1,588 matches
-
angajat sau ca voluntar) a slujitorilor ei în activitățile de asistență socială din România (în acest caz, protecția și promovarea drepturilor copilului) este destul de mare. Tendința atestă cum în pofida sporirii semnificative a practicilor secularizante din ultimele decenii la nivel individual religiozitatea rămâne o ancoră identitară esențială în construcția identității sociale a subiecților care compun societatea românească contemporană. Comparativ cu alte state foste comuniste, în România, după căderea comunismului, valorile cercetării sociologice cu privire la afilierea religioasă a românilor, arată că doar 2% s-
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fi achiziționat o orientare religioasă consistentă și un suport social perceput drept pregnant, care sunt premergătoare încadrării în organizație. Rezultatele sugerează totodată că fundalul social în care acești angajați și-au realizat profilul valoric și atitudinal este puternic marcat de religiozitate și de nevoia de suport din partea "celulilalt semnificativ". Aceste date atestă rolul major jucat de variabilele religioase ca predictor ai unor comportamente prosociale. Putem spune că poporul român este printre cele mai religioase popoare din Europa, indiferent de abordarea fenomenului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
angajamentului comunitar se realizează doar pentru subiecții care se raportează la religie ca la o experiență personală hotărâtoare, asimilată organic și nu prin puterea unor determinări externe (etichete religioase, ritualuri specifice etc.). Un lucru de altfel extrem de important în problema religiozității. Ipoteza 3 Orientarea religioasă se află în relație cu implicarea comunitară nonformală, se confirmă parțial. Așa cum am arătat ceva mai sus ea se confirmă datorită corelației existente între orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală, ceea ce scoate în evidență că
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Ipoteza 3 Orientarea religioasă se află în relație cu implicarea comunitară nonformală, se confirmă parțial. Așa cum am arătat ceva mai sus ea se confirmă datorită corelației existente între orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală, ceea ce scoate în evidență că religiozitatea la angajații DGASCP Caraș-Severin este una axată pe o practică personală, pe un crez interior, pe ceva care nu este direcționat din afară. În momentul în care vorbim de o asemenea corelație, vorbim de implicare în comunitate nu într-o
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cercetarea la nivel național în relația Biserică-DGASPC, putem spune că această relație nu este una doar de natură interinstituțională, ci această legătură are loc, într-un fel, și datorită culturii noastre naționale care este aplecată și spre valorile oferite de religiozitate și cu atât mai mult de acceptul poate indirect al angajaților, care dețin aceste valori la nivel organic, nu oferite prin anumite determinări externe, venite din exterior. (I4). Rezultatele obținute ilustrează și în registrul relației dintre suportul social perceput și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fi consistentă. Procentul este destul de mare și convingător în același timp, arătând importanța religiei în viața angajaților DGASPC Caraș-Severin. Valorile cercetării noastre înregistrate la angajații instituției DGASPC Caraș-Severin leagă și mai mult valorile înregistrate la nivel național cu privire la ceea ce reprezintă religiozitatea la români. Vedem că nu întâmplător scăderea procentului de la 6% neafiliere religioasă la români pentru anul 1990, an ce reprezenta ieșirea din perioada comunistă și pregătirea pentru împroprierea valorilor democratice, la 2% neafiliere religioasă la români pentru anul 2000, nu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
anul 1990, an ce reprezenta ieșirea din perioada comunistă și pregătirea pentru împroprierea valorilor democratice, la 2% neafiliere religioasă la români pentru anul 2000, nu se datorează unei influențe sistematice și agresive venite din partea Bisericii ca instituție, ci și datorită religiozității de care dau dovadă românii la nivel personal, de subiect, de individ. Deși nu am găsit cercetări efectuate la români pe orientare religioasă la nivel de instituție, adică la angajații unei organizații, totuși cercetarea noastră, sigur, realizată într-un cadrul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
angajatul acestor instituții și își poate dezvolta o carieră profesională de preot în cadrul instituției publice. De asemenea, spații din clădirile instituțiilor de ocrotire socială sunt puse la dispoziția Bisericii în vederea realizării unor locașuri de rugăciune Demersul nostru sociologic arată că religiozitatea la români este destul de mare. În țara noastră, doar 2% din populație se declară neafiliați unei religii. Fenomenul religios în România poate fi catalogat ca fiind un specific identitar românesc, lucru de altfel tratat de către noi în cuprinsul acestei lucrări
