1,034 matches
-
plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată de marele istoric ieșean. Istoria poporului român este, în continuare, reflectată prin prisma paradigmei primordialiste. Chiar dacă fixează debutul istoriei poporului român cu două secole și jumătate mai recent
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
distanțarea politică a statului român de sub tutelajul sovietic. Pe planul simbolic al originii, această evoluție politică s-a soldat cu eliminarea slavilor din etnogeneza românească, declarată încheiată înainte de contactul cu slavii. Spre exemplu, manualul de Istoria Patriei (un titlu cu reminiscențe staliniste, vădind doctrina patriotismului socialist, dar care își va continua cariera didactică în această formă până în 1989) afirmă sentențios "Dacii și romanii au fost strămoșii poporului român" (Almaș și Petric, 1966, p. 16). Cât despre slavi, unii dintre ei "au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
978-973-611-907-1 821.135.1-94 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ELIEZER PALMOR Confesiunile unui diplomat INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Partea I. REMINISCENȚE DIN CARIERA UNUI DIPLOMAT Cum am devenit diplomat? / 11 Diplomația ca experiență nesperată / 21 Solitar în Imperiul Sovietic ostil / 43 Legături amuzante cu colegi străini / 61 Amintiri unele cu haz, altele cu necaz / 81 Partea a II-a. ÎNSEMNĂRI CRITICE
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
modestia cuvenită, memoriei omului excepțional care a fost Al. Mirodan: cărturar de seamă, ziarist intransigent și, după spusele lui Radu Beligan, "dramaturg de cea mai înaltă clasă" devenit, prin avântul energiilor sale, autorul moral al scrierilor aici reunite. Partea I REMINISCENȚE DIN CARIERA UNUI DIPLOMAT Cum am devenit diplomat? "Amintirile" pe care le-am publicat în revista Minimum au păstrat un număr considerabil de episoade și experiențe acumulate în decursul a peste treizeci de ani de diplomație efectivă practicată în misiuni
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
dinăuntru, cu grâu, alta să-l cari la târg Într’un sac, alta să-i oferi unui cumpărător o baniță acolo... Desigur, omul și-a pus Întâi cumpărătura În traistă, În poalele cămășii ori În căciulă; când, desigur, Încăpea; o reminiscență e poate păstrarea ouălor În mălai, ca amintire a valmei de cumpărături din traistă... Exista și un primordiu a ceea ce știm astăzi: erau produse, dar și cantități/capacități, la care recipientul nu era nici mare, nici mic, mai mult, Își
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dintre organisme și dintre acestea și mediu. Și e valabilă și În - culmea! - oraș; acela aparent artificial, dar de fapt doar un spațiu scos temporar de sub controlul Naturii. Dar Natura nu doarme. Ne terorizează câinii, ciorile și țânțarii, de fapt reminiscențe ale spațiului Înainte natural, de care Însă nu putem scăpa, deși dorim să fim singuri În oraș. Ei sunt de fapt „uneltele/armele“ prin care Natura recuperează spațiul izolat de noi ca oraș. Cât o vrea Simirad, cu hingheri, vânători
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiind Înzestrat pentru ambele ba chiar și cu selectivitate. Ca și mine, ignorantul de Cristi poartă mustăți, care Însă nu-i folosesc decât să strâmbe din nas a gâdilat, când i le potrivește bărbierul. O fi simțind ceva, ca o reminiscență a altor vremuri. Dar mustățile mele sunt de tot active. Ele funcționează ca o antenă, și le mai adaug altele: deasupra ochișorilor și pe obraji, fiecare fir simțind cea mai ușoară mișcare a aerului produsă de imprudentul șoarece. Și mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
novo, ci doar transformat, câștigarea acestei conotații s’a făcut treptat, În absența acelui imperiu, În detrimentul conotației păroase. Tătarii au putut fi deci considerați barbari deși se rădeau chiar și’n creștet... Suntem tentați să considerăm barbaria ca pe o reminiscență a trecutului nostru animal, de care ne vom elibera prin civilizație. Nimic mai fals! Animalul nu e barbar. Nici măcar pisica care-și chinuie - așa vedem noi - prada, jucându-se cu ea. De fapt, ea face ce facem mai barbar chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
falsă, superficială. Și înainte de hotărârea Academiei suedeze, critica europeană sesizase faptul, deloc lipsit de importanță, că Pamuk a izbutit ruptura de "realismul social" dominant în literatura turcă, investigând în profunzime ignorata "mistică a Orientului", practicând alegoria, mitul, și apelând la reminiscențe sugestive ale culturii populare turce ancestrale. Cuvântul cheie: hüzüm, aproape intraductibil (ca al nostru "dor" ) și semnificând o anume melancolie proprie mai ales Istanbulului ajuns în veacul XXI. Și înainte de denunțarea genocidului armeano-kurd, Pamuk avea de acum 6 cărți traduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sunt eu, închei patetic. Extaz dionisiac Am asistat la un dans magic rezervat bărbaților, care se cheamă căluș: e un mister coregrafic transmis în chip secret din tată-n fiu. Numai inițiații pot participa la el. Ar putea fi o reminiscență a ritului dionisiac încă viu. În primăvară, timp de o lună încheiată (călușul durează chiar treizeci de zile), un număr de tineri dansatori, după ce și-au lăsat locuințele, se duc să trăiască în pădure și jură să rămână caști pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
