1,934 matches
-
de vinovăție; la acestea se adaugă efectele adverse ale medicației și ale tratamentului. Intervențiile chirurgicale: mastectomia, histerectomia, vulvectomia, intervențiile care necesită stome urinare, anus iliac produc modificări în imaginea corporeală la care se adaugă alterări specifice ale funcției sexuale și reproductive. 7. Probleme specifice: Chimioterapia produce alopecie, insuficiență ovariană sau menopauză precoce, cu atrofia mucoasei genitale. Radioterapia pelvină duce la menopauză precoce, stenoză vaginală, dispareunie. Ooforopexia pe linia mediană reduce riscul de infertilitate la femeile tinere iradiate pentru boala Hodgkin. Hormonoterapia
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
is no clear separation between humanities (cultural sciences) and natural sciences: "Aș a matter of fact, the explanations from the biology of evolution are not based on laws, but on concepts such aș: overpopulation, fight for survival, natural selection, adaptation, reproductive success, etc. [Ernst] Mayr mentioned that, due to the epistemic profile of its explanations, the biology of evolution is closer to social history than to theoretical physics. It proves that the persistent supposition that one could trace a clear separation
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prin muncă, profesia devenind o componentă importantă în definirea identității feminine, în raport cu maternitatea, care deținea un loc secund. În "Epoca Ceaușescu" (1966-1989), se inversează acest raport, semnificativ fiind acum raportul mamă-copil și modelul femeii ca întruchipare a stahanovismului productiv și reproductiv, maternitatea devenind prioritate națională și politică de stat, susținută fervent de ideologia oficială și aparatul de propagandă. În studiul său, Regimul matrimonial în comunism, Luminița Dumănescu vorbește despre căsătorie și familie în comunism, despre modificările importante care au survenit în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe femeile ce au trăit în regimul ceaușist de propriul corp și de propria sexualitate. Toate acestea s-au constituit în mecanisme de perpetuare a inegalităților de gen și nu de reducere a lor. Bibliografie Băban, Adriana, "Sexualitatea și comportamentul reproductiv în România post-ceaușistă. O abordare psihologică", în Susan Gal & Gail Kligman (eds.), Reproducerea diferențelor de gen. Politici, sferă publică și viață cotidiană în țările postsocialiste, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2003, pp. 303-336. Clit, Radu, La sexualité collective, de la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familii 2. Autorii apreciază, în urma interviurilor derulate, că socialismul s-a pliat pe sistemul tradițional, patriarhal și că "atmosfera pseudopuritană era impusă forțat de către reinterpretarea socialistă a modestiei feminine"2. Mărturisesc că nu m-a interesat în mod special comportamentul reproductiv, intrinsec legat de Decretul 770/1966 și de efectele sale dezastruoase asupra vieții românilor în această perioadă. Și aceasta din două motive: pe de o parte atât decretul cât și efectele sale sunt cunoscute - acesta fiind unul din subiectele preferate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care le-a antrenat - și, în lipsa unor surse noi, consider că o prelungire a celor deja spuse este nu doar desuetă, dar și lipsită de etică - iar, pe de altă parte, viața de familie nu se reduce doar la comportamentul reproductiv. Sunt o serie de aspecte la fel de importante, unele poate mai importante dacă aducem în discuție numai modalitățile de creștere a copiilor, care dau substanță caracteristicilor familiei într-un context istoric oarecare și care n-au fost tratate până acum pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
poate de prezentă și de actuală. Mitul egalității de gen, redat adesea prin imagini care înfățișau femeia lucrând cot la cot cu bărbatul în fabrici și uzine, se regăsea în proporții reduse în viața de zi cu zi25. 2. Comportament reproductiv și dimensiunea familiei în comunism Decretul 770 și urmările sale nefaste 26 au făcut să se vorbească și să se scrie foarte mult despre România, despre viața intimă și reproductivă a românilor și constrângerile la care au fost supuși din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
proporții reduse în viața de zi cu zi25. 2. Comportament reproductiv și dimensiunea familiei în comunism Decretul 770 și urmările sale nefaste 26 au făcut să se vorbească și să se scrie foarte mult despre România, despre viața intimă și reproductivă a românilor și constrângerile la care au fost supuși din acest punct de vedere, despre sutele de mii de femei decedate ca urmare a avorturilor ilegale, despre piața neagră a contracepției. Toată această față neagră, hidoasă a comunismului, a generat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
