1,301 matches
-
pe o perioadă cât mai lungă. însă legionarii din echipele parașutate au primit dispoziții de la Horia Sima, trecând peste dorințele germanilor, „să se abțină de la orice act de sabotaj, considerate acte contra-producătoare”, cu efecte minime pe plan militar, dar atrăgând represalii asupra populației. Trebuiau să ia contact cu legionarii din zona în care erau lansați și să formeze „o rețea de organizații legionare locale”, care să se opună sovieticilor. înainte de toate, să reconstituie Mișcarea Legionară “în vederea unei lupte de lungă durată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că legionarii implicați în acțiunile „Guvernului de la Viena” aveau o gândire ambivalentă, cu numeroase accente ilogice. Pe de o parte, se lamentau că România era sovietizată, pretindeau că veniseră să lupte alături de germani contra rușilor, dar evitau sabotajele, pretextând posibilele represalii care s-ar fi abătut asupra populației. Un martor german implicat în evenimente dezvăluia că acțiunea de parașutare a germanilor și legionarilor în România „nu avea scopuri [imediate, n.n.] de sabotaj sau militare, ci doar informative și de natură politică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
puternică, militarii refuzau să intre în acțiunea proiectată de legionari, în țară se manifesta o „atmosferă capitulantă”, ceea ce a făcut imposibilă realizarea operațiunii pe care o așteptau germanii. în plus, s-a evitat trecerea la acțiune în special de teama represaliilor sovietice. După consumarea evenimentelor, autoritățile de la București apreciau că rezistența progermană nu putuse fi desăvârșită în teren din cauza arestărilor operate de poliție. Nu trebuie pierdută din vedere fragmentarea Mișcării Legionare - grupului simist i se opunea cel „moderat” -, ceea ce făcuse ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
respectivă fusese minată de trupele sovietice care părăsiseră orașul. în explozie au murit sau au fost răniți 135 de militari, în majoritate români (inclusiv generalul Ion Glogojanu, comandantul diviziei amintite), dar și șapte germani. Trupele române au procedat ulterior la represalii dure, cum o făcuseră de la începutul războiului și aveau să o facă până la sfârșitul acestuia pe frontul de est. Despre arestările din mai 1947 se afirmă că au fost arestați arbitrar 596 de oameni, care au ajuns în închisori, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-au adresat imediat lui Killinger XE "Killinger" pentru a-l determina să intervină pe lângă comandantul german pentru ca măcelul să Înceteze. Eu eram În biroul lui Killinger când el a telefonat generalului comandant german spunându-i să Înceteze imediat orice represalii șși i-a comunicatț că guvernul român urmează să facă o anchetă pentru a stabili originea focurilor de armă care s-au tras asupra armatei germane. Intervenția promptă a lui Killinger XE "Killinger" a făcut ca la Iași să nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Herwart Schmidt, căpitan Valentin Kern și 46 militari români. Noul comandant al Diviziei a 10-a infanterie, generalul Constantin Trestioreanu, a comunicat încă în seara zilei respective Armatei a 4-a informațiile referitoare la atentat, arătând de asemenea că drept represalii luase măsura de a spânzura "evreii și comuniștii în piețele publice din Odessa"63. Prin urmare, decizia de a răzbuna victimele atentatului prin execuții de evrei și comuniști a fost inițiativa unui comandant local, dar această inițiativă s-a transformat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
așteptat, reacția Conducătorului statului după cele întâmplate nu a întârziat. Prin intermediul ordinului nr. 561 din 22 octombrie 1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a 4-a generalul Iosif Iacobici să "ia măsuri drastice de represalii"64. Conformându-se ordinului primit, generalul Iosif Iacobici a raportat în seara aceleiași zile că drept "represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a 4-a generalul Iosif Iacobici să "ia măsuri drastice de represalii"64. Conformându-se ordinului primit, generalul Iosif Iacobici a raportat în seara aceleiași zile că drept "represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți"65. Ca urmare, încă în cursul nopții de 22/23 octombrie 1941, comandantul Diviziei a 10-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți"65. Ca urmare, încă în cursul nopții de 22/23 octombrie 1941, comandantul Diviziei a 10-a infanterie, generalul Trestioreanu, a ordonat represalii "imediate între care intră suprimarea celor aproximativ 18.000 evrei din ghetouri și în fiecare sector de