2,430 matches
-
4,5%, respectiv 4,4%) aceștia recuperând procentele la categoria „emisiuni sportive”, unde se înregistrează 12,9% din răspunsurile băieților și doar 1,8% dintre răspunsurile fetelor. Diferențe semnificative ce apar atunci când este luat în considerare mediul de rezidență al respondenților pot fi puse pe seama discrepanțaei existentă între „televiziunea disponibilă” în fiecare mediu de rezidență. În contextul celor prezentate mai sus și subliniind cvasiinexistența unor programe destinate acestei categorii de vârstă, cercetarea la care am făcut referire și-a propus să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
datelor relevă că, de la TV, copiii din această categorie de vârstă, spun că învață despre violență (66,97%), vedetism (58,80%), agresivitate/vulgaritate (54,72%) îmbogățire (33,21%), lipsă de scrupule (30,31%, în contextul în care 59,44% dintre respondenți aleg să nu răspundă) și sex (40,20% procent foarte ridicat dacă luăm în considerare că 49,27% dintre cei intervievați aleg varianta nu știu/nu răspund). Sunt puțini cei ce consideră că televiziunea le oferă informații despre adevăr (2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este punctul de plecare și punctul de sosire al analizei. Lucrarea pornește de la probleme sau necesități informaționale ale marketingului și arată cum trebuie să fie metodologia, ce tipuri de măsurători sunt potrivite, ce întrebări trebuie puse, cine trebuie să fie respondenții, ce fel de eșantion e necesar și cum trebuie să analizăm datele pentru a obține concluzii cu maximă valoare aplicativă. Autorul grupează cercetările tipice în funcție de elementele mixului de marketing. Sunt prezentate cercetările care stau la baza strategiilor generale de piață
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
eventuala avere ilicită, sau pur și simplu pentru că sunt nefericiți în plan personal și confundă conceptul de fericire personală cu cel de fericire socială. În mod cert, răspunsurile sunt dictate până la urmă de starea de fericire/nefericire personală a fiecărui respondent, individ chestionat. Spunem aceasta deoarece poate exista un număr infim de oameni care să gândească și să răspundă dincolo de preocupările personale și prin raportarea la propriul "eu". Acest număr de oameni poate fi considerat infim și de neluat în calcul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
particular al fericirii economice se poate reduce la o dezbatere despre modul în care omul se raportează la lumea materială. Fericirea economică este un indicator agregat, măsurat în mod complex, tocmai pentru a surprinde complexitatea vieții umane, materiale. De aceea, respondentul român nu greșește atunci când asimilează drumul pe care merge țara și economia sa cu drumul prosperității materiale proprii. România este departe de a fi realizat un minimum de existență materială pentru majoritatea locuitorilor săi. Locuința, locul de muncă, venitul sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Interviurile și studiile efectuate pe 4 500 de echipe din cadrul a peste 500 de companii au dezvăluit că impedimentele cele mai mari care stau în calea succesului echipelor sunt (Training and Development Magazine, februarie 1993): • recompensele și compensația - 80% dintre respondenți au spus că sistemele de recompensă și compensație se centrează pe performanța individuală. Performanța echipei nu este de obicei luată în considerare. Ca atare, membrii echipei au puține motive să lucreze împreună și sunt siliți să-și urmărească propriile agende
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
performanța individuală. Performanța echipei nu este de obicei luată în considerare. Ca atare, membrii echipei au puține motive să lucreze împreună și sunt siliți să-și urmărească propriile agende; • sistemele de personal și dezvoltare a resurselor umane - numai 10-20% dintre respondenți au confirmat că performanța echipei este inclusă în aprecierea performanțelor lor. Cei mai mulți au afirmat că sistemul de evaluare nu ia în considerare problemele echipei; • viziunea organizațională - mulți respondenți au spus că structurile organizaționale întrețin concurența internă, ceea ce limitează eficiența grupului
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
agende; • sistemele de personal și dezvoltare a resurselor umane - numai 10-20% dintre respondenți au confirmat că performanța echipei este inclusă în aprecierea performanțelor lor. Cei mai mulți au afirmat că sistemul de evaluare nu ia în considerare problemele echipei; • viziunea organizațională - mulți respondenți au spus că structurile organizaționale întrețin concurența internă, ceea ce limitează eficiența grupului. Oamenii spun că de fapt consecințele oferite de organizațiile lor nu favorizează un loc de muncă centrat pe echipe. Țineți minte, este ilogic să continuați să faceți aceleași
