2,016 matches
-
politica a oscilat între abordări de dezvoltare mai integrate și mai ample, precum abordarea Contrat de Ville (Contractul orașului) adoptată la începutul anilor 1990 și abordările focalizate mai mult pe anumite cartiere, precum Pacte de Relance de la Ville (Pactul de relansare a orașului) introdus în 1996, în parte pentru a încuraja dezvoltarea economică din cartierele private și, mai recent, programul de renovare urbană ("rénovation urbaine") din august 2003 care pune accentul pe reconstrucția fizică a cartierelor private. De asemenea, a existat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și alienare din partea opiniei publice, în alte privințe, a implicat o liberalizare crescândă a societății franceze, de exemplu, prin emiterea legilor referitoare la legalizarea avortului și la facilitatea acordării divorțurilor. Tot Giscard, împreună cu cancelarul german Helmut Schmidt, au pus bazele relansării integrării europene în anii 1970. Dar această perioadă coincidea cu cea în care statul bunăstării sociale intrase în criză, iar expansiunea economică keynesiană ieșea din sistem din cauza creșterii stagnării economice și a nivelului ridicat de inflație și șomaj. Giscard a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
grupurilor defavorizate, unui nivel acceptabil de asigurare socială a întregii colectivități și promovării unei politici coerente, care să asigure creșterea treptată, dar efectivă a standardului de viață, a calității vieții (T. Postolache, 1990, p. 12 sbl. ns.). Se prevedea o relansare imediată a economiei cu un ritm mediu de creștere a PIB estimat la 3,7-3,8%. În aceste condiții, în funcție de mărimea împrumutului extern contractat, se prevedea ca între 1995 și 2002 consumul populației României să ajungă, la indicatorii de bază
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
800. 1.5. Bugetul UE pentru 2013 Bugetul UE pentru anul 2013 (vezi tabelul 1.1) a fost conceput în serviciul Strategiei Europa 2020 (European Commission, 2010). Europa 2020 reprezintă strategia de bază a Comisiei Europene care se concentrează asupra relansării economiei Europei. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, bugetul UE prevede o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin intermediul a șapte inițiative emblematice (mecanisme) ce acoperă domenii-cheie. Următorul cadru financiar multianual 2014-2020 va dedica o parte mai mare a bugetului UE obiectivelor
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
din cauza extinderii sectorului serviciilor („terțializării”). Dar „terțializarea”, a argumentat Comisia, este prin ea însăși un produs al cererii crescânde de servicii de afaceri, care își au originea în sectorul productiv și care contribuie semnificativ la PIB ul UE. În scopul relansării creșterii economice, politica industrială trebuia să consolideze baza industrială a UE. Acest lucru era posibil prin politici specifice pentru identificarea anumitor inițiative, orizontale ca natură, dar care să faciliteze dezvoltarea domeniilor cu un înalt potențial. De aceea, Comunicarea din anul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
-4,7 0,23 +25,1 Italia -3,2 -2,6 0,20 +14,0 România -8,7 -3,3 1,8 + 20,3 Sursa: Comisia Europeană, Spring Economic Forecast, 2011. Confruntată cu trade off-ul reducerea deficitelor bugetare versus relansarea economică, Romania și-a propus implementarea unui program de austeritate bugetară pentru a reinstaura un minim de sustenabilitate a finanțelor publice. Altfel, al doilea trimestru din 2009 ar fi adus intrarea României într-o criză de lichiditate bugetară, un fiscal
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din 2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor și cheltuielilor în economia românească în relație cu outputul observăm un lucru îngrijorător: anii de boom 2004-2008 nu au
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetar structural CAB și/sau reducerea stocului de datorie publică). În cazul României, lipsa spațiului fiscal a făcut aproape imposibilă aplicarea unor politici fiscal-bugetare anticiclice, care să minimizeze efectele negative ale crizei asupra outputului, șomajului, inflației ș.a. și să determine relansarea economică. De fapt, dacă analizăm în detaliu, observăm că țările care aveau cea mai mare nevoie de spațiu fiscal sunt cele care nu s-au preocupat de acest lucru. Este și cazul României. Oricum pentru a minimiza incertitudinea în cazul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
situa la niveluri îngrijorătoare, trecând dincolo de nivelul de sustenabilitate, estimat la 37% din PIB. Creșterea serviciului datoriei va pune presiune pe ieșirea pe piețele financiare pentru refinanțări la costuri ridicate, fapt care va reduce și mai mult spațiul fiscal necesar relansării economice durabile. Al cincilea risc, destul de consistent, ar fi cel legat de neîndeplinirea țintelor convenite în acordul preventiv cu FMI, CE și BM. Afectarea țintelor macroeconomice prin măsuri populiste poate activa scenariul negru de mai sus, prin creșterea neîncrederii în