regiment suprimarea a cel puțin 100 de evrei prin spânzurătoare în piețe"66. În urma acestui ordin, pe parcursul zilei de 23 octombrie 1941 au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei prin împușcare și spânzurare, orașul Odessa devenind potrivit mărturiilor unor martori oculari "orașul spânzurătorilor"67. Mai mult, mareșalul Ion Antonescu a emis în aceeași zi, orele 12.30 un nou ordin nr. 562 prin care solicita trecerea la "represalii severe" și releva cine erau în opinia sa "vinovații" pentru atentat: "a/. Pentru fiecare ofițer român sau german, mort în urma exploziei vor fi executați 200 de comuniști; Pentru fiecare soldat mort câte 100 de comuniști. Execuțiile vor avea loc în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
68. Execuțiile ordonate nu s-au limitat doar la cei aproximativ 5000 de evrei amintiți anterior. La 24 octombrie 1941, comandamentul militar român din Odessa a primit ordinul telegrafic nr. 563 al cabinetului militar al mareșalului Antonescu, ce extindea amploarea represaliilor împotriva populației evreiești. În acest sens, ordinul prevedea următoarele: "Către Generalul Macici. Ca represalii dl. Mareșal Antonescu ordonă: 1. executarea tuturor evreilor din Basarabia refugiați la Odessa. 2. toți indivizii care intră în prevederile ordinului no. 3161 (302.858) din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
amintiți anterior. La 24 octombrie 1941, comandamentul militar român din Odessa a primit ordinul telegrafic nr. 563 al cabinetului militar al mareșalului Antonescu, ce extindea amploarea represaliilor împotriva populației evreiești. În acest sens, ordinul prevedea următoarele: "Către Generalul Macici. Ca represalii dl. Mareșal Antonescu ordonă: 1. executarea tuturor evreilor din Basarabia refugiați la Odessa. 2. toți indivizii care intră în prevederile ordinului no. 3161 (302.858) din 23 octombrie 1941, încă executați și alții ce mai pot fi adăugați, vor fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
citate de noi anterior, care atestă într-o manieră neechivocă responsabilitatea mareșalului Antonescu pentru evenimentele consumate în Odessa în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii, ci, mai mult, el a insistat în mod deosebit asupra executării stricte a dispozițiilor sale. De exemplu, represaliile ordonate la Odessa au constituit unul dintre punctele discutate cu guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în cadrul Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii, ci, mai mult, el a insistat în mod deosebit asupra executării stricte a dispozițiilor sale. De exemplu, represaliile ordonate la Odessa au constituit unul dintre punctele discutate cu guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în cadrul Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941. Dialogul este extrem de relevant și considerăm că merită a fi citat în extenso: "Dl. Mareșal Ion Antonescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comuniști în piețele publice din Odessa. 127. 22 octombrie 1941. Telegrama nr. 561 trimisă Armatei a 4-a de către Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, prin care se comunică ordinul mareșalului Ion Antonescu de a se aplica "drastice măsuri de represalii" în Odessa. 128. 22 octombrie 1941. Nota nr. 302.827 înaintată de Armata a 4-a Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, cu privire la consecințele aruncării în aer a sediului comandamentului Diviziei 10 Infanterie, măsurile întreprinse în vederea salvării celor prinși sub
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
piețele publice din Odessa. 129. 22 octombrie 1941. Nota informativă nr. 200 întocmită de SSI privind împrejurările în care s-a produs aruncarea în aer a sediului Comandamentului Militar Odessa, starea de spirit a populației din oraș, respectiv măsurile de represalii care se impun ca urmare a evenimentelor petrecute. 130. 23 octombrie 1941. Nota nr. 302.840 înaintată de Armata a 4-a Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, cu privire la consecințele aruncării în aer a sediului comandamentului Diviziei 10 Infanterie, măsurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
astă dată asupra Liceului Internat și a Chesturei de Poliție. Față de această situație care punea în pericol nu numai viața ostașilor și a populației, dar dădea prilej de ațâțare a spiritelor comuniste, armata germană a luat comanda, trecând imediat la represalii. La ora 1630 s'a dat o alarmă și s'a făcut cunoscut populației că oricine va manifesta va fi împușcat pe loc. În acest timp soldații germani procedau la identificarea participanților la demonstrații. S'au făcut descinderi la cinematograful