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
faptul că un număr important de angajați au o vechime de 20-30 de ani în companie și, deși sunt specialiști foarte buni, au fost obișnuiți să facă lucrurile într-un anumit fel, având o mare rezistență la schimbare. De asemenea, respondenții chestionarelor au indicat și o serie de modalități pentru eliminarea punctelor slabe, printre care îmbunătățirea sistemului motivațional, folosirea unor metode participative de luare a deciziilor, o mai bună gestionare a resurselor, dezvoltarea profesională a personalului și a managerilor, îmbunătățirea relației
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
e falsă? S-a înregistrat o scădere constantă a consumului de droguri din 1991 încoace. S-a înregistrat o scădere a consumului de droguri declarat pe măsura creșterii în vârstă. Consumul de alcool a fost cel mai frecvent recunoscut de respondenți, indiferent de vârsta lor. Tutunul și marijuana erau, la acel moment, printre cele mai tari droguri consumate. Conform unui sondaj, aproximativ o treime din elevii de clasa a douăsprezecea au accese de băut excesiv (adică minim cinci pahare o dată) cel
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
decât industria, neagă efectele pe care le produc asupra mediului sau asupra culturii. Într-un studiu realizat în Marea Britanie, Shaw Și Callum (2006) au intervievat un grup de studenți cu privire la impactul pe care îl au transporturile aeriene asupra climei. Tinerii respondenți au dat dovadă de o lipsă majoră de informații cu privire la efectele pe care le generează transporturile aeriene, considerând zborul cu avionul mai degrabă un drept decât un privilegiu. Unul dintre studenți a constatat că: Fac mult zgomot, dar nu îmi
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
îmbunătățirea pregătirii civile împotriva consecințelor atacurilor teroriste posibile cu agenți chimici, biologici și radiologici (CBRN). Activitățile se concentrează pe măsurile țintite pe sporirea capacităților naționale. Linii de ghidaj și standarde au fost dezvoltate în zonele planificării, pregătirii și echiparea primilor respondenți în incidentele CBRN. Programe de pregătire și educare în domeniul protecției infrastructurii critice au sporit în mod seminificativ conștientizarea în acest domeniu. Astfel de activități, împreună cu exerciții pe teren regulate, sunt creșterea capacității membrilor NATO și partenerilor pentru a asista
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
neîncrederea în capacitatea de cooperare a liberal-democraților (23%), potențialitatea conflictelor din interior (13%) etc. Un alt sondaj, realizat de CURS, la cerea PNL, la începutul lunii august, aducea optimismul în tabăra liberalo-democrată, plasând alianța PNL-PD pe locul secund în opțiunile respondenților, cu 27%, după PSD, care primea 42% din voturi (în scădere față de sondajele precedente). Totodată, Theodor Stolojan se plasa al doilea în cursa prezidențială, la numai patru procente de Adrian Năstase. Totuși, alianța nu ar fi obținut mai mult decât
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ianuarie 2003. 62 Cf. Adevărul, 27 ianuarie 2003. 63 Interviu realizat de Liliana Ruse, publicat în Adevărul, 15 iulie 2003. 64 Interviu realizat de Mircea Marian, publicat în Adevărul, 17 iulie 2003. 65 Răspunsurile la această întrebarea erau: PSD-49% dintre respondenți, PNL-15%, PRM-14%, PD-9% și UDMR-7%; adiționând procentele PNL și PD, ar rezulta un potențial scor electoral de 24% pentru alianța PNL-PD. 66 Cf. Curentul, 23 septembrie 2003, "Coaliția PNL-PD zdruncinată din interior", articol semnat de Iulia Neuleanu. 67 Cf. Adevărul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
înfrângere cât o victorie". 371 P. Martin, Sistemele electorale și modurile de scrutin, București, Ed. Monitorul Oficial, 1999, p. 43. 372 Spre exemplu, sondajul CURS, realizat între 10 și 23 octombrie 2008, stabilea următoarea ierarhie: PD-L 32% din opțiunile respondenților; PSD+PC 31%; PNL 18%. 373 Pe 18 noiembrie, Curtea Constituțională a decis că delimitarea colegiilor uninominală respectă Constituția României. 374 Pentru detalii, vezi supra, subcap. "Referendumul pentru votul uninominal". 375 De altfel, proaspăt adoptata lege a alegerilor parlamentare a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Cultură, obiceiuri, tradiții Tălmăcelul oglindește pe de o parte specificul culturii spirituale din Mărginime, dar are în același timp elemente de unicitate, ce nu mai pot fi regăsite în alte sate. În cadrul cercetării de teren realizate noi 97,3% din respondenți afirmă că mai există în satul lor tradiții și obiceiuri din strămoși, pe care oamenii le păstrează în continuare, amintind: * obiceiul de Sf. Ion 54,6% * cetele de feciori 15,7% * colindele de Crăciun 11,4% * dansul și cântecul popular
