4,138 matches
-
șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale art. 1 alin. (5) privind principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art. 15 alin. (2), din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, precum și a caracterului retroactiv al acestei legi. Totodată, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) și art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât, în virtutea dispozițiilor art. 2
COMUNICAT din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273241]
-
incidente pentru anii 2022, 2023 și ulterior, se impune clarificarea următoarelor aspecte: Având în vedere că OUG nr. 8/2009 și legislația ulterioară recunosc un drept patrimonial subiectiv salariaților din instituțiile publice la acordarea voucherelor de vacantă, poate fi acesta refuzat retroactiv sau condiționat de nealocarea fondurilor bugetare, în contradicție cu caracterul obligatoriu și necondiționat al prevederilor legale în vigoare la data nașterii dreptului? ... 8. Având în vedere dispozițiile art. 3 alin. (2) lit. h) din HG nr. 905/2017, care impune angajatorilor
COMUNICAT din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273231]
-
ceea ce privește dispozițiile art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, arată că prin lege nu pot fi desființate hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, cu atât mai mult cu cât legea civilă nu poate să producă efecte retroactive. Securitatea juridică presupune respectarea principiului autorității de lucru judecat, respectiv caracterul definitiv al hotărârii judecătorești. Mai adaugă că persoanele fizice autorizate sunt înregistrate la administrația financiară, astfel că nu se poate susține că inculpații ar exercita fără drept o activitate
DECIZIA nr. 72 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283801]
-
la această entitate, inculpatul, care are studii juridice, a dobândit dreptul de a realiza activități specifice profesiei de avocat, drept pe care l-a pierdut, prin efectul dispozițiilor art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, cu caracter retroactiv, fiind încălcate atât principiul securității raporturilor juridice, cât și principiul neretroactivității legii. În plus, instanța apreciază că textul de lege analizat încalcă și principiul separării puterilor în stat, întrucât norma criticată înlătură efectele unor hotărâri judecătorești. ... 17. Potrivit prevederilor art.
DECIZIA nr. 72 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283801]
-
intervenite în bugetul proiectului în situația în care acestea determină majorarea sau micșorarea valorii neeligibile, respectiv micșorarea valorii eligibile aprobate ... (5) Actul adițional intră în vigoare la data semnării de către ultima parte. (6) Actul adițional nu poate avea caracter retroactiv și nu poate avea scopul sau efectul de a produce schimbări în Contract, care ar putea aduce atingere condițiilor inițiale de acordare a finanțării, fiind susținut prin justificări temeinice cu privire la conservarea scopului și obiectivelor proiectului și a sustenabilității
GHID SPECIFIC din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274850]
-
2.000 de lei constituie o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 47, care garantează dreptul la pensie. ... 11. Autoarea excepției, în Dosarul Curții Constituționale nr. 349D/2020, susține că dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt retroactive, contravenind prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), întrucât reglementează pentru trecut, nefăcându-se în niciun fel distincție între perioadele de stagiu de cotizare împlinite sau în curs de împlinire. Astfel, stagiul de cotizare la sistemul public de pensii început
DECIZIA nr. 302 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274211]
-
970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează. Faptul că legea stabilește criteriile în funcție de care intervine impreviziunea nu înseamnă că prevederile sale sunt retroactive; de altfel, judecătorul cauzei însuși avea competența de a stabili criteriile în funcție de care apreciază impreviziunea în perioada 2016-2019. Înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective în sine cu criterii legale fixe și obiective nu echivalează cu încălcarea principiului
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
a fost și este reglementată de Codul civil (atât de cel din 1864, cât și de cel din 2009), cu consecința fie a adaptării, fie a încetării contractului, prin urmare, modul de evaluare a sa (legală/judiciară) nu denotă o aplicare retroactivă a instituției în sine (a se vedea și Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 27 octombrie 2021, paragraful 81). De altfel, nici consecințele intervenirii sale nu sunt novatoare
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
prin efectele lor opozabile inclusiv instanțelor de judecată în activitatea lor de aplicare a legii, devin izvor de drept și sunt similare legilor din punctul de vedere al modalității de sancționare penală a comiterii anumitor fapte. În consecință, principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile devine incident în cazul respectivelor decizii, iar legiuitorul trebuie să asimileze legii aceste acte în ceea ce privește aplicarea art. 4 din Codul penal. ... 24. Astfel, deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de atribuții de legiuitor instanței supreme, se apreciază că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, legea analizată nu intervine asupra atribuțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci doar stabilește, în vederea respectării art. 15 alin. (2) din Constituție, posibilitatea de aplicare retroactivă a anumitor decizii ale acestei instanțe, care au, în concret, prin conținutul lor, efectele unei legi penale mai favorabile. Asimilarea cu legea este limitată așadar la modalitatea de aplicare în timp a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de lege penală mai favorabilă, cuprinde și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii. ... 83. Cu privire la noțiunea de „lege“ penală și aplicarea ei retroactivă, jurisprudența Curții Constituționale are în vedere actul de reglementare primară adoptat de Parlament sau Guvern, după caz, precum și, prin asimilare, efectele deciziei Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. În acest sens, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
ca aceasta să poată fi sau nu circumscrisă normei de incriminare, însă ea nu schimbă/modifică norma. ... 95. În aceste condiții, legiuitorul nu poate să confere deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție efectele juridice ale unei legi și nici putere retroactivă prin mijlocirea unei ficțiuni juridice. Aceasta - ficțiunea juridică - este o creație a legiuitorului pentru a justifica o anumită opțiune legislativă, stabilind deliberat reguli de drept contrare realității juridice ori ignorând sau deformând concepte din instrumentarul dreptului, prin abatere de la
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Codul penal ori de lege penală mai favorabilă în sensul art. 5 și 6 din Codul penal, astfel că finalitatea urmărită nu poate fi atinsă din punct de vedere conceptual. Curtea subliniază că norma este cea care poate avea putere retroactivă, iar legiuitorul, pentru a nu acționa în mod arbitrar, poate asimila acesteia elemente comparabile, adică acte care vizează sfera normativă, iar nu acte care aplică normele. Așadar, o asemenea ficțiune juridică nu ar fi decât arbitrară și nu ar face
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a efectelor acestora. Înclinarea balanței în favoarea creditorilor sau a debitorilor în cursul procedurilor deja începute este de natură să lezeze grav drepturile lor substanțiale și interesele legitime. Tocmai de aceea legiuitorul constituant a interzis, cu valoare de principiu, aplicarea retroactivă a legii civile, pentru a se evita astfel de situații dăunătoare“. Arată că, având în vedere art. 6 și art. 24 din Codul civil, potrivit cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
normele procedurale aplicabile executării silite începute cu privire la creanțele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești în materie penală, norme aplicabile de la data intrării în vigoare a legii noi, astfel încât nu se poate susține că aceasta ar avea caracter retroactiv. Mai mult, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
privire