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
208. Documentul nr. 127 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CABINETUL MILITAR TELEGRAMĂ VRANCEA 480, Domnul Mareșal ordonă să se dea imediat, pe măsură ce sosesc, detalii asupra celor petrecute la Comandamentul Militar Odessa și Gorun 481. Deasemenea să se ia drastice măsuri de represalii. D. O. Șeful Cabinetului Militar Colonel R. Davidescu 482 *) Adnotare: "Președinția Consiliului de Miniștri No 561. 22.X.941 Expediat ss. indescifrabil; 22/10 20.20 ss indescifrabil; M. 3154/M. 22. Octombrie 1941". ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evenimente. S'au trimis la Odessa: Generalul Macici 484 Comandantul C. 2 A., Subșeful de Stat Major al Armatei IV-a485, Șeful Secției 2-a dela Armata IV-a486, Comandantul Transmisiunilor Armatei IV-a487 cu echipele necesare restabilirii imediate a transmisiunilor. Ca represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți. COMANDANTUL ARMATEI IV-a GENERAL DE CORP DE ARMATĂ ADJUTANT /ss/ I. Iacobici Nr. 302.827 22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
special clădiri care urmează a fi ocupate de Comandamente și autorități, diferite întreprinderi de utilitate publică precum și că se intenționează atentate asupra ofițerilor și funcționarilor Români și Germani, se impune luarea de măsuri imediate și extrem de drastice: Trecerea imediată la represalii masive prin exterminarea tuturor elementelor lăsate cu misiuni, suprimarea funcționarilor N.K.V.D., a membrilor din partidul comunist precum și a tuturor evreilor din oraș. Dețineri numeroase de ostateci din membrii tuturor familiilor aflătoare în oraș bărbați și femei care să fie executați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
16. Oct. 1941499 al Comandamentului Vrancea. 4/. Deoarece este aproape sigur că acțiunea dela Odessa a fost pusă la cale de către comuniștii locali și pentru a se înlătura pe viitor o asemenea acțiune, Domnul Mareșal ordonă să se treacă la represalii severe astfel: a/. Pentru fiecare ofițer român sau german mort în urma exploziei, vor fi executați 200 comuniști; Pentru fiecare soldat mort, câte 100 comuniști. Execuțiile vor avea loc în cursul zilei de astăzi. b/. Toți comuniștii din Odessa vor fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Pentru fiecare soldat mort, câte 100 comuniști. Execuțiile vor avea loc în cursul zilei de astăzi. b/. Toți comuniștii din Odessa vor fi luați ca ostateci, deasemenea câte un membru din fiecare familie evreească. Li se va aduce la cunoștință represaliile ordonate ca urmare a actului terorist săvârșit și li se va pune în vedere, lor și familiilor lor, că la un al doilea act asemănător vor fi executați cu toții. c/. Măsurile luate vor fi date publicității și afișate în Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
13 Mai 1942961; Am onoare a vă raporta următoarele: 1. Verificând informația dată de Serviciul de Capturi Odessa s'a stabilit: a) Au rămas în Odessa evrei cu acte false, acte plăsmuite încă din primele luni ale ocupării orașului după represaliile executate în urma atentatului de la 22 Octomvrie 1941. Serviciile de ordine și poliție descoperă în medie câteva zeci de evrei zilnic, majoritatea femei și copii și în general toți oameni nevoiași. Informația că ar fi rămas evrei bogați cu acte false
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bani din țară. Art. 12. Sancțiunile pentru abaterile prevăzute în ordonanța Nr. 23 rămân în vigoare. Osebit de aceasta evreii care sub orice formă se vor abate dela dispozițiunile deciziei de față, vor fi internați pentru totdeauna în lagărul de represalii ce se va înființa la Mostovoi. Art. 13. Direcția Administrației de Stat, Inspectoratul de Jandarmi și Insp. Închisorilor sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. Dată la 7 Dec. 1942 GUVERNATOR /ss/ Gh. Alexianu P. Conformitate Căpitan AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a ȘI MĂSURILE LUATE CONTRA EVREILOR. Măsurile luate contra Evreilor erau cu caracter politic, deaceea aceste măsuri se ordonau dela " Tren" direct guvernatorilor de provincii, comandantului Jandarmeriei, Marelui Pretor, Poliției, prefecților, eventual comandanților de garnizoane (cum a fost cazul cu represaliile de la Odessa). Precizez că niciodată și niciunul din cei îndrituiți (comandantul șef. șeful M.C.G sau subșeful M.C.G.) nu au dat ordine referitoare la deportare sau represalii contra Evreilor prin Secția 2-a a M.C.G. Ca o consecință, Secția 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]