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetare. Pentru creșterea absorbției de fonduri europene, propun: negocierea cu Comisia Europeană a realocării fondurilor structurale și de coeziune pentru România; estimarea realistă a gradului de absorbție a fondurilor europene până în 2015; sumele rămase să intre într-un Fond de Relansare Economică, alături de sumele neatrase de celelalte țări de coeziune; cerere către Comisia Europeană pentru ca sumele aferente cofinanțării să nu fie incluse în deficit; declararea TVA ca exigibil; eliminarea majorității privilegiilor din Codul Fiscal (de exemplu, excluderea anumitor instituții de la plata
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Valentina Buzilă, Nina Ischimji, Gheorghe Chiriță, Victor Vasilache ș. a., care au realizat traduceri excelente, competitive cu ale confraților lor din România, și care ar merita să fie retipărite. Pe de altă parte, pentru că lucrurile nu pot rămâne așa cum arată astăzi, relansarea traducerilor în Basarabia nu trebuie să capete turnura unei inițiative pompieristice, făcute de dragul unei bifări la dosarul activității noastre culturale. Marea problemă, marele handicap al traducătorilor noștri rămâne, ca și până acum, cunoașterea slabă, aproximativă a limbii române. E de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
decantărilor. În opinia mea, azi, mai mult ca oricând, după scurgerea unui deceniu în care decepțiile au depășit numărul bilelor albe, avem nevoie de o solidarizare a creatorilor basarabeni în jurul valorilor politice și culturale europene; faptul reprezintă singura șansă de relansare a Basarabiei, de data aceasta pe coordonatele lumii moderne, dar și o posibilitate de supraviețuire colectivă, pentru că destinul individual ar trebui să știe să și-l administreze fiecare. De aceea, consider foarte oportună, chiar de o stringentă actualitate, dezbaterea pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
1 decembrie 1918 și semnificația ei istorică au câștigat un plus de atractivitate, beneficiind de suportul unor personalități erudite și militante cum au fost Ioan Lupaș sau Nicolae Iorga. Voința politică a avut și ea un rol important în această relansare, întreținând o anume selectivitate, mereu favorabilă celor aflați la putere. Schimbarea actorilor principali, de la regele Carol al II-lea la mareșalul Antonescu și apoi la regele Mihai, nu a dăunat acestei evoluții, favorizând, dimpotrivă, noi acumulări de sens, mai ales
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
creștine. Drumul parcurs de Mișcarea Populară Republicană este același pe care l-a parcurs DC, dar pe care MPR l-a străbătut mai încet. Declinul său a început foarte devreme, chiar de la crearea RPF de către generalul de Gaulle și a relansării dreptei liberale prin fondarea Centrului Național al Independenților (CNI) care a preluat din electoratul său. Actul de deces datează din 1966 cînd cei proveniți din MRP au format, la inițiativa lui Jean Lecanuet, Centrul Democrat care-i punea alături de conservatorii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții moderne: capitalistă, comunistă și postcomunistă sau postmodernă) prin recursul la valori și modele tradiționale (religie, viață spirituală, relansarea strategiilor fertilității, nupțilitate mărită etc.) sau moderne. ("Asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică", precizează autorul în capitolul VI al cărții sale). Cartea lui Horațiu Rusu este de patru ori
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră. Un spațiu special este alocat situației din cadrul Organizației Națiunilor Unite, autorul luând în discuție necesitatea înființării unei adunări parlamentare în cadrul acestei organizații. Subiectul este unul disputat și răspunde discuțiilor legate atât de relansarea și revitalizarea ONU, cât și celor privind extinderea democrației și consolidarea principiului participării și reprezentării democratice la nivel global. Ideea unei Adunări Parlamentare în cadrul ONU, care să reprezinte o voce a cetățenilor este văzută de susținătorii săi ca un catalizator
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ludic în care literatura se poate naște, nu? V. N.: Da, eu o vedeam complet eliminată de sistemul odată instalat, și din care nu-mi imaginam că pot să mai ies vreodată. S. A.: De regulă, Generația '60 e creditată cu relansarea spiritului ludic și a "autonomiei esteticului". Dar ce-mi spui sugerează că acest spirit supraviețuise cumva prin Cercul de la Sibiu, astfel încât putem vorbi de o anumită continuitate cu perioada interbelică, ba chiar, mergând înapoi prin modernisme, cu perioada primelor noastre
