1,011 matches
-
de opțiune fac ca un simbol al lumii să se reducă încet, pînă la punctul în care familia poate își va reveni ca o nevoie firească a oamenilor. Discutăm despre denuclearizarea familială survenită în ultima jumătate de secol; găsim cauzele? Rescrierea statutului social feminin se reflectă în conduitele de rol, dobîndirea unei autonomii multiple... Existența omului este o îndelungată luptă cu sine, pentru perfecționare și adevăr. Imaginați-vă că - la ora actuală - într-una din țările europene s-a legiferat paternitatea
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
Întreaga „cavalcadă” a acestor citate reprezintă, însă, doar un „etaj superior” atașat de „fluviul subteran” cu funcție de „bas continuu”, sarcină pe care o preia muzica din Simfonia nr. 2 de Gustav Mahler. Așa cum indică Béatrice Ramaut-Chevassut: „Această parte reprezintă o rescriere a scherzo-ului din Simfonia nr. 2 de Mahler, «Învierea», scrisă între 1887 și 1894. Acest scherzo de Mahler era deja o rescriere și elaborare a unui lied scris de către compozitor în 1893, „«Predica Sfântului Antonie de Padova către pești
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
preia muzica din Simfonia nr. 2 de Gustav Mahler. Așa cum indică Béatrice Ramaut-Chevassut: „Această parte reprezintă o rescriere a scherzo-ului din Simfonia nr. 2 de Mahler, «Învierea», scrisă între 1887 și 1894. Acest scherzo de Mahler era deja o rescriere și elaborare a unui lied scris de către compozitor în 1893, „«Predica Sfântului Antonie de Padova către pești».”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cit., p. 51: „Ce movement est un réécriture du scherzo de la Deuxiéme symphonie de Mahler, «Réssurection», écrite entre 1887 et 1894
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mecanic Veronica Teodorescu reușește, trecînd de la volumul Peisaje, din 1999, la Nesfîrșiri, apărut în 2003, să aprofundeze instrumentele poeziei sale, dar, în ciuda unor reușite parțiale, poemele nu se încheagă, limbajul trădează lecturi precare sau nesistematice, un travaliu de corectură și rescriere insuficient. Tipul de poezie pe care poeta se ambiționează să-l ilustreze, în ambele volume, este unul al rafinamentelor formale și lexicale, provenind din vechea poezie parnasiană. Tipul acesta de poezie presupune poeme construite aproape exclusiv prin repetiții savant dozate
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
închis în care lumea poate fi paradisiacă; soră vitregă a îngrozitorului tunel oranj sub care lui Nichita Stănescu i s-a înfățișat într-o zi moartea. Din păcate însă povestirea reduce viziunea la decorativ și paradisul la cadouri scumpe. Iar rescrierea ei în 1996 nu face decît s-o subțieze. Povestirea cea mai bună, în opinia mea, este însă, poate părea paradoxal, tocmai cea de debut: Tata se plîngea uneori prietenilor că nu reușește să găsească tonul, unde decorul suprarealist și
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
mult, fără a fi luată până acum în seamă cu adevărat. Nu mai sunt la modă nici jurnalele, nici recunoașterea unor merite. Să vedem întâi în ce constă documentul. Jurnalul lui George Macovescu, în forma lui publicată, este rezultatul unei rescrieri, ceea ce ne-ar putea trezi unele suspiciuni. Mioara Anton, de la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", fiind cea care îngrijește și adnotează ediția, aduce lămuririle necesare: George Macovescu și-a redactat jurnalul începând din septembrie 1980, folosind însemnări disparate din 15
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
aduce lămuririle necesare: George Macovescu și-a redactat jurnalul începând din septembrie 1980, folosind însemnări disparate din 15 caiete dictando, din înregistrări și casete. Însemnările debutaseră în 1952 și sfârșesc în mai 2001. Două observații sunt de făcut. Prima: în locul rescrierii jurnalului, ar fi fost mai bine ca autorul să-și redacteze memoriile pe baza însemnărilor pe care le avea. A doua: rescrierea înseamnă, inevitabil, ajustări de atitudine (fie ele și minore), datorate decalajului dintre timpul trăirii și timpul mărturisirii. În
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
și casete. Însemnările debutaseră în 1952 și sfârșesc în mai 2001. Două observații sunt de făcut. Prima: în locul rescrierii jurnalului, ar fi fost mai bine ca autorul să-și redacteze memoriile pe baza însemnărilor pe care le avea. A doua: rescrierea înseamnă, inevitabil, ajustări de atitudine (fie ele și minore), datorate decalajului dintre timpul trăirii și timpul mărturisirii. În mod evident, jurnalul este mai interesant pentru anii apropiați de 1980, când autorul își începe opera de rememorare și de reconstrucție scriptică
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