decedate ca urmare a avorturilor ilegale, despre piața neagră a contracepției. Toată această față neagră, hidoasă a comunismului, a generat sute de intrări în bazele de date internaționale 27. Puține sunt însă studiile care au tratat alte subiecte ale vieții reproductive a românilor în această perioadă și acestea vin, mai ales, dinspre sociologi. Voi urma, așadar, logica cifrelor și ratelor folosite de aceștia pentru a explica evoluțiile nupțialității și natalității în România acestei perioade. Conform Institutului Național de Statistică în 1930
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
moment - ne limităm doar la a sugera că preferința pentru familia extinsă este asociată cu nașterea a mai mult de doi copii în familiile respondenților. Ar trebui să avem mai multe date pentru a concluziona în favoarea ipotezei că un comportament reproductiv tradițional implică un mod de locuire tradițional, cu părinții unuia dintre soți alături. Nu este exclus ca acest tip de locuire în mediul rural să fie determinat și de mai mica disponibilitate de locuințe în comparație cu orașul unde statul punea la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
puțin acest risc decât o făceau cu douăzeci de ani în urmă15. Particularitatea României comuniste rezidă tocmai în presiunea imensă care a fost pusă asupra femeilor, aceea de a presta ambele funcții, atât pe cea productivă, cât și pe cea reproductivă. Nu putem nega, însă, aportul statului socialist la emanciparea femeii în perioada postbelică, mai ales în ceea ce privește accesul egal la educație și muncă 16. Discursul mobilizator promovat în timpul regimului comunist, care accentua triplul rol al femeii (muncitoare, soție, mamă) a jucat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
2007. Covaci, Diana, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. David, P.H., Baban, Adriana, Women"s health and reproductive rights: Romanian experience, Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996. Doboș, Corina (coord.), Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, Editura Polirom, Iași, 2010. Gal, Susan, Kligman, Gail, Politicile de gen în perioada postsocialistă, traducere de Delia Răzdolescu, Editura Polirom, Iasi, 2003
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
făceau avorturi ilicite, dar relaxarea lor pentru femeile care își provocaseră sau recurseseră la diferite manevre abortive. 6. Perioada 1973-1984 Reacția la această informare a fost una rapidă și abruptă, contrară acestor sugestii avizate. În timp informarea recunoștea complexitatea comportamentului reproductiv, sugerând modificarea lui prin relaxarea prevederilor penale pentru femeia care recursese la manevre avortive, concomitent cu accentuarea măsurilor stimulative de încurajare a natalității, măsurile concrete luate de Ministerul Sănătății au pus accentul pe întărirea abordării restrictive, negative, "administrativ-legalistă" ce a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
for increase their participation in public life can be achieved only if accompanied by policies to balance the professional with personal/family life and welfare regimes based one quality in gender relations. Keywords: gender equality; work-life balance; productive work and reproductive work (care work); paid and unpaid work; cultural patterns. Introducere În România, în cei douăzeci și cinci de ani de tranziție, cu schimbările, crizele și instabilitățile specifice acestei perioade, problemele sociale și personale au fost și sunt trăite intens, uneori dramatic, atât
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și a felului în care acestea sunt construite pe modelul diviziunii sexuate și inegalitare a muncii. Cercetările comparative arată că, în majoritatea țărilor europene, precum și în România, se păstrează patternul cultural tradițional cu privire la rolurile de gen în raport cu munca domestică (munca reproductivă sau de îngrijire). Acest tipar se concretizează în faptul că familia și îndeosebi femeile rămân principalii furnizori ai serviciilor de îngrijire și de bunăstare. Această stare de fapt arată că problematica articulării muncii productive cu activitățile de îngrijire nu este
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de politicile emancipării femeii în perioada regimului comunist, din experiența cărora, se pare că nu am extras încă lecțiile necesare, ci reproducem, din reflex, aceleași practici sociale, legitimate prin modelele culturale conservator-patriarhale. În acest studiu analizez, așadar, raportul muncă productivă-muncă reproductivă, ierarhizarea și valorizarea lor inegală, mecanismele socio-culturale de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca, precum și consecințele acestora în planul opțiunilor de carieră-viață feminine, plasate în contextual societății românești postcomuniste. 1. Inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca domestică
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