îl constituie diviziunea muncii în funcție de variabilele independente de status, de felul vîrstei, etnicității, mediului de rezidență, densității populației, genului. Referitor la ultima determinare, există culturi în lumea modernă cu roluri de gen egal distribuite sau patriarhale, societatea românească prezentînd puternice reminiscențe patriarhale (Miroiu, 1999). Însemnate prin impactul lor sînt și stilurile de locuire, îndeosebi prin ilustrarea raportului public/privat. Modul în care se structurează toate spațiile publice, de la cotidiana "casă a scării" pînă la stațiile de tramvai sau sălile de așteptare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a defini o poziție comună față de conflictul arabo-israelian din 1973 care a dus la creșterea prețului petrolului.175 În ceea ce privește problemă Africii de Sud, cu extinderile sale regionale, Angola, Mozambic, Namibia, Irlanda a sprijinit impunerea de sancțiuni economice regimului sud-african. De altfel, datorită reminiscențelor istorice, toate partidele irlandeze s-au pronunțat împotriva apartheid-ului. În cazul crizelor din Nicaragua și El Salvador, Irlanda și-a aliniat poziția cu cea a Comunității Europene, critică la adresa americanilor. Principala politică adoptată de guvernele irlandeze față de violențele din Irlanda de Nord
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este „un orășean (...Ă care face 1 ibidem, p. 105 2 op. cit., p. 113 43 băi de primitivism”1, un cărturar știutor de mitologicale: „Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...”2. Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se „documenta” umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
lemn, așa cum sunt cele de la nunțile de la țară, sunt expuse stive întregi de cărți religioase. Câteva titluri, alese la întâmplare : Ușa pocăinței, Dai voință, iei putere, a celebrului părinte Nicodim Măndiță, sau Izvorul tămăduirii ; volumele mi se par a fi reminiscențe ale unui pietism popular din anii 1980, tolerat de autoritățile comuniste ale perioadei. Redactorul-șef al editurii este un individ spătos, cam la 50 de ani, o prezență impunătoare. Poartă cu naturalețe cușmă și vestă din blană de oaie așa cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cocoș, unul singur, un exemplar care-și ițea creasta roșie, bogată, dintr-o sacoșă de rafie. În vechime, sărbătoarea unui sfânt era și un loc privilegiat al schimburilor comerciale între diferite regiuni ale țării, să fie vorba oare de o reminiscență ? Sau pur și simplu o reinventare comercială „la firul ierbii” a ceea ce mass-media denumește „produse tradiționale” ? Zona cunoscutei librării și case de editură Sophia, profilată pe carte religioasă ortodoxă. Mi se pare a fi mult mai frecventată decât de obicei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
desfășoară pelerinajul, aflată în imediata apropiere a Mănăstirii Curtea de Argeș, este plină de tarabe și comercianți ce vând obiecte cioplite în lemn, cozi de unelte, chimire, legume, fructe, lână, tricotaje manuale, ceea ce-i dă un mic aer de târg de iarnă, reminiscență a zonei de schimb deal-munte-câmpie. Spre deosebire de Iași, nemaivorbind de București, aici micii comercianți nu sunt expulzați spre „marginile” locului de pelerinaj, ci din contră, mi se par a fi încurajați tacit de către autoritățile locale să stea aproape. În fine, tot
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ei un ecuson albastru, tip card de presă, inscripționat „Pilgrim Tours Norway”. Turism ecumenic deci, experimentarea alterității spirituale europene. Mai târziu, aveam să aflu că era vorba de un grup de pelerini din Trondheim, prezența lor la Iași fiind o reminiscență a acțiunilor organizate în anul 2000, când Iașiul și Trodheimul au fost declarate orașe europene de pelerinaj, cu această ocazie pelerinii români ajungând la mormântul Sfântului Olaf1. După câteva momente de contemplare tăcută, punctată doar de flash-urile aparatelor de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