și din versiunile fictive ale vieții sale, cum se întâmplă de exemplu, în întâlnirile cu fata-rață, prezență miraculoasă și imaginea iubitei pierdute: "Ah, cu aceeași senzație perfectă că toate acestea mi se mai întâmplaseră cândva. Cândva... Ceva I-me-mo-ri-al." Sub semnul rescrierii permanente, romanțul personajului contemporan se sfârșește în cheia improvizației și a revenirilor halucinante într-un spațiu fictiv. Mai mult, după cum pare să ne sugereze această parabolă a vindecării, viața, la rândul ei o operă deschisă, devine narațiune exemplară prin actul
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
sîngerează și suferă, ea își suflă în palme, coboară. Acoperă trupul lui Fric cu mărăcinii prin care bîzîie albine spre florile mov și destule.” Tot ea este, dealtfel, și în centrul povestirii (oarecum autonome), care încheie romanul, în fond o “rescriere” a anumitor capitole (nu multe!) din Robinson Crusoe al lui Defoe, amintind, în parte, de metoda lui Piere Ménard, personajul lui Borges, în parte de Vineri sau limburile Pacificului a lui Michel Tournier. Însă, în plus, în proza lui Agopian
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
care o vând culturaliștii întârziați. Traducătorii de seamă, cu traduceri de seamă, asemenea spuse le asvârle în coșul de gunoi. Mă voi mărgini să spun doar atât: dacă pentru Elitis, traducerea-i o a doua scriere și pentru Borjes o rescriere, și încă tot după Borjes: «ceea ce variază nu-s formele de scriere, ci formele de citire » facă-se ca această culegere să constituie pentru cititorul grec o a doua citire, sau o con-citire (o citire împreună) a cititorului și a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Arlington, la cimitirul eroilor din SUA. Am refuzat, spunând că dacă Mihai și-a pierdut viața, a fost pentru țara lui, pentru România. În interviurile sale din cartea „Eu, fiul lor... ”, Dorin Tudoran face un efort conștient, tipic comunist de rescriere a istoriei, asumându-și merite pe care în mod evident nu le are și încercând să-l șteargă din memoria colectivă pe Mihai Botez. Dacă l-am lua în serios s-ar deduce că tot aparatul securității române interne și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ridicată în România), orice evreu are cel puțin 4 clase, unii dintre „subiecții" cărții au simțit deja nevoia să-și pună pe hîrtie propria experiență. Probabil această familiaritate cu litera scrisă, cuvîntul (hasefer) îi face mai puțini supuși stereotipurilor identitare, rescrierii trecutului, universalizării percepțiilor subiective, de care suferă de multe ori poveștile de viață. Cuceritoare și emoționante, aceste interviuri sînt un fel de cîntec de lebădă al unei lumi pe cale de extincție, o dată cu care se va duce și ceva din farmecul
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
o lege controversată, prin care cetățenii au acum un plafon maxim pentru banii pe care doresc să îi scoată din țară, urmând ca o regulă similară să se aplice și în cazul investițiilor corporate. Într-un fel, aceasta pare o rescriere a poveștii crizei asiatice din anii '97-'98, care a fost ca un semnal de alarmă ignorat despre ceea ce avea să se întâmple la nivel global, un deceniu mai târziu, potrivit sursei citate. "Autoritățile au o abordare prea prudentă și
Din ce stat se grăbesc investitorii să își scoată banii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55539_a_56864]
-
lumina tiparului, dacă autorul lor n-ar fi fost atât de exigent și, mai ales, dacă n-ar fi crezut că textul poetic este un proces continuu, nu o finalitate moartă. Gabriel Nedelea, punând în consecuție primele două volume și „rescrierea” lor din cel de-al treilea, ne oferă posibilitatea de a urmări evoluția gândirii poetice a lui Virgil Mazilescu, ca și evidența acestei echivalări a poeziei cu travaliul continuu asupra textului. Opera poetică se compune din cele patru volume antume
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
utilizatorilor altceva decît note mici și foarte mici. în schimb, este destul de mare riscul răspîndirii de erori: pentru că autoritatea textului tipărit se poate transmite (nemotivat) și celui virtual, și pentru că textele electronice pot fi copiate mecanic, fără efortul minimal al rescrierii. De fapt, multe dintre compozițiile în cauză lasă să li se întrevadă originea: sînt aduse pe ecranul computerului notițe luate în cursul orei de școală sau de meditații, scrise în grabă după dictarea profesorului și apoi dactilografiate într-o manieră
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
în poemele selectate de Dinu Flămând, din volumele scrise și publicate în perioada anilor 1961 - 2004 (Blues Castilian, Descrierea minciunii, Cartea frigului, Ard cele dispărute), și reluate în antologia din 2010, Esta luz / Aceasta lumină. Reluarea înseamnă de fapt o rescriere, practică specifică și constantă, pe care poetul spaniol o explică înr-un interviu recent ca fiind nu doar o simplă corectare a defectelor dintr-un ciclu poetic sau altul, ci consecința dorinței sale de a interveni în textele anterioare pentru a
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