multe țări europene, fiind corelată cu presupozițiile referitoare la diviziunea sexuată a muncii în familie și cu asumarea, mai curând, personală și familială decât publică (prin servicii specializate) a activităților de îngrijire a persoanelor dependente 5. Munca domestică sau munca reproductivă (incluzând menajul, întreținerea casei, pregătirea mâncării, îngrijirea și educația copiilor, îngrijirea persoanelor dependente) este considerată munca din spatele muncii productive (remunerate și vizibile). Chiar dacă există deosebiri de vederi între teoreticieni cu privire la mizele economice și soluțiile posibile cu privire la valorizarea muncii domestice, pot
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pot fi identificate puncte comune cu privire la conținutul specific al acesteia, munca domestică cuprinzând orice tip de muncă, realizată gratuit pentru ceilalți, în cadrul cuplului și al familiei, în numele naturii, al dragostei sau al datoriei materne 6. În majoritatea țărilor europene, munca reproductivă este prestată ca și muncă neremunerată sau "dubla zi de muncă" ce revine, prin tradiție și aproape în exclusivitate, femeilor, în condițiile în care multe dintre acestea sunt active pe piața muncii. Munca domestică nu se bucură de aceeași valorizare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
până în prezent, în diferite spații geografice și culturale, sunt doar câteva dintre întrebările cercetărilor derulate pe această temă, în ultimii ani9. Vorbind despre asimetriile/dezechilibrele între femei și bărbați în raport cu munca, în toate ipostazele acesteia (remunerată și neremunerată; productivă și reproductivă sau domestică), aducem, așadar, în discuție aspecte controversate cu privire la raportul între sfera vieții publice și sfera vieții private, considerate multă vreme zone de demarcație ale celor două genuri. Separația rigidă a celor două sfere, făcută în numele valorilor democrației liberale și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
făcută în numele valorilor democrației liberale și a dreptului la privatitate, a exclus din zona cercetării și a intervenției prin politicile publice o parte importantă a problemelor vieții sociale și mai cu seamă cele care țin de corp, sexualitate, violență, munca reproductivă, maternitate, familie 10. De asemenea, analiza raportul public-privat în termeni de opoziție a generat accepțiuni înguste și exclusiviste ale politicului și ale cetățeniei, definite în termenii valorilor și activităților masculine și soldate cu excluderea femeilor din istorie 11. Cercetările asupra
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de socializare, acest echilibru este formulat în termeni mai imperativi pentru femei, decât pentru bărbați și, implicit, este trăit mai tensionat de către acestea pentru că stă sub semnul precarității, al conflictului de rol și al eternei negocieri problematice a distribuirii muncii reproductive din spațiul privat. Aceasta este starea de fapt caracteristică țărilor în care actorii sociali principali (statul, piața, întreprinderea) nu se implică în sistemul gestionării bunăstării sociale din perspectiva egalității de gen în raport cu munca, piața muncii, familia, motiv pentru care femeile
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rolurilor performate în aceste zone de activitate (dimensiune de analiză ce caută să identifice dacă cele două sfere și rolurile asociate sunt privite în interdependență sau sunt separate și valorizate diferit/inegal; corelare versus segregare public/privat; muncă productivă/ muncă reproductivă); modelul familial și rolurile de gen sau "ideologia familială și de gen" (se disting, în acest sens, modelul tradițional, bazat pe segregarea rolurilor; familia în care bărbatul este "șeful familiei" și principalul furnizor de venit (male breadwinner), iar femeia se
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
România '89-'93. Dinamica bunăstării și protecția socială, Editura Expert, București, 1994, p. A-10. 8 Smaranda Mezei, "L'odissée de la famille roumaine", în Revue française des affaires sociales, nr. 2/1991, pp. 129-142. 9 Adriana Băban, "Sexualitatea și comportamentul reproductiv în România post-ceaușistă. O abordare psihologică", în Susan Gal & Gail Kligman, op. cit., pp. 303-336. 10 Anne Gauthier, "Les politiques familiales dans les pays industrialisés: y a-t-il convergence?", în Population, vol. 57, nr. 3, 2002, pp. 457-484. 11 Gøsta Esping-Andersen, "The
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în țară sterilete autohtone produse ilegal, pilule și spermicide din unt de cacao și chinină, vândute la prețuri mari pe piața neagră. În conformitate cu mărturiile contemporanilor, o cutie cu 3 prezervative costa echivalentul unei zile de muncă. Vezi H. P. David, "Reproductive health in Romania: reversing the Ceausescu legacy", în Studies in Family Planning, vol. 22, nr. 4, 1991, pp. 231-240. Petru Popescu povestește cum, în anii '70, a cumpărat din Berlinul de Est prezervative de 100 de mărci, suficiente cât să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, pp. 525-546. 8 P.H. David, Adriana Baban, "Women's health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României, Editura Alpha MDN, Buzău, 2007, p. 20. 10 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]