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la nivel național, avem parteneriate/convenții de colaborare încheiate între DGASPC și Biserică: 62%) și la o colaborare formală nesistematică (potrivit cercetării la nivel național, avem simple colaborări între DGASPC și Biserică: 36%), adică la o formă oficială de relație. Religiozitatea la români nu este doar un lucru pur și simplu declarativ fără o implicare a Bisericii prin prezența ei în spațiul public. Încrederea românilor în instituția Bisericii oferă ierarhic locul cel dintâi. Lucrarea noastră are și o cercetare secundară (cercetarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
România, în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, relația dintre instituția statului DGASPC și Biserică este una care are o legătură puternică în ceea ce privește activitatea cu copilul instituționalizat și nu numai în această privință. Această legătură puternică se realizează pe fondul religiozității puternice la români, prin faptul că Biserica este preferata în sondajele privind încrederea în instituții pe care românii i-o acordă. Vedem, de asemenea, că legătura dintre Biserică și DGASPC nu este una doar interinstituțională, ci la o asemenea legătură
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fie dat și de faptul că România după anul 1990 nu s-a dezvoltat preluând în societate valorile democratice, ci se pare că a rămas ancorată încă în valorile tradiționale. Așa explică sociologii existența în spațiul public a Bisericii și religiozitatea la români. Cercetarea întreprinsă și rezultatele la nivelul României arată că după 20 de ani de la căderea comunismului, Biserica și statul român desfășoară, fiecare în parte, o activitate de asistență socială la un nivel profesionalizat conform cu principiile proprii ale fiecăreia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
între religie și societate, în schimb sunt și dintre cei ce văd o importantă majoră în revitalizarea religioasă a societății. Rămâne de văzut modul în care societatea și indivizii vor rămâne într-un duh secularizant sau într-unul revitalizant în privința religiozității. Potrivit cu rezultatele cercetării noastre, Biserica este prezentă activ în domeniul protecției copilului, iar pentru România acest aspect este posibil datorită faptului că în cercetările sociologice asupra religiozității la popoarele europene, țara noastră este situată statistic a doua din Europa. Bibliografie
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și indivizii vor rămâne într-un duh secularizant sau într-unul revitalizant în privința religiozității. Potrivit cu rezultatele cercetării noastre, Biserica este prezentă activ în domeniul protecției copilului, iar pentru România acest aspect este posibil datorită faptului că în cercetările sociologice asupra religiozității la popoarele europene, țara noastră este situată statistic a doua din Europa. Bibliografie 1. ***Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (2006), Manualul formatorului în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor, f. ed., București. 2. ***Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Crisis of European Sciences and Transcendental Philosophy, Carr, D., trans., Northwestern University Press, Evanston. 81. Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.) (2002), Gândirea socială a Bisericii, Ed. Deisis, Sibiu. 82. Iluț, P.; Nistor, L. (2012), Valori umane bazale și religiozitatea ca valoare, în Rotariu, T.; Voineagu, V. (coord.), Inerție și schimbare / Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Ed. Polirom, Iași, pp. 321-334. 83. Ionescu, M., Constituția fără Dumnezeu semnată de liderii celor 25, în ziarul "România liberă", 30 octombrie 2004
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
raționale tratează interacțiunile sociale, luând forma teoriei schimburilor; economia; științele politice; psihologia. 3 Atât Capitolul I al lucrării, cât și Capitolul al II-lea, sunt alcătuite din culegerea unor informații cu privire la sociologia religiei, religie și secularizare, religia ca fenomen social, religiozitate (în general), religiozitatea în cadrul național autohton, apropiindu-ne, în cele din urmă, de fenomenul religios în instituțiile de asistență socială din România. Tot acest demers caută să reprezinte un cadru teoretic al cercetării noastre din această carte. Deși autorul este
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sociale, luând forma teoriei schimburilor; economia; științele politice; psihologia. 3 Atât Capitolul I al lucrării, cât și Capitolul al II-lea, sunt alcătuite din culegerea unor informații cu privire la sociologia religiei, religie și secularizare, religia ca fenomen social, religiozitate (în general), religiozitatea în cadrul național autohton, apropiindu-ne, în cele din urmă, de fenomenul religios în instituțiile de asistență socială din România. Tot acest demers caută să reprezinte un cadru teoretic al cercetării noastre din această carte. Deși autorul este slujitor al altarului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
realizarea acestui demers teoretic nu a căutat să realizeze o analiză critică prin combatere doctrinară asupra felului în care este prezentată religia în știința sociologică, ci doar expunerea unor elemente prin care să avem informații cu privire la sociologia religiei și la religiozitate în general într-o carte care se vrea a fi de natură sociologică. De aceea, aceste două prime capitole ale cărții noastre, cuprind o serie întreagă de citate și expuneri de păreri care nu au un conținut teologic. Cartea în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