garduri albastre ale jandarmeriei, sunt vopsite în verde-brun, lucrate diferit și, atenție, erau pe poziție de ieri, chiar înainte de asamblarea traseului „oficial” și de formarea rândului propriu-zis. Fără a putea verifica exact, ceva mă face să cred că este o reminiscență de la mai vechile pelerinaje, când jandarmeria nu intervenea în formarea rândului de așteptare. Standul de cărți religioase de la o cunoscută mănăstire din Bucovina. Discuție cu „părintele- librar”, responsabil cu vânzarea de carte religioasă. Cum nu erau prea mulți potențiali cumpărători
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
celebre în acest sens fiind „pelerinajele regale” din Occidentul medieval, extraordinar amestec de credință privată, curiozitate populară și politică (Brian, 2000 : 363). Acest aspect apare ca fiind încă și mai evident în cadrul pelerinajelor din spațiul ortodox, unde prezența oamenilor politici, reminiscență sau efect direct (?) al simfoniei bizantine dintre Stat și Biserică, este percepută adesea ca o măsură a popularității sărbătorii în sine. Cum interpretează și transmite mass-media prezența oamenilor politici de rang înalt la pelerinaje ? De o manieră contradictorie : pe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
indo- europeană Perun) și a Sfântului Blasius (Vlasii), care la rândul său a luat locul lui Veles (Gimbutas, 2005 : 115). și alți etnografi și folcloriști români, pe care nu-i vom enumera aici, întrezăresc în trăsăturile Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri reminiscențe și legături ale cultului mai vechilor Minerva, Junona, Venus. Chiar și un articol din ziarul Lumina aduce în discuție „transferul trăsăturilor și atributelor sfințeniei Cuvioasei Parascheva unei divinități ancestrale din mitologia autohtonă, și anume Sfânta Vineri”. Este semnalată existența în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
săracului este „unul bine precizat în economia gesturilor ezoterice”. Gestul individual al acordării unui sprijin oarecare, „ca și sentimentul de compasiune pe care prezența unei astfel de persoane ni-l inspiră nu sunt lipsite de conotații religioase”, fiind vorba de „reminiscențe ale unei societăți cândva creștine prin excelență” (Livadă-Cadeschi, 2001 : 99-100). Un pelerinaj fără cerșetori este unul trist, fără culoare și dinamism. Dincolo de valoarea sa intrinsec religioasă, gestul caritabil are valori sociale, ceea ce „îl recomandă a fi susceptibil de a contribui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2008 : 509). Dincolo de istorie și de transmiterea „memoriei lungi” a pelerinajului, inclusiv prin fidelitatea pe care clasele conducătoare i-au arătat-o, rămâne în continuare problema ambivalenței politicului în pelerinaj, efectele asupra corpului social în ansamblu, dublate de persistența și reminiscențele „simfoniei bizantine”. Pelerinajul este un instrument eficace de construire și de identificare cu națiunea și moștenirea sa, atât pentru Biserică, cât și pentru clasa politică - vezi prezența lui Emil Constantinescu la Iași înaintea alegerilor prezidențiale din 1996. Episodul reprezintă un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
contestat, la începutul anilor '60, de către un centru alternativ, Beijingul. Un alt regim leninist "autonom" se poziționa în competiție cu centrul clasic pentru a câștiga supremația asupra comunismului internațional. O situație cu adevărat unică și care va culmina cu implozia reminiscențelor revoluționare ale leninismului (Copilaș: 2009c, 89-111). Leninismul asianizat disprețuia leninismul europenizat ca o capitulare ideologică în confruntarea cu capitalismul global. Prefer conceptul de leninism asianizat în locul maoismului, cu care nu se confundă în ciuda faptului că împărtășește numeroase similarități deoarece beneficiază
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu erau însă constante, variind în funcție de obiectivele pe termen scurt și mediu ale regimului. Nu și-a respectat însă promisiunea de a se manifesta indulgent și cu clemență la adresa foștilor combatanți anticomuniști, "iar procesele politice, deportările, arestările, și execuțiile secrete, reminiscențe ale regimului stalinist al lui Rákosi, au revenit încă o dată în prim-plan". De asemenea, partidul însuși a cunoscut metamorfoze majore: s-a birocratizat, pentru a fi cât mai sigur de sprijinul membrilor săi, coalizați și de represiunea exercitată asupra
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aprecieze ceea ce se face azi" ("Întâlnire la nivel înalt...": 1988, 63-64). Dincolo de tușa mediatică a discursului se observă foarte clar că ideile lui Gorbaciov sunt cu adevărat sincere, excedând cadrul semantic al limbii de lemn în ciuda faptului că păstrează, inevitabil, reminiscențe ale acesteia. O sinceritate "burgheză", deloc leninistă, care nu avea cum să nu îl îngrijoreze, așa cum vom vedea, pe Ceaușescu. Fermitatea deciziei lui Gorbaciov de a încheia Războiul Rece este reflectată deosebit de pregnant în capacitatea acestuia de a înțelege și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]