969 matches
-
generalizate care decurg din indicatori macroeconomici buni nu incită (decît puțină la vânzare. Rezultatul respectiv implică faptul că investitorii își vând titlurile câștigătoare mai ales dacă se pot mândri personal cu performanța realizată. Și invers, o pierdere este mai puțin resimțită când toată piața este perturbată pentru că atunci nu ne face să regretăm că am fi investit mai puțin decât alții. Investitorul poate așadar vinde mai ușor atunci când pierderea trebuie să îi fie imputată personal. Concluzie Mai degrabă performanțele legate de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
civile (divorțații și văduvii, și într-o măsură mai mică celibatarii, simt mai mult deprimarea decât oamenii căsătorițiă. În sfârșit, se pare că distanța în termeni de confort psihologic între cele trei tipuri de locuință sporește odată cu nivelul de stress resimțit. Faptul de a avea o viață stresantă crește și mai mult sentimentul de proastă dispoziție pe care îl produce deținerea pe credit sau faptul de a avea o locuință închiriată. Concluzie Studiul lui Cairney și Boyle este interesant pentru că împărțirea
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
relație directă cu sine și cu celălalt. b) starea de sănătate fizică și psihică; Limbajul corpului exprimă permanent și nuanțat starea de sănătate sau de boală a persoanei. Simbolica corpului este extrem de bogată și specifică în transmiterea trebuințelor, dorințelor, stărilor resimțite și trăite atât în sfera somatică, cât și în cea psihică. Armonia mișcărilor, expresiilor, gesturilor unei persoane este afectată și exprimată diferit atunci când aceasta se îmbolnăvește. În cazul unei suferințe fizice, apar gesturi care indică ce parte a corpului este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Covasna; prin împrejurimile Târgului; mozaici și creștini; „să-mi aduci apă sfințită”; biserică și sinagogă; călătorii cu unchiul; Bacăul și Bacovia; cuferele mereu pregătite: primul spațiu al exilului; intrarea la liceu; „alegerea” între „uman” și „real”; „alegerea” forțată, prima injustiție resimțită; „antagonism instituțional”; „munca voluntară”; parcursul școlar; o mică utopie: cooperativa; unchiul protector; învățarea românei, uitarea ebraicii; schimbări în ștetl; lecturi și filme; filozofia; culturile „exotice”; acordeonist la nunți; cuferele: prima bibliotecă personală; lecții particulare de ebraică; refuzul iudaismului ortodox; Târgu-Neamț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
concepere succesivă. Sibbern dă ca exemplu de contopire două grupe de fenomene. Pentru ambele grupe este adevărat că, după un raport tensional între două sentimente, se naște un sentiment total, așa încît cele două sentimente mai simple nu mai sînt resimțite fiecare în parte. În locul sentimentelor ce se luptă sau se dizolvă între ele, a intervenit un sentiment de o calitate nouă, ce nu s-ar produce totuși dacă unul dintre elementele asociate, în contradicție ar fi omis. Sibbern numește unul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Efectul crizei asupra modului în care piața românească funcționează va depinde în mare măsură de severitatea crizei economice internaționale. Deja vedem că economia românească este capabilă să facă față presiunilor, dar mulți observatori atenționează că semnele începutului dificultăților sunt deja resimțite. Nu voi merge într-atât de departe încât să spun că această criză economică amenință regimurile democrate din regiune. Însă ea va face guvernarea mult mai dificilă. La începutul anului 2009, spre exemplu, am văzut cum guvernul României a crescut
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
doar prin caracterul ei transgresiv este pornografia interesantă pentru literatură, ci și fiindcă scriitura pornografică sporește puterile oricărei ficțiuni. Pentru J.-M. Goulemot, ea apare chiar "ca o ficțiune exemplară și reușită, deoarece produce iluzii la fel de adevărate o dovedesc efectele resimțite ca și realitatea însăși"; poate fi considerată drept "cea mai orgolioasă promisiune originală a oricărei literaturi și, poate, a oricărei arte: să facă astfel încât, pentru cel care contemplă sau citește, ceea ce este pictat sau scris să fie adevărat"51. Forța
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
