2,739 matches
-
417 = 3 (Dezleagă situații și aduce schimbări În bine); 3. Mi = 528 = 6 (Transformă și aduce miracole, repară ADN-ul); 4. Fa = 639 = 9 (Ajută În relațiile dintre oameni); 5. Sol = 741 = 3 (Trezește, amplifică intuiția); 6. La = 852 = 6 (Restaurează ordinea spirituală). De observat Înșiruirea numerelor “magice” 3, 6, 9 numere pe care Întreaga muncă a lui Nicola Tesla se bazează. Verificați. Aceste numere se bazează pe matematica "pierduta” al lui Pitagora, care spunea că există doar 9 cifre in
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sprijinul efectiv al Germaniei și al aliaților săi, România recupera acest teritoriu, înlăturând regimul bolșevic recent instalat. Nu a fost chiar o revenire la normalitate, din cauza războiului în curs și a regimului autoritar antonescian. În 1944, trupele sovietice reocupau Basarabia, restaurând un comunism de război neîndurător. În noua sa organizare, provincia și-a pierdut cam o treime din teritoriu în favoarea Ucrainei, obținând însă o regiune îngustă dincolo de granița tradițională, de-a lungul Nistrului. Toate aceste schimburi teritoriale, dublate de mari deplasări
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
obicei să valorifice tocmai multiplicarea scenariului ritual, punând în valoare specificitatea cadrului local și orgoliul fiecărei comunități. 164 Sărbătoarea publică rămâne "întâlnirea prin excelență" a membrilor unei comunități, un spectacol al tuturor, care în ciuda rutinei, își păstrează capacitatea de a restaura sensuri, simboluri și convingeri (Ozana Cucu, Trăirea sărbătorilor între meditație și petrecere, Editura Eminescu, București, 2001, p. 76, 87 ș.a.). 165 Din presa locală aflăm doar că apariția ziarelor s-a suspendat o zi, pentru că la 24 ianuarie 1917, "fiind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
discuție accepțiunii serviciului militar. Episodul relatat de istoricul Eusebiu ne prezintă cea mai veche mărturie de credință, deși indirectă, a unui soldat martir. 2.1. Persecuția lui Decius În scurta sa perioadă de domnie, Decius (249-251), și-a propus să restaureze vechiul spirit religios roman. În anul 250 a publicat un edict prin care poruncea reîntoarcerea la religia păgână a statului roman. Cazurile de intoleranță din perioada republicană (509-27 a.Chr.) și a Principatului (27 a.Chr.-284 p.Chr.) erau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lipsit de cultură. În 355 a fost numit cezar în Gallia, iar în 361 a ajuns împărat. Se pare că atitudinea sa confuză și complexă a devenit tot mai vizibilă în aceste împrejurări în care, creștin aparent, a încercat să restaureze păgânismul. Cu acest prilej apar și ultimii obiectori de conștiință. Pentru a înțelege eficient schimbarea politicii imperiale este imperioasă analizarea sufletului acestuia și a politicii sale față de creștini în general și de soldații lor în special. Iulian este unul dintre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
componente în versiunea deplină. Smith (1973:111-3) discută patru tipuri de mișcări sociale care presupun participare masivă a maselor: a) rebeliunea simplă care nu este ideologică și vizează doar schimbarea oamenilor; b) rebeliunea ideologică care își propune de regulă să restaureze vechea ordine și să-i schimbe pe cei care dețin puterea; c) revoluția simplă ideologică, în se caută schimbarea numai a anumitor valori (exemplu: politice, economice) și lăsarea altora intacte; d) revoluția totală care presupune schimbarea completă a întregului sistem
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
oxifosfat de zinc. Coroanele integral ceramice sunt considerate ca „alternativa cea mai nobilă pentru restaurarea unor leziuni coronare” (Bratu). Indicații: -în situațiile când exigențele estetice impuse de statutul social și profesional al pacientului sunt deosebite; -când dinții prezintă leziuni extinse (restaurate prin tehnici directe = obturații cu rășini compozite) la nivelul fețelor proximale și / sau vestibulare; -ocluzie favorabilă, cu contactele dento-dentare realizate în treimea medie a feței orale a incisivilor superiori, pentru distribuția favorabilă a solicitărilor ocluzale. Contraindicații: -când se poate aborda
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
din punct de vedere mecanic se caracterizează prin rigiditate, rezistența conectorilor, iar din punct de vedere estetic prezintă culoare, relief adecvat, capacitatea de a părea că realizează continuitatea cu creasta alveolară. Materialele și tehnicile de restaurare moderne ne permit să restaurăm funcția și aspectul estetic al cavității orale cu pierderi minime de țesut dur dentar. Dacă manoperele clinice sunt parcurse corect și dacă sunt implicate în execuție tehnici de laborator meticuloase și riguros corecte, atunci marginile restaurării pot fi situate supragingival