ca fiind nu doar o simplă corectare a defectelor dintr-un ciclu poetic sau altul, ci consecința dorinței sale de a interveni în textele anterioare pentru a da coerență ansamblului operei: „Mi-am căutat identitatea poetico-biografică pe calea selecției și rescrierii. ...am dorit să caut ca poezia mea să se poată integra unui singur tip de discurs, să poată fi văzută ca o singură carte”. Preocuparea tematică obsedantă se dovedește a fi legată de problematica timpului, de care poetul nu se
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
prin suprindere într-un oraș străin pe stradă de o voce cunoscută care te strigă din urmă, cum ți se agață mîneca de clanța unei uși închise? (p. 40). La prima vedere, Fetița cu o mie de riduri este o rescriere cu (parțial) alte mijloace a cărților Sexagenara și tînărul (Albatros, 2000) și Lebăda cu două intrări (Vinea, 2004). Același dicteu cvasi-automat cu acrobații spațialo-temporale și infuzii de sentimentalism și erotism (imaginat sau rememorat). La o privire mai atentă se observă
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
puțină hărnicie și tenacitate se pot sistematiza, într-un timp relativ scurt, implicațiile și urmările teoretice ale genialei povestiri, în schimb, deschiderea lecturii, repoziționările ei ample și constante evoluează către o redimensionare a spațiului literaturii până la proporțiile unui... Univers. În Rescrierea postmodernă: perspective etice Tamara Cărăuș valorifică acest potențial al noii conștiințe literar borgesiene - începând cu "gradul zero" al rescrierii, continuând apoi cu versantul cel mai înalt, rescrierea postmodernă - plecând în demersul critic de la o mărturisire a scriitorului argentinian vizavi de
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
în schimb, deschiderea lecturii, repoziționările ei ample și constante evoluează către o redimensionare a spațiului literaturii până la proporțiile unui... Univers. În Rescrierea postmodernă: perspective etice Tamara Cărăuș valorifică acest potențial al noii conștiințe literar borgesiene - începând cu "gradul zero" al rescrierii, continuând apoi cu versantul cel mai înalt, rescrierea postmodernă - plecând în demersul critic de la o mărturisire a scriitorului argentinian vizavi de propriile rescrieri: "un sport iresponsabil". Afirmația trimite explicit la un suport etic sau reclamă o justificare etică, nu una
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
constante evoluează către o redimensionare a spațiului literaturii până la proporțiile unui... Univers. În Rescrierea postmodernă: perspective etice Tamara Cărăuș valorifică acest potențial al noii conștiințe literar borgesiene - începând cu "gradul zero" al rescrierii, continuând apoi cu versantul cel mai înalt, rescrierea postmodernă - plecând în demersul critic de la o mărturisire a scriitorului argentinian vizavi de propriile rescrieri: "un sport iresponsabil". Afirmația trimite explicit la un suport etic sau reclamă o justificare etică, nu una a conținutului și implicațiilor textului, ci a raportului
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
perspective etice Tamara Cărăuș valorifică acest potențial al noii conștiințe literar borgesiene - începând cu "gradul zero" al rescrierii, continuând apoi cu versantul cel mai înalt, rescrierea postmodernă - plecând în demersul critic de la o mărturisire a scriitorului argentinian vizavi de propriile rescrieri: "un sport iresponsabil". Afirmația trimite explicit la un suport etic sau reclamă o justificare etică, nu una a conținutului și implicațiilor textului, ci a raportului cu textul. După ce "marginalizează" două dintre cele mai întâlnite critici care inculpă rescrierea postmodernă ca
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
de propriile rescrieri: "un sport iresponsabil". Afirmația trimite explicit la un suport etic sau reclamă o justificare etică, nu una a conținutului și implicațiilor textului, ci a raportului cu textul. După ce "marginalizează" două dintre cele mai întâlnite critici care inculpă rescrierea postmodernă ca o utilizare imorală ("presupoziția originalității și autenticității textului literar" - percepută ca un simplu scrupul romantic și modern; "credințele noastre privind statutul deosebit al textului literar" - chestiunea, în perspectivă kantiană, a abordării textului ca mijloc în vederea obținerii unui alt
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
imorală ("presupoziția originalității și autenticității textului literar" - percepută ca un simplu scrupul romantic și modern; "credințele noastre privind statutul deosebit al textului literar" - chestiunea, în perspectivă kantiană, a abordării textului ca mijloc în vederea obținerii unui alt text-scop), autoarea reabilitează conceptul rescrierii de verdictul lui G. Genette - "literatură de grad secund" - și-l plasează chiar în esența sa definitorie: textul inițial se deschide, prin intervenția unui subiect, într-un text nou, așa cum etica se deschide spre Celălalt, presupunând o relație cu alteritatea
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]