reacțiilor cardiovasculare ale subiecților scoate în evidență efectul atenuant al informației prealabile: insultați fiind, ritmul cardiac al subiecților informați în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și la oameni atunci când aceștia sunt supuși unor stimulări "ostile" în condiții naturale sau de laborator. O stimulare este considerată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stimuli declanșează un nivel de activare neurovegetativ destul de ridicat față de cele folosite în situația de control. De exemplu, filmul despre box a declanșat probabil un nivel de activare neurovegetativ mult mai ridicat decât documentarul, activarea astfel declanșată fiind atribuită furiei resimțite de către subiecții insultați. Tot Zillmann consideră că dacă subiecții ar fi vizionat un alt film mult mai excitant, ei ar fi administrat și mai multe șocuri electrice, fără să țină cont de conținutul scenelor vizualizate. Indivizii aflați într-o stare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Zillmann și Bryant, 1974; Zillmann et al., 1974 citați de Tedeschi et al., 1994) au demonstrat că activarea fiziologică intensă poate favoriza manifestarea agresivității atunci când individul interpretează activarea ca pe o stare de furie. Identificarea corectă a cauzelor stării fiziologice resimțite (activitatea motrică intensă) ar putea duce la evitarea creșterii sentimentului de furie la provocare. Unele cercetări susțin că activarea fiziologică crește probabilitatea tuturor acțiunilor dominante sau percepute ca fiind adecvate. O'Neal, McDonald, Hori și McClinton (1977) au arătat un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
primare). Pentru Hull aceste tendințe primare de natură organică (precum nevoile alimentare, sexuale etc.) determină apariția impulsurilor nervoase cu ajutorul unor receptori specializați. Impulsurile sunt apoi trimise organelor specifice (glande sau mușchi) pentru a declanșa reacțiile necesare eliberării organismului de nevoia resimțită. După exemplul mecanismelor de formare a reflexelor condiționate, succesul acestor reacții va produce formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943), reacțiile astfel obținute sunt măsurabile, parametrii lor reflectând starea afectivă a organismului. Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears (1939) avansează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocare cauzat de frustrarea anterioară. Cercetătorii cred că intensitatea provocării agresivității poate fi determinată de trei factori: (a) interesul cu care persoana urmărește atingerea scopului, (b) nivelul interferențelor ce se suprapun peste acțiunile sale și (c) numărul de frustrări prealabil resimțite. Prin urmare, cu cât blocajul exercitat asupra unei persoane care urmărește un scop mult dorit și care a suferit mai multe frustrări este mai sever, cu atât gradul de provocare a agresivității este mai ridicat. Efectele frustrărilor succesive se pot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
propria agresivitate o rezolvare a problemei? Una dintre soluțiile propuse se referă la exteriorizarea stării emoționale prin verbalizare să-i spunem celuilalt că ne-a supărat sau că ne-a înfuriat. S-ar putea ca verbalizarea să nu atenueze starea resimțită, dar îi poate conferi un context fără reconstrucții cognitive suplimentare. Prin această conștientizare a stării emoționale nu mai este necesară intervenția proceselor cognitive implicate în modificarea normelor și competențelor anterioare, intervenție necesară justificării actului agresiv care s-ar fi putut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
potriveau, serveau drept probă a relațiilor de prietenie, ospitalitate sau alianță). O dată cu creștinismul, simbolul are înțelesul de "semn de recunoaștere inițiatic, secret", desemnînd acel ceva care permite unei comunități să se adune în jurul unui semn, al unei credințe sau valori resimțite ca o alianță sacră. Simbolul desemnează "ceva (orice) care social reprezintă, evocă, semnifică altceva decît este"21. Pentru unii specialiști 22, simbolul semnifică multe lucruri; el este multivocal. Iar legătura dintre simbol și referent nu este arbitrară, întemeindu-se pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care cîștigă putere și autoritate printre deținuți/cadre, rolul esențial este cel al inițiatorului. Fiecăruia dintre cei care îl urmează el îi deschide porți pînă atunci închise, îi autorizează o cutezanță pînă atunci neexprimată, îi înlătură o timiditate mult timp resimțită. Se impune ca un model în care fiecare poate opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil de o fascinație care conferă fiecărui gest, fiecărui cuvînt o rezonanță afectivă de mare profunzime. Pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
evadare, greve ale foamei și altercații. Cînd viața nu le-a fost curmată în mod violent, au fost mutați în alte locații, pentru a li se stinge faima. În locul lor au rămas amintirile. Cîteva zile, lipsa lor a fost dureros resimțită, după care au devenit idoli, iar faptul că unii din cei rămași i-au cunoscut i-a urcat mai sus cu o treaptă în ierarhia neoficială a valorilor, dîndu-le ascendent asupra celorlalți. Treburile și evenimentele zilnice i-au aruncat apoi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
