1,689 matches
-
temperaturii și umidității atmosferice); detector (furnizat de APLR); plase chiropterologice (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. STUDIUL CHIROPTERELOR DIN GROTA MARE−,, DEALUL REPEDEA”, IAȘI 4.1. Rezervația naturală „Dealul Repedea”, județul Iași 4.1.1. Așezare geografică Rezervația naturală „Dealul Repedea”, este situată la 10 km sud de orașul Iași. Ea a fost legiferată prin H. C. M. 1. VIII. 1955, cu o suprafață de 1,9 ha, iar prin decizia Consiliului Popular Județean din 1973 suprafața ocrotită ca zonă științifică a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ca zonă științifică a fost mărită la 5,8 ha și înconjurată de o centură de protecție de 38,5 ha. Geologia și paleontologia - pe toată grosimea, de 30 de m (între 325 - 352m altitudine), este prezentă placa calcarului de Repedea, constituită din calcare oolitice, calcare lumașelice și nisipuri. Importanța științifică a profilului de aici este mărită de bogata faună fosilă, îndeosebi de moluște (lamelibranchiate și gasteropode), caracteristice pentru zona litorală a domeniului marin salmastru, în care s-a sedimentat cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de ani în urmă complexul litologic de mai sus. Revizuirea recentă a faunei, duce la concluzia că abundența exemplarelor de Mactra podolica și prezența speciilor Cardium fittoni, Mactra fabreana, Pholas hommairei, Gibbula beaumonti, indică vârsta basarabianului superior pentru calcarul de Repedea. Prin această revizure, în afară de precizarea vârstei, au fost identificați (în deschiderea fostei mari cariere de la Repedea) 41 taxoni de moluște, dintre care 21 menționați pentru prima dată. Din punct de vedere geografic, suprafața cvasiorizontală suprapusă acestui complex de roci dure
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
că abundența exemplarelor de Mactra podolica și prezența speciilor Cardium fittoni, Mactra fabreana, Pholas hommairei, Gibbula beaumonti, indică vârsta basarabianului superior pentru calcarul de Repedea. Prin această revizure, în afară de precizarea vârstei, au fost identificați (în deschiderea fostei mari cariere de la Repedea) 41 taxoni de moluște, dintre care 21 menționați pentru prima dată. Din punct de vedere geografic, suprafața cvasiorizontală suprapusă acestui complex de roci dure este un tipic fragment din platoul structural al dealului Repedea, la rândul său reprezentant tipic al
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în deschiderea fostei mari cariere de la Repedea) 41 taxoni de moluște, dintre care 21 menționați pentru prima dată. Din punct de vedere geografic, suprafața cvasiorizontală suprapusă acestui complex de roci dure este un tipic fragment din platoul structural al dealului Repedea, la rândul său reprezentant tipic al platourilor structurale din Podișul Modovei. Platoul structural de aici este delimitat net la N și NV de un puternic abrupt de cuestă, corespunzător grosimii plăcii de roci dure, continuate cu pante ușor mai domoale
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și un ideal punct de observație asupra Iașului și a întregii regiuni, ce permite o instructivă comparație între relieful colinar mai coborât (150 -200m) al Câmpiei Moldovei (Depresiunea Jijia - Bahlui), modelat pe marno-argile și platoul înalt (350 - 400m) al Dealului Repedea (component al Podișului Central Moldovenesc), protejat de placa rezistentă de eroziune (Băcăuanu V., 1980). Această diferență geologică și morfologică între cele două trepte de relief, departajate altitudinal cu peste 200 m, se exprimă cu claritate și în componentele externe ale
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cu climă, vegetație, faună și soluri (cernoziomice) de stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80 - 100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros, cu soluri evoluate (brune și cenușii, tipice și podzolite) pe care se dezvoltă întinse păduri de foioase, cu o populație mai rară (40 - 50 locuitori pe km2) și o economie predominant forestierozootehnică