din România, iar în formă particulară, în instituțiile de protecția copilului din țara noastră. 4 http://www.vrasti.org/Relatia%20dintre%20religie%20si%20spiritualitate%20si% 20sanatatea%20fizica%20si%20cea%20mentala.pdf 5 a se vedea și: Radu Vraști, Relația dintre religiozitate/spiritualitate și sănătatea fizică și mentală, format pdf. Adresa net: http://www.vrasti.org/Relatia%20dintre%20religie% 20si%20 spiritualitate%20si%20sanatatea%20fizica%20si%20cea%20mentala.pdf 6 http://dreptcanonic.amforum.net/t350-secularizarea-contemporana 7 http://www.ivox.ro/blog/index
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
inclusiv dreptul de a folosi informații generale despre DGASPC CS exclusiv din sursa de informare a site-ului propriu instituției: http://www.dgaspccs.ro/ DGASPC/despre-dgaspc.html. 40 Cf. aceluiași site: http://www.dgaspccs.ro/DGASPC/despre-dgaspc.html. -----------------------------------------------------------------------6 1 RELIGIOZITATEA ȘI INSTITUȚIILE SOCIALE ÎN ROMÂNIA Prefață Introducere Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială Abordări sociologice clasice și contemporane în exploraea fenomenului religios Religiozitatea și asistența socială contemporană Biserica și implicarea socială în spațiul public românesc Protecția copilului din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
despre-dgaspc.html. 40 Cf. aceluiași site: http://www.dgaspccs.ro/DGASPC/despre-dgaspc.html. -----------------------------------------------------------------------6 1 RELIGIOZITATEA ȘI INSTITUȚIILE SOCIALE ÎN ROMÂNIA Prefață Introducere Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială Abordări sociologice clasice și contemporane în exploraea fenomenului religios Religiozitatea și asistența socială contemporană Biserica și implicarea socială în spațiul public românesc Protecția copilului din România Relația DGASPC-Biserică la nivelul României 144 143 Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
stabile decât cele din cadrul altor comunități, datorită interiorizării normelor religioase, dar și a importanței valorilor împărtășite. Astfel, aceste forme de organizare socială reprezintă structuri stabile care pot contribui la dezvoltarea societății. Drept exemplu în acest sens, un studiu amplu cu privire la religiozitatea populației din România, realizat în 2001 pe un eșantion reprezentativ de 5 954 de subiecți, a analizat preocupările și credințele religioase ale românilor, atitudinea față de propria religie și de alte culte și comportamentul religios individual și de grup. Rezultatele studiului
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ale românilor, atitudinea față de propria religie și de alte culte și comportamentul religios individual și de grup. Rezultatele studiului au evidențiat rolul religiei ca factor de stabilitate în societatea românească în contextul tranziției, dar și variații interindividuale semnificative ale intensității religiozității, de la "nivelul minim de religiozitate" până la credința activă. Studiul a realizat o analiză comparativă a diferitelor comunități religioase din România din punct de vedere al principalelor preocupări, obiceiuri, credințe și atitudini religioase (Cuciuc, 2005). Abordarea globală a comunităților religioase suportă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religie și de alte culte și comportamentul religios individual și de grup. Rezultatele studiului au evidențiat rolul religiei ca factor de stabilitate în societatea românească în contextul tranziției, dar și variații interindividuale semnificative ale intensității religiozității, de la "nivelul minim de religiozitate" până la credința activă. Studiul a realizat o analiză comparativă a diferitelor comunități religioase din România din punct de vedere al principalelor preocupări, obiceiuri, credințe și atitudini religioase (Cuciuc, 2005). Abordarea globală a comunităților religioase suportă lipsuri și dificultăți majore în virtutea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
puțin conștientizate, care conduce la destrămarea sistemul valoric și identitar anterior al persoanei. În urma convertirii, noul membru al comunității experimentează o perioadă de trăiri și manifestări religioase intense și de restructurare a valorilor, planurilor de viață, statutului și relațiilor sociale. Religiozitatea intensă, specifică perioadei de după convertire, este diferită, ca mecanisme de formare și manifestare, de religiozitatea care se formează treptat, ca urmare a proceselor de învățare și de transmitere transgenerațională a valorilor în cadrul familiei. Odată cu trecerea timpului de la momentul convertirii, personalitatea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
noul membru al comunității experimentează o perioadă de trăiri și manifestări religioase intense și de restructurare a valorilor, planurilor de viață, statutului și relațiilor sociale. Religiozitatea intensă, specifică perioadei de după convertire, este diferită, ca mecanisme de formare și manifestare, de religiozitatea care se formează treptat, ca urmare a proceselor de învățare și de transmitere transgenerațională a valorilor în cadrul familiei. Odată cu trecerea timpului de la momentul convertirii, personalitatea credinciosului se restructurează pe baza noilor valori (Cuciuc & Dupu, 1998). Convertirea poate fi și un
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]