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiceiurile de Bobotează 4,3% * portul popular 1,3% Cea mai cunoscută sărbătoare a Tălmăcelului (Udatul Ionilor) se păstrează și astăzi, dar locuitorii evocă nostalgic și tradiții, obiceiuri care astăzi nu mai există în sat. Astfel, din cei 29,2% respondenți care sunt de acord că au existat în trecut obiceiuri care azi nu mai există în sat, amintesc printre acestea: * Șezătorile 14,7% * Hora de duminică 4,0% * Obiceiurile de nuntă 1,3% * Portul popular 1,3% Oamenii din Tălmăcel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt conștienți de caracterul de unicitate al sărbătorilor de iarnă din satul lor. La întrebarea " Prin ce este satul dumneavoastră renumit față de alte sate?", 41,9% răspund "prin obiceiurile de iarnă, în special cel de Sfântul Ion". 89,9% din respondenți sunt de părere că tradițiile și obiceiurile sunt respectate de toți oamenii din sat (și tineri și bătrâni), 9,1% spun că doar bătrânii mai respectă aceste obiceiuri. Doar 1,3% (spre deosebire de 23,9% în Ludoș) consideră că tinerii și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dintre cei ce au răspuns au făcut sau fac parte dintr-un grup artistic al satului, și 82,9% spun că în satul lor se mai organizează manifestări, cu ocazia sărbătorilor mari, la care participă tot satul. 67,7% din respondenți cunosc cântece populare specifice satului, 82,9% cunosc jocuri populare, 36,2% cunosc poezii populare, iar 66,8% cunosc strigături specifice folclorului local. Toate acestea arată că oamenii din Tălmăcel trăiesc încă în universul fascinant al exprimării prin tradiții, acestea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deosebită și prin originalitate, portul Mărginimii fiind recunoscut ca unic în țară (Bănescu, 1985). Din păcate, astăzi tot mai puțini localnici, de obicei cei în vârstă mai poartă acest costum. Concret, cercetarea noastră arată că în Tălmăcel, 76,5% dintre respondenți au costum popular specific satului, iar 62,8% mai îmbracă acest costum. Dintre aceștia, 33,6% îl îmbracă doar de 2-3 ori pe an, la ocazii speciale, 28,5% îl poartă doar la sărbătorile mari și doar 3,4% în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
doar 16,5% obișnuiesc să-l mai îmbrace. 11,2% îl îmbracă doar la sărbătorile mari, 9,6% îl îmbracă o dată la câțiva ani, 2,7% de 2-3 ori pe an, la ocazii speciale. În Ludoș, doar 1,1% dintre respondenți spun că se mai ocupă cineva din familia lor cu realizarea costumelor populare (iar 85,5% răspund "nu"). În 17% din familii, costumul popular mai este îmbrăcat de un singur membru al familiei, și doar în 1,5% din familii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1% * Dansul și cântecul popular 6,3% * Obiceiurile de nuntă 3,7% * Portul popular 1,5% La întrebarea " Cine mai respectă aceste tradiții?" răspunsurile sunt: toți oamenii (și bătrânii și tinerii) 47,3%, doar bătrânii 29,3%. 31,9% din respondenți afirmă că tinerii și copii sunt interesați și participă la aceste obiceiuri, 23,9% că doar unii din tineri sunt interesați de acestea și 23,9% că tinerii nu sunt deloc interesați de aceste obiceiuri (vezi și anexele, ce surprind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte sate, cum ar fi călărașii sau balul castraveților. În ce privește folclorul, 61,2% din ludoșeni cunosc cântece populare specifice satului, 68,6% cunosc jocuri populare, 41,5% cunosc poezii populare, iar 50,2% cunosc strigături specifice satului. 72,3% din respondenți afirmă că în satul lor nu se organizează manifestări la care să participe tot satul, cu ocazia sărbătorilor mari. De asemenea 81,4% spun că nu fac și nu au făcut parte dintr-un grup artistic al satului. În ce privește șezătorile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satul lor nu se organizează manifestări la care să participe tot satul, cu ocazia sărbătorilor mari. De asemenea 81,4% spun că nu fac și nu au făcut parte dintr-un grup artistic al satului. În ce privește șezătorile, 89,4% din respondenți spun că acestea nu se mai organizează în sat, motivele fiind legate în principal de lipsa populației tinere: * Nu mai are cine să le organizeze (oamenii sunt prea bătrâni, nu mai sunt tineri în sat) 30,8%. * Pentru că s-a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
O. I., 75 de ani) Semnificația subiectivă a comunității Am inclus aici analiza unor itemi referitori la semnificația subiectivă a comunității (care au fost deja analizați mai sus) și itemi despre percepția caracterului special al satului, al comunității din care respondentul face parte. Tălmăcenii sunt mai înclinați să considere că satul lor este un sat special, în sensul că îl consideră diferit de alte sate și renumit datorită tradițiilor și obiceiurilor specifice care se mai păstrează încă. Oamenii invocă permanent în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]