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai mult decât negativă. Nici chiar Nichita Stănescu sau Ioan Alexandru nu au dat dovadă de o împotrivire prea energică. S. A.: În discuțiile despre perioadă, unele pactizări și colaborări cu național-comunismul sunt explicate și chiar justificate printr-o ambiție lăudabilă: relansarea ideii naționale. V. N. : Asta e linia pe care a mers Ioan Alexandru. S. A.: Da. Dar ideea națională fusese o componentă centrală a spațiului mental interbelic, când era deja combinată cu modernismul (dacă nu cumva se relansase după primul război
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mă număr printre cei care au formulat o critică a modelului încă din epocă, de aceea mărturia mea despre voga "Păltinișului" în anii '80 are o anumită greutate. Așadar, de pe la jumătatea anilor '70, Generația '27 a beneficiat de o puternică relansare, astfel încât reapariția pe scena publică de după 1989 a mesajului ei era probabil cea mai plauzibilă primă ofertă de autoritate simbolică a postcomunismului. V. N.: Aici intervine complicația foarte tristă pentru mine și foarte regretabilă, și anume ridicarea acestei forme, sigur
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
în 1940 o Uniune Internațională Creștin-Democrată în care se regăseau oameni politici de inspirație creștină care fugiseră de nazism. Fiind obligat să se refugieze în Statele Unite, el a dus o intensă activitate centrată pe regrupare și stabilirea de contacte. De la relansare la Partidul European Relansarea, din punct de vedere structural, a avut loc după război, dar succesul nu a fost asigurat de la început. Partidele creștin-democrate rămîneau reticente față de organizarea lor pe plan internațional. La mulți dintre șefi exista teama creării unui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Internațională Creștin-Democrată în care se regăseau oameni politici de inspirație creștină care fugiseră de nazism. Fiind obligat să se refugieze în Statele Unite, el a dus o intensă activitate centrată pe regrupare și stabilirea de contacte. De la relansare la Partidul European Relansarea, din punct de vedere structural, a avut loc după război, dar succesul nu a fost asigurat de la început. Partidele creștin-democrate rămîneau reticente față de organizarea lor pe plan internațional. La mulți dintre șefi exista teama creării unui fel de "internațională neagră
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ale democrației creștine / 258 Succesul efemer din Franța / 258 Zonele slabe / 269 De la prăbușire la o renaștere nesigură / 279 Democrația creștină imposibilă în țările ortodoxe? / 290 IV. În căutarea unei democrații creștine europene / 296 Intuițiile lui Luigi Sturzo / 296 De la relansare la Partidul European / 298 Salvarea democrației creștine în Est / 302 UNIUNEA EUROPEANĂ A CREȘTIN-DEMOCRAȚILOR / 304 Concluzie. Criză a democrației creștine? / 307 LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI / 315 NOTE / 317 ORIENTARE BIBLIOGRAFICĂ / 339 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
considerabil mai mari în comparație cu dobânda medie a pieței. Totuși, datorită unei ajustări fiscale și de balanță de plăți reușite a fost redus în final la jumătate deficitul de cont curent. Din anul 2000 au început să apară anumite semne de relansare a economiei (PIB a crescut cu 1,8% față de anul 1999), concomitent cu scăderea treptată a ratei medii anuale a inflației, cu toate că România a cunoscut atunci o serie de probleme pe piața financiară reprezentate de căderile a două bănci importante
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1,8% față de anul 1999), concomitent cu scăderea treptată a ratei medii anuale a inflației, cu toate că România a cunoscut atunci o serie de probleme pe piața financiară reprezentate de căderile a două bănci importante de stat: Bancorex și Banca Agricolă. Relansarea economică din România cunoaște o accelerare în anul 2001 pe fondul unei tendințe de creștere înregistrate de producția industrială. Inflația se înscrie pe o pantă descendentă bine conturată, încât, după șase ani consecutivi de reducere continuă a ratei medii anuale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
normal", caracterizat de o creștere lentă, șomaj, deficite, datorii, o distribuție slabă a profiturilor etc., care ar caracteriza economiile ce funcționează pe credit. Este adevărat că multe inițiative i-au fost blocate în Congres. Dar FED a intervenit activ pentru relansarea creșterii și crearea de locuri de muncă, ceea ce nu e în "fișa postului" unei bănci centrale. A cumpărat masiv titluri de valoare de pe piață, a instituit fonduri de salvare pentru bănci, a scăzut ratele directoare ale dobînzilor pînă la 0
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]