1,643 matches
-
ne aflăm 561. Am pătruns în ritual. Era o mișcare senzuală, hipnotică, un mister. Acolo regăseam tot ce descriseseră autorii biblici, Homer, Pitagora, Apuleius, Augustin, Ficino, Dante, Dumas, Bolintineanu. De fapt Pico della Mirandolla și Marsilio Ficino au dezvăluit Europei renascentiste opera legendarului Hermes și ale Înțeleptului Thoth, cei care l-au înrâurit pe Moise în inițierea sa egipteană. Înțelepciunea antică și textele lui Platon conduc spre adevărata esență a lui Dumnezeu, adevărul pur religios, nemodificat, o flacără a illuminării divine
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Liviu Pendefunda, Pelerin în Catharsis, Falii 9. 1155 Bernard de Clairvaux 1156 Kahlil Gibran (1883-1931). 1157 Și care ar putea fi reversibil, după cum am experiențe multiple demonstrate în activitatea mea de medic și în familie. 1158 Carlo di Braccesco, pictor renascentist 1478-1501. 1159 Lucian Blaga, Veac, Mirabila sămânță, Prut international 1995. 1160 id, Ecce homo!, Mirabila sămânță, Prut international 1995. 1161 Ușor este să cobori în adâncurile infernului,/ Poarta lui Hades cel întunecat stă deschisă zile și nopți/ Dar întoarcerea ăn
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stăpînire românească. Unica interferență în suveranitatea străină este mîntuirea românilor "neliberi". Unitatea culturală și solidaritatea națională create de politica naționalistă erau pentru Iorga mai importante decît granițele politice. Prin vastitatea și anvergura culturii și preocupărilor sale, Iorga a fost un renascentist universal. Și-a croit însă calea către acest fel de universalitate grație naționalismului său cultural. Lumea lui era o lume a națiunilor viețuind în armonie. Națiunea era pentru el o icoană reprezentînd adevărul pentru un creștin ortodox. Iar Iorga, ca
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
proxy pentru identificarea datelor relaționale. Un exemplu de utilizare a arhivelor de date este programul de cercetare dezvoltat de John Padgett (2011, 2010, 2006, 1997, 1993). Padgett a construit, folosind arhive istorice de date, seturi de date relaționale cu privire la Florența renascentistă. În felul acesta, au fost construite rețele sociale compuse din legături economice (de exemplu, legături cu privire la împrumuturile financiare, la parteneriatele de afaceri), de rudenie (de exemplu, căsătoriile între familiile nobiliare), politice (de exemplu, alegeri electorale) etc. Afilierile sau coparticipările reprezintă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
frecventată de intelectuali români pasionați de istorie. Târziu, Biblioteca Telekiana și-a unit fondurile cu cele ale Colegiului reformat aparținând familiei de matematicieni Bolyai, devenind Biblioteca Teleki Bolyai. 22. Prezentați succint biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino. R: Vestită a fost Biblioteca renascentistă a stolnicului Constantin Cantacuzino de la Mărgineni, spirit umanist, recunoscut ca susținător al culturii, al înființării Academiei Domnești de la Sf. Sava (după model padovan), al editării Bibliei de la București și primei hărți a Țării Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
mănăstirea cisterciană Heiligenkreutz din Austria, această renumită bibliotecă a fost risipită, un catalog realizat de bibliotecarul Colegiului Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
45 6 Cuprins 8.3. După secolele XII‑XIII ......................................................... ...... 50 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea .............. 52 Capitolul ii: Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere ..................................................... 55 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale .... 55 1.1. Perioada elenistică ......................................................... ............. 55 1.2. Perioada romană ......................................................... ................ 58 1.3. Antichitatea târzie ......................................................... .............. 59 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură .... 61 2.1. Filippo Brunelleschi (1377‑1446) .............................................. 62 2.2. Donato di Niccolò
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lea .............. 52 Capitolul ii: Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere ..................................................... 55 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale .... 55 1.1. Perioada elenistică ......................................................... ............. 55 1.2. Perioada romană ......................................................... ................ 58 1.3. Antichitatea târzie ......................................................... .............. 59 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură .... 61 2.1. Filippo Brunelleschi (1377‑1446) .............................................. 62 2.2. Donato di Niccolò di Betto Bardi (1386‑1466) .......................... 63 2.3. Jan van Eyck (1390‑1441) ......................................................... . 64 2.4. Konrad Witz (1407‑1446) ......................................................... .. 64
