Vizionari de spectacole e Activități domestice ( ex : tricotează) f Lectură g Altele Observații: 9.VIAȚA EMOȚIONALĂ ȘI RELAȚIONALA 9.1. În raport cu propria persoană (identitatea) fb b s i a Își cunoaște datele personale b Poate exprima un motiv pentru prezența sa în instituție c Își cunoaște istoria personală d Încearcă să vorbească despre el când era mic e
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Relația societate sportivă-cultură este o relație de influențare reciprocă, în care, în ultimă instanță, starea culturii este determinată de legile sistemului social global: această disciplină științifică modernă se ocupă cu studiul practicilor simbolice individuale și colective, în toate aspectele lor relaționale, punând în evidență semnificații, funcții și consecințe sociale. Obiectul cercetării, analizei și reflecției îl constituie, în principal: • studiul descriptiv și analitic al practicilor culturale; • studiul practicilor culturale diferențiate și al relațiilor lor; • analiza instituțiilor culturale; • opțiunile teoretice și metodologice, • conflictele
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
solidarității nu epuizează aspectele legate de modalitățile de relaționare socială într-un ansamblu social. Problema protestului, a condițiilor în care individul alege strategii acționale de protest este legată atât de elucidarea mecanismelor acțiunii colective cât și definirii socialului, în varianta relațională pe care o propunem aici. Modul în care se adaptează indivizii la controlul social diferă. 2. DE LA SPAȚIUL CORPULUI UMAN SPRE UN LIMBAJ SOCIAL PRIN STADION Procesul de inter-relaționare sportiv depinde de nivelul social al spectatorilor, stabilirea inițiatorilor și obolul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
semnificative ale firmei este identică în cazul ambelor perspective, structurile esențiale, interactive ale firmei fiind: -structura financiară, a capitalurilor; -structura organizatorică, a managementului; -structura tehnologică, a producției; -structura comercială, a piețelor; -structura ocupațională, a oamenilor; structura potențialului, a resurselor; -structura relațională, a parteneriatelor. Cele șapte structuri esențiale sunt distincte, vizând aspectele definitorii ale firmei, însă ele sunt intercolerate, statica lor formală fiind supusă schimbărilor, dinamicii interactive a structurilor, schimbările structurale ale firmei reclamând strategii și politici complexe, adecvate specificităților structurale și
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
din structuri sociale și instituționale care au o incidență directă sau indirectă asupra funcționării firmei. Diagnosticul trebuie să evidențieze restricțiile de mediu, precum gestiunea externalităților, internaționalizarea activităților, respectarea reglementărilor etc. Diagnosticul concurențial Această diagnoză se centrează pe structurile comerciale și relaționale, îndeosebi pe raporturile firmei cu piețele sale, pe concurenții și clienții acesteia, acestea determinându-i portofoliul de activități. Determinarea unei macrostructuri strategice ar permite firmei să formalizeze liniile sale directoare de acțiune, aceasta depinzând, printre altele, de ciclul de viață
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
transformă. El nu rămâne static, liniar, ci crește, se dezvoltă, sau, dimpotrivă, regresează și este inhibat. Iar faptul că omul „se mișcă” într-un sens sau altul indică o dinamică și un proces, desfășurat în timp și spațiu, numit „proces relațional”. Procesul se orientează fie spre polul pozitiv, fie contrar, spre negativ, în funcție de calitatea actului relațional. Când este autentic, sincer și bine intenționat, parcurge calea pozitivă, dar când devine fals, lipsit de claritate sau autenticitate, același act se derulează în sensul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
inhibat. Iar faptul că omul „se mișcă” într-un sens sau altul indică o dinamică și un proces, desfășurat în timp și spațiu, numit „proces relațional”. Procesul se orientează fie spre polul pozitiv, fie contrar, spre negativ, în funcție de calitatea actului relațional. Când este autentic, sincer și bine intenționat, parcurge calea pozitivă, dar când devine fals, lipsit de claritate sau autenticitate, același act se derulează în sensul negativ. Există anumite atitudini eronate ce contravin procesului relațional orientat spre pozitiv, pe care unii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
contrar, spre negativ, în funcție de calitatea actului relațional. Când este autentic, sincer și bine intenționat, parcurge calea pozitivă, dar când devine fals, lipsit de claritate sau autenticitate, același act se derulează în sensul negativ. Există anumite atitudini eronate ce contravin procesului relațional orientat spre pozitiv, pe care unii autori le definesc prin: aparență, insuficiență și impunere. În schimb, relația autentică se caracterizează prin atitudini pozitive: a) „a-l vedea pe celălalt” în existența sa, cu „adevărul său” și a-l confirma ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a-l confirma ca un adevărat interlocutor; b) „a se aduce pe sine însuși” în comunicare, contribuind la formarea relației, dar respectând prioritatea obiectului comunicării; c) „a fi liber”, adică fără aparențe, favorizând îndreptarea celor doi interlocutori către adevăr. Dialogul relațional se derulează, așadar, în grade diferite de profunditate. Un grad înalt de profunzime e susținut prin uzitarea unui anumit limbaj. 1.1.2 Limbajul, modalitate de relaționare Limbajul nu indică doar un mod simplist de dialog, ce apelează numai la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentului reconcilierii, acest document demonstrează că sacramentul nu este o chestiune privată, individuală, ci că se inserează într-un context comunitar, eclezial, escatologic și trinitar. Cele trei forme propuse vor să se raporteze la om în totalitatea sa, individuală și relațională, astfel: a) Prima formă, cea de mărturisire și dezlegare individuală, având rădăcinile în nevoia profund umană de a manifesta renunțarea la păcate într-un mod concret, accentuează responsabilitatea individuală pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu privire la condiția penitentului. Dezlegarea va fi ultima parte a dialogului, moment în care se exprimă judecata pe care Dumnezeu o face asupra modului greșit în care a acționat omul, atunci când a săvârșit păcatul. Primirea iertării se realizează în cadrul unui proces relațional, care are loc la cererea penitentului. Acest dar însă stabilește că cel care este iertat nu poate continua în aceeași manieră viața; el trebuie să efectueze o schimbare prin care să renunțe la rău. În tot acest proces, confesorul îl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
structuralizeze și să condiționeze formarea diferitelor accente ale personalității sale. Datorită acestui fapt, confesorului i se cere atenție constantă față de viața sa psihică. Dezechilibrul psihologic, cognitiv sau afectiv, pot conduce pe oricine la adoptarea unei conduite eronate și în plan relațional. Aceasta devine vizibilă nu doar în viața sa cotidiană, ci și în confesional, în procesul său dialogic cu penitentul. Întreținerea unei vieți psihice echilibrate, cunoașterea propriilor mecanisme cognitive și afective pot facilita dezvoltarea unei personalități mature, implicit a unei religiozități
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe sine omului. Însă, pentru ca Dumnezeu să fie astfel perceput în istorie, este nevoie de o capacitate a omului de a percepe, a reflecta, a crede și de a intra în relație. Conceptul de „autocomunicare” este un concept de tip relațional, pentru că, prin însăși definiția sa, îl implică pe om în calitate de destinatar, care primește această comunicare și care poate, la rândul său, participa în construirea unui dialog, în măsura în care și el decide să se comunice pe sine însuși. De aceea, prin autocomunicarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]