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a țării. Cormofitele lemnoase sunt reprezentate de: Cercospora salviicola, Diplodina salviae, Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus tinctoria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Sambucus nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă, se pleacă perpendicular în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus tinctoria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Sambucus nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă, se pleacă perpendicular în vale pe cărarea făcută de animale și după 30 de metri
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și Oana Chachula au realizat următoarea schiță, împărțind peștera pe șase săli. 4.2.1. Colonia de hibernare din Grota Mare În Grota Mare în perioada cuprinsă între lunile octombrie 2004 - martie 2005 am observat colonia de hibernare, grota de la Repedea fiind un adăpost pentru hibernare. Colonia este prezentă în perioadele cu temperaturi scăzute, însă speciile nu sunt todeauna aceleași, prezintă o ușoară dinamică. Numărul de lilieci în această perioadă a variat între 2 exemplare pe data de 15. 10. 2004
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
O luptă între elementul autohton din țară și între acestea au existat totdeuna; momentele de învingere deplină a elementului autohton, chiar pentru un timp determinat, se înseamnă prin înflorirea țării, momentele de învingere a celorlalte elemente se deosebesc prin o repede cădere a tuturor elementelor de înflorire. Cred oare confrații de la "Unirea" că pentru Anglia ar fi indiferent dacă ar ajunge elementele celtice la dominațiune? Și există asemenea elemente în Anglia; ele se deosebesc prin turbulența lor, deși vorbesc în aceeași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o prefacere generală în politica diverselor state și în constelațiunea alianțelor. Cu cât mai mult s-ar produce o asemenea dislocare de alianțe prin retragerea cancelariului? Această problemă atât de grea se-nțelege că nu se poate slei prin indicațiuni repezi ca cele de față și cari se impun primei vederi. Ceea ce în Europa mișcă adânc se reflectă și în senzitivele europene, statele Răsăritului, prin curioase manifestațiuni. E știut că, întru cât politica partidului whigs s-au delineat în publicistică și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deja, titlurile neemise încă se negociau în piață, în așteptarea promulgării legii și a emisiunii, cu 87. Dar precum votarea a fost din capul locului pripită tot astfel și propunerea d-lui Stătescu. Deși ea nu era alta decât împlinirea repede a prevederilor d-lui general Manu, era pripită însă ca procedură, căci cestiunile financiare urmează a se trata mai întîi de Cameră și apoi de Senat, iar pe de altă parte legi pornite din inițiativa Senatului sânt supuse unei proceduri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de puțin fin precum le place unora a crede. El posedă acea mare memorie de figuri și nume care se găsește ca o trăsură caracteristică și moștenită la membrii familiilor suverane, și memoria aceasta e unită aproape totdauna cu o repede pătrundere a caracterelor omenești. În fața unei țări sărace, plină de un proletariat nesățios care și-a creat o organizație numai bună pentru a urca repede și fără control treptele sociale, în fața plebei permanente, de la care nu se cere nici știință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să reziste ispitelor programatice. 11 februarie În vremea cînd trăia bizarul pictor Aruștei, aeroportul din Iași era păzit mai ceva decît balșoiul Vnukovo. Într-o disdedimineață, cînd putana de noapte își strînsese deja fustele incestuoase și fugise în hăurile de la Repedea, Aruștei s-a apropiat de aeroport, s-a uitat în dreapta, în stînga, și-a ales locul și a trecut imediat la... la ce? la săparea unui lăcaș pentru o rachetă balistică menită, după propria-i mărturisire făcută în ajun barmanului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
m-am lungit, cu gura deschisă, pe fundul săniei, pe cerul gurii se topeau fulgii cerului, i-ha, i-ha, i-ha, zburam printre mascați, noi, zăbăucii, am luat-o prin Cucu, pe la Dosoftei, pe la Podu Roș, în sus, la Repedea, la Repedea! Urcam, ce aer! ne-am oprit pe marele promontoriu, dedesubt, hăurile albe, ningea ca-n Cămăruț, din cer veneau cîntece îngerești, am fugit mărunt în cerc, să ne dezmorțim, ne-am aprins țigările, am îngînat cuvinte neînțelese, delenda