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
93 4.2. Biblioteca Laurențiană ......................................................... ....... 96 4.3. Piața Capitolină ......................................................... ................. 97 4.4. Palatul Farnese ......................................................... ................... 99 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .................................................. 100 5. Imagine și frumusețe în pictura chipului .......................................... 103 7Cuprins Capitolul iv: Viziunea profetică a unor mari pictori renascentiști în interpretarea Bibliei ......................................................... ......... 107 1. Mari pictori, mesageri în interpretarea Bibliei ................................. 107 1.1. Giotto di Bondone (1266‑1337) ............................................... 107 1.2. Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai (1401‑1428) ...... 108 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) .................................................. 109 1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
4. Matthias Grünewald (1475‑1528) ............................................ 110 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) ................................................... 110 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni ............................................... 112 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori ....................................... 115 4. Patos și grandoare ......................................................... ................... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ......................................................... ........................ 120 4.2.2. Pietà ......................................................... ......................... 120 4.2.3. Moise ......................................................... ....................... 121 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .......................................... 121 4.2.5. Capela Medici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Biserica occidentală. Acesta este contextul cultural în care s‑a născut pe data de 6 martie 1475 Michelangelo Buonarroti, cel mai mare artist italian din perioada Renașterii. Fiu al unui administrator guvernamental, a crescut la Florența care era centrul mișcarii renascentiste. S‑a îndeletnicit cu tainele de artist la vârsta de 13 ani, iar mai apoi a fost recunoscut în întreaga lume drept un geniu artistic cu realizări excepționale în pictură, sculptură și arhitectură. S‑a format în atelierul lui Ghirlandaio
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
public care unește arta timpului nostru cu arta născută în valea Nilului în urmă cu aproximativ cinci mii de ani7. Elementul de noutate propus va fi dezvoltat spre sfârșitul lucrării și constă în explicarea teoretică a înțelegerii operei de artă renascentiste, mai ales a modului ei de raportare la modernitate cât și a utilității intuiției umane care îi oferă valențe noi în creștinism. Mesajul biblic al lui Michelangelo are un rol covârșitor asupra artiștilor contemporani și asupra celor care vor apărea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov (1626‑1686) - pictor de origine rusă. 105 Parșuna - curent de origine rusă dezvoltat în două direcții: prima a subliniat principi‑ ile de pictură ale icoanei, iar cea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru artist a crea107. 107 Cf. G. GiaComo, Chiesa e arte, Ed. Paoline, Milano 2001, 313. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 55 Capitolul ii Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale Renașterea descrie o mișcare culturală care a început în secolul al XV‑lea, ea fiind impulsionată de dorința de a reanima arta antichității clasice: artiștii au luat drept modele literatura și artele plastice (îndeosebi statuile) ale lumii antice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
plus de semnificație. Miniaturile romane au evoluat alături de pictura murală, iar Roma, Cluny, Salzburg și Canterbury devin centre ale artei romane: marea mă năstire de la Cluny din Burgundia, a fost punctul de pornire al acestei schimbări artistice 20. 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură Curentul renascentist apare în Italia, promotor fiind renumitul Giotto des‑ pre a cărui operă se spune că este demnă de cea a marilor maeștri menționați în scrierile autorilor greci și romani. Italienii nu au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pictura murală, iar Roma, Cluny, Salzburg și Canterbury devin centre ale artei romane: marea mă năstire de la Cluny din Burgundia, a fost punctul de pornire al acestei schimbări artistice 20. 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură Curentul renascentist apare în Italia, promotor fiind renumitul Giotto des‑ pre a cărui operă se spune că este demnă de cea a marilor maeștri menționați în scrierile autorilor greci și romani. Italienii nu au putut uita că țara lor, și mai ales