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
membrele inferioare, care ne oferă și observarea poziției chircite. Orientat cu capul VNV 53,5 și picioarele ESE 21,5. Ca inventar, a avut în zona membrelor inferioare două cești, păstrate fragmentar, dar care ne-au dat posibilitatea să le restaurăm, cel puțin în desen. Prima dintre ele, are forma oarecum asemănătoare cu ceștile descrise până acum, având gâtul cilindric, buza dreaptă, ușor evazată și rotunjită, corpul globular și fundul ușor concav. Toarta (torțile), probabil supraînălțate, aveau forma de lentilă, în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unui copil. Nu a avut niciun fel de inventar. Mormântul nr. 10 (Pl. 51/15). Incinerat în urnă. A fost descoperit la adâncimea de 0,50 m, fiind distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. Urna a fost restaurată până aproape de buză. Este de culoare cenușie, lucrată la roată, cu corpul ovoidal, fundul inelar, pe umăr are ca decor două praguri realizate la roata olarului. În perimetrul în care s-au descoperit fragmentele ceramice au fost depistate și câteva
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
52/5). Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 14 (Pl. 52/6,7; 75/4). Incinerat în urnă, cu capac?, descoperit la adâncimea de 0,45 m. Urna a fost tăiată de plug și împrăștiată în apropiere. A fost restaurată până aproape de gât. Este lucrată la roată, de culoare cenușie, fundul inelar și corpul ușor arcuit (Pl. 75/5). Fundul a fost supus unei arderi secundare până la zgurificare, fiind deformat. Din fragmentele descoperite s-a mai putut restaura un fund
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
A fost restaurată până aproape de gât. Este lucrată la roată, de culoare cenușie, fundul inelar și corpul ușor arcuit (Pl. 75/5). Fundul a fost supus unei arderi secundare până la zgurificare, fiind deformat. Din fragmentele descoperite s-a mai putut restaura un fund de vas, de aceeași factură, dar mai mic, care, fie că a fost folosit drept capac, fie ca vas adiacent. Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 15 (Pl. 52/8; 76/ 1). Incinerat în urnă, cu capac
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Mormântul nr. 29 (Pl. 54/3,4,6-8; 71/10; 79/5-7). Incinerat în urnă, cu capac? Descoperit la adâncimea de 0,45 m (fundul). Partea superioară a urnei distrusă de lucrările agricole, iar fragmentele împrăștiate în jur. A fost restaurată în desen (Pl. 54/3).Urna este de culoare cenușie, lucrată la roată, buza răsfrântă drept, pe gât o nervură în relief, fundul inelar. Din același mormânt s-au recuperat circa 16 fragmente dintr-o cană mare, cenușie, la roată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormânt s-au recuperat circa 16 fragmente dintr-o cană mare, cenușie, la roată cu torți în bandă lată, cu două caneluri perpendiculare, pe gât o nervură în relief (Pl. 54/4,7,8). Din fragmentele prezentate s-a putut restaura încă un vas urnă, de culoare cenușie, cu corpul arcuit și fundul inelar (Pl. 54/6; 106/3). De asemenea, s-a mai descoperit și un fragment de amforă romană, gălbuie. Mormântul nr. 30 (Pl. 54/9). Înhumat, în poziție
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
se mai adaugă încă două fragmente de vas, cenușii, care au servit, probabil, drept capac (Pl. 81/2-5). Mormântul nr. 43. Incinerat în urnă, cu capac. descoperit la adâncimea de 0,40 m. Urna distrusă de lucrările agricole. A fost restaurată în parte. Este lucrată la roată, de culoare roșie, corpul ușor bombat, fundul inelar, gâtul scurt și buza evazată oblic. Pe fund are incizat un cerc. S-a mai descoperit un fragment dintr-un capac-strachină, roșie, precum și un fragment de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
că majoritatea mormintelor, atât de incinerație cât și de înhumație nu erau la adâncimi prea mari, o bună parte din aceste artefacte au fost distruse și împrăștiate pe suprafețe destul de mari, situație care a dus la imposibilitatea de a fi restaurate. Multe din aceste fragmente nici nu au putut fi atribuite unor forme de vas anume, ceea ce a însemnat că o bună parte din ele nu au fost incluse într-o schemă tipologică. Cu toate acestea, o bună parte din vasele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urnă cu corpul bitronconic, rotunjit, cu gâtul relativ scurt, marcat de o nervură în relief, uneori destul de pronunțată, buza lată și răsfrântă de cele mai multe ori orizontal sau, mai rar, oblic, gura largă, destul de scunde și fundul inelar. Deși am putut restaura doar cinci exemplare, numărul lor este mult mai mare, constituind, în general, forma cea mai răspândită în necropolele dacilor liberi. Prima urnă de acest fel aparține mormântului nr.16 (Pl. 53/2), care constituie și prototipul în necropola II de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