e suficientă o declarație de intenție ministerială sau vreun discurs veleitar al unei personalități mediatice. în stadiul actual în care se află sistemul, un proiect de reformă nu are nicio șansă de reușită dacă nu este, mai întâi, adoptat, asimilat, resimțit ca necesar de comunitatea educativă, dacă nu se produce o răsturnare a viziunii pedagogice pornind chiar de la actorii implicați în acest proces, dacă nu se ajunge la o corelare suplă, adaptabilă a programelor primare, gimnaziale, liceale și universitare între ele
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
să-mi dea și alte atribuții, inclusiv pe linie operativă, membru prin unele comisii la încorporări sau recrutări cum se făceau pe timpul acela, nu mai știu dacă se mai practică acum. In urma unor incidente grave petrecute în cadru ministerului, resimțite și în cadrul inspetoratelor, s-a constatat că ofițerii nu cunoșteau nimic din specificul activității unui militar, care trebuia să umble în majoritatea timpului, cu pistolul asupra lui. Să revin la subiectul de bază, spuneam că la nivelul ministerului s-a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
bulversate la gândul că va deveni proprietara unei case, dar conștientă că nu-și va putea niciodată construi viața așa cum crezuse la început. Acești aspiranți la proprietate "determinați să trăiască peste resursele lor, să facă împrumuturi [...] descoperă, cu aceeași durere resimțită altădată de muncitorii din industrie, rigorile sistemului economic, mai ales prin sancțiunile impuse de băncile de la care așteptaseră minuni [...]. Aparent marea beneficiară a procesului general de "îmburghezire", prin contractarea de credite, această clasă s-a legat cu lanțuri de o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
riscuri "incomensurabile""393 din aceste puncte de vedere. Însă în prezent, centrele de adăpost, cu toate garanțiile, "sunt considerate a fi perturbante pentru echilibrele sociale și financiare ale orașului. Astfel, succesul poate fi oficial încurajat, dar teama rămâne și este resimțită. Status quo-ul și imobilismul social pot fi percepute ca antidot al acestui rău de temut"394. Serviciile statului sunt în general conștiente că practică discriminări în privința accesului la locuință ale căror victime sunt populațiile cele mai precare și imigranții, însă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
manieră evidentă, vor lăsa deoparte întrebări incomode referitoare la mariajul dintre instituțiile statului și mass-media, la controlul asupra ambelor, la inițiatorii comunicării sociale. 2. Studiul opiniei publice se corelează cu studiul propagandei. Walter Lippmann este autorul care, sistematic, exprimă îngrijorarea (resimțită și de cei preocupați de propagandă) că, din ce în ce mai mult, oamenii nu mai acționează pe baza cunoașterii directe și nemijlocite a mediului înconjurător. Ei reacționează pur și simplu la „mediile de ficțiuni” omniprezente, mai mult sau mai puțin false, create și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
definirea organizațiilor. În realitate, ambele perspective au cunoscut atât adepți, cât și poziționări critice, fiind considerate limitative pentru înțelegerea profundă a acestui concept. Dificultatea conceptualizării este dovedită și de multitudinea definițiilor ce au fost atribuite organizației, pe măsură ce aceasta își făcea resimțită prezența la nivel social. Astăzi asistăm la un adevărat fenomen de diversificare a formelor de organizare socială, a organizațiilor construite cu scopul rezolvării diverselor probleme apărute la acest nivel, al oferirii de servicii către societate. S-a considerat că apariția
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adăugat la inventarul celor temperate, cunoscute de mine din țara noastră și din alte țări europene. Dar cea mai mare bogăție a Georgiei o constituie ospitalitatea nativă a georgienilor ... de la nivelul cetățeanului de rând ... rural sau urban ... până la nivel universitar ... resimțită personal, alături de mândria pentru trecutul lor istoric și lupta lor, surdă sau fățișă, pentru independență ... în ambele cazuri existând asemănări cu noi, românii ... depășindu-ne chiar. În primul caz ... ritualul este mai complex și respectat cu strictețe la orice nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
politici, ca victimele regimului, ca disidenții, ca militanții pentru drepturile omului, ca românii de altădată, burghezi, artiști sau prinți. Toți se regăsesc, cot la cot, la Paris, ca și cum ar fi fost iertați de trecutul lor social, politic și cultural. Situație resimțită ca un verdict căruia i se supun cu toții, prin forța lucrurilor, în această bătrână țară, Franța. Tot tovarășilor din Partidul Comunist Francez li se datorează retușările aduse imaginii Franței în România, pe vremea erei staliniste. Influența considerabilă a culturii franceze
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]