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lungit, cu gura deschisă, pe fundul săniei, pe cerul gurii se topeau fulgii cerului, i-ha, i-ha, i-ha, zburam printre mascați, noi, zăbăucii, am luat-o prin Cucu, pe la Dosoftei, pe la Podu Roș, în sus, la Repedea, la Repedea! Urcam, ce aer! ne-am oprit pe marele promontoriu, dedesubt, hăurile albe, ningea ca-n Cămăruț, din cer veneau cîntece îngerești, am fugit mărunt în cerc, să ne dezmorțim, ne-am aprins țigările, am îngînat cuvinte neînțelese, delenda Carthago... ut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
străzii, drăguți-foc, vînători de autografe, mă ia în primire un personaj care mă trimite înapoi cu ani. Ține cu dinadinsul să-mi dea autograf pe ultima lui carte de versuri. Îmi întinde cartea și, politicos, o iau, neputînd ocoli o repede ochire a ultimei coperte, cu efigia autorului (ceva între ancestralul muscal cu mandibulă proeminentă și omul cu șapca gărzilor roșii). Parcurg fulgerător curriculum-ul, să aflu ce știam. Nimic. Nici un cuvînt despre cel care, ani și ani, sub zîmbetul flasc-onctuos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rîdea cu gura lui de zmeu tabagic, iar marele amfiteatru de stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în gîlgîituri excitate și rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o schiță. Se ridică, se scutură, vine pînă sub nasul meu și-mi dă una peste carnet. Ca și cum mi-ar spune: Lasă asta; aici se fotografiază. Librăria din Sinaia. Unica, dar la zi cu de toate. Intru și, după o repede ochire generală, mă îndrept spre standul Polirom-ului. Da, ultima mea carte de proză (Pretențiile barcagiului Caron) există. Două exemplare. O întreb, șoptit, pe librăriță dacă a vîndut ceva din carte. Da, au fost cinci. Perfect. În pat, la Cumpătu, citesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încă studenți ai Academiei ieșene de Artă. Pentru marele oraș, existența Cupolei este o șansă. Și, ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva dintre Piața Unirii și Repedea, avînd în centru Braunsteinul de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento! într-o casă ieșeană). Deja o istorie, nu? 16 mai Alt fel de... școli. Nu cele ca atare, cu profesori, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plec la Predeal, am primit plicul pe care mi l-ați trimis. Din el am scos cartea și mi-am făcut timp deși n-aveam timp să o răsfoiesc. Am avut norocul să cad peste rîndurile despre "iatac" și "Dealul Repedea" care m-au fermecat și, astfel, printre alte treburi, am pus mîna pe telefon și v-am transmis prin el o telegramă la adresa de pe plic. (n.n., enunțul în parafrază al telegramei: "mă bucur foarte mult că și în Moldova apar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la ananghie. Să intrăm, că n-om fi chiar atît de haini încît să nu le recunoaștem panicaților frisonul panicii. Oameni sîntem și doar știm prea bine ce trecut eroic au în spate comilitonii stîngii. Numai să și aruncăm o repede privire asupra răstimpului postbelic în care eșaloanele cu pumnul ridicat au spulberat vechiul regat, populînd cu poftă sangvină pușcăriile și instaurînd, tot cu pumnul, o înfloritoare și, iată, întîrziată republică sovietică. Ce-i puțin? Că atunci polul n-a mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alergăm către plajă, de ne sfârâie picioarele. Dar să știți, copii: Să nu stați toată ziua în soare, că n-aveți șapte piei pe spinare.” (Marin Sorescu, Marea - o apă folositoare) Belșugul din grădini, livezi, vii anunță apropierea cu pași repezi a anotimpului de toamnă. Copiii își amintesc că începe un nou an școlar, trăiesc bucuria reîntâlnirii cu dascălii și colegii lor. Răcirea vremii duce la schimbarea frunzișului copacilor, păsările pleacă și lasă codrii pustii, ploile mărunte și dese dau o
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
accidentele greu de evitat. Așa, de pildă, la 16 noiembrie 1786, domnitorul Alexandru Mavrocordat a anunțat pe ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută și de abia pe Siret se organizau convoaie. Plutele, dubasele, șeicele și chiar galioanele erau construite în Moldova. Centre de construcție de șeici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]