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
spune că Brunelleschi a reușit din plin: el a combinat coloane, arcuri și pilaștri, obținând un efect de delicatețe și frumusețe diferit de tot ceea ce se făcuse până în acel moment. Acest geniu, Brunelleschi, nu a fost numai inițiatorul acestei arhitecturi renascentiste, dar tot el este la originea unei alte descoperiri care avea să in‑ fluențeze arta din secolele următoare, și anume perspectiva. El este cel care a dat soluția matematică a problemei, noutate care a produs un interes imens în rândul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
este stăpânită, iar expresia feței sale este una de re‑ semnare în fața morții. În această lucrare, Michelangelo sintetizează inovații‑ le din sculptură ale predecesorilor săi din secolul al XV‑lea, cum ar fi Dona‑ tello, adăugând la acestea, măreția stilului renascentist din secolul al XVI‑lea2. În perioada 1501‑1504, după reîntoarcerea sa la Florența, Michelangelo sculptează magnifica statuie David (care are o înălțime de 5 m și 17 cm). Ero‑ ul Vechiului Testament este prezentat nud, tânăr și suplu, musculos
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Multe dintre versuri se referă la artă și la greutățile pe care le‑a întâmpinat în realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonică și la relațiile interpersonale. Michelangelo își merită într‑adevăr apelativul de di‑ vin așa cum 1‑a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto 12. Anul 1547 a fost pentru Michelangelo un an decisiv, an în care Vittoria Colonna a trecut la cele veșnice; după cum mărturisește Condivi 13, Miche‑ langelo a fost înmărmurit de durere, năuc ca și cum și‑ar fi pierdut mințile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în piață a fost foarte dificil, date fiind condițiile tehnice ale vremii, însă întreg orașul urmă‑ rea cu interes lucrarea. David a însemnat nu numai încoronarea primei perioade de dezvoltare a creației lui Michelangelo, dar și o nouă viziune sculpturală renascentistă. Tema aleasă, foarte caracteristică mentalității Renașterii, fusese încercată de mai mulți artiști înaintea lui Michelangelo. Înfrângerea lui Goliat simboliza victoria rațiunii asupra forței brute, lumina ce risipește tenebrele feudale. Dar, pe când Donatello și Verrocchio de exemplu, îl prezentau pe David
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Ed. Sf. Ierarh Nicolae, Brăila 1995, 101. 87 P. evDoKimov, Teologia frumuseții, Ed.Christiana, Paris 1993, 89. 88 Idem, Arta icoanei. O teologie a frumusetii, Ed. Meridiane, București 1993, 105. 89 Ps 44,3. 90 Beato Angelico (1395‑1455) - pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
complètes, Ed. Biblio‑ théque européenne, Paris 1964, 272. 92 Ibidem. 93 Cf. In 17,5‑22. 94 www.crestinortodox.ro 95 sf. toma de aquino, De regimine principum, Vol. i, 16. 107 CaPiTolul iv Viziunea profetică a unor mari pictori renascentiști în interpretarea Bibliei 1. Mari pictori, mesageri în interpretarea Bibliei Cine este un profet? Un ales și trimis al lui Dumnezeu care să facă cunos‑ cut oamenilor cuvântul Domnului. Cum se realizează această transmitere a ,,cuvântului”? Sunt multe modalități: prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ca o voce formidabilă și radicală a schimbării. Importanța lui Giotto ca pictor este dată, în mare parte, de frescele din ca‑ pela Scrovegni, sau capela Arena din Pa‑ dova începute în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din Roma. Fresca din cape‑ la Scrovegni reprezintă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
so‑ fisticare și inovație pe care‑l aduseseră Brunelleschi și Donatello în arhitectu‑ ră și sculptură. Esența acestei realizări emană din frescele care cuprind cripta sfântului Petru din capela Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din paradis, Sfântul Petru botezându‑i pe neofiți și Sfântul Petru vindecând cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de un spațiu generic și simbolic, dar de peisajul recognoscibil din și de lângă Florența și valea râului Arno3. 2 Cf. d. Gariff, o.c., 13. 3 Cf. d. Gariff, o.c., 14. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 109 Dintre operele sale este remarcabilă fresca care reprezintă Sfânta Treime din Santa Maria Novella. Fresca poate constitui o sintetizare a artei, a devoți‑ unii și a științei renascentiste, tinzând să exprime misterul credinței și perfec‑ țiunea lui Dumnezeu prin intermediul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]