4). Cel de al patrulea vas, din aceeași grupă, aparține mormântului nr. 43 (Pl. 56/6), iar cel de al cincilea, descoperit la mormântul nr. 73 (Pl. 61/1; 87/7). În fine, ultimul vas urnă, care a putut fi restaurat, este cel descoperit la mormântul nr. 101 (Pl. 67/10). Multe din vasele urnă care nu au putut fi restaurate sau care se păstrează doar parțial pot aparține acestui tip de vas. Caracteristicile arhitectonice ale acestui tip de vas au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cincilea, descoperit la mormântul nr. 73 (Pl. 61/1; 87/7). În fine, ultimul vas urnă, care a putut fi restaurat, este cel descoperit la mormântul nr. 101 (Pl. 67/10). Multe din vasele urnă care nu au putut fi restaurate sau care se păstrează doar parțial pot aparține acestui tip de vas. Caracteristicile arhitectonice ale acestui tip de vas au permis cercetătorilor să le grupeze în diferite categorii. Mergând pe linia celor două mari perioade când s-au făcut cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de una sau două nervuri în relief, sau câte un prag, realizat la roata olarului, pe umăr, uneori gâtul este decorat cu motive lustruite, corpul rotunjit, fundul inelar și buza evazată drept sau oblic. Doar trei exemplare au putut fi restaurate și aparțin, unul mormântului nr. 15 (Pl. 52/10; 106/2), cel de al doilea, mormântului nr. 17 (Pl. 76/5) și cel de al treilea, mormântului nr. 47 (Pl. 106/4). Numărul lor este relativ mic în comparație cu cele descrise
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din urnele din această categorie nu a fost surprinsă partea superioară, respectiv, buza vasului. Apelând la analogiile cu piese asemănătoare descoperite la Văleni, putem considera că marginea era îngroșată și trasă spre interior. Deși multe din vasele care au fost restaurate până la nivelul gâtului au forma sferoidală, nu putem decât să presupunem că fac parte din această categorie. Cele două urne din mormintele nr. 14 și 101 de la Săbăoani, necropola II, care indică o formă apropiată de exemplarele de la Văleni, încadrate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pământ, mai ales în partea superioară a vasului urnă, distrus în mare parte de presiunea pământului. Nu a avut niciun alt inventar. Vasul folosit ca urnă era destul de fragmentat, lipsindu-i câteva fragmente, care s-au sfărâmat. A putut fi restaurat. Drept capac au fost folosite câteva fragmente ceramice, care provin de la un vas-borcan din pastă-ciment, lucrat la roată, un alt fragment de la un vas borcan cărămiziu-cenușiu lucrat la mână, de culoare cărămiziu-cenușiu și un fragment de vas eneolitic (Pl.120
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
diametru de 0,30 m și o adâncime de 0,35 m. În groapă s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice din pastă grosieră, lucrate la mână, care făceau parte dintr-un vas borcan, pe care am reușit să-l restaurăm. Acest recipient sau poate doar părți din el, au fost folosite drept capac. Nu a avut alt inventar (Pl. 127/1,2; 187/1-4). Mormântul nr. 39. Incinerat în urnă, păstrat destul de prost, cu puține oase calcinate. Urna, un vas
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 0,45 m și o adâncime de 0,60 m. Urna, un vas borcan, lucrat la roată, din pastă cenușie, zgrunțuroasă, buza ușor îngroșată și evazată, fundul drept. Corpul bombat, păstrat destul de prost datorită presiunii solului. A putut fi restaurat și are un diametru, la gură de 18 cm și o înălțime de 20 cm. În interiorul urnei s-au descoperit destul de multe oase calcinate și ca inventar, un cuțit din fier, cu lama triunghiulară în secțiune și prevăzut cu o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gropii era puțin ovală. Atât urna cât și capacul s-au păstrat destul de prost, fiind sfărâmate de presiunea pământului. Au fost descoperite puține oase calcinate, amestecate cu pământ. Urna, un vas borcan, lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, a fost restaurată. Are fundul plat, buza ușor îngroșată și evazată, corpul bombat. Drept capac s-au folosit două fragmente ceramice din pastă roșiatică care aparțin la două străchini, una cu buza dreaptă, ușor evazată și îngroșată la exterior, cealaltă, cu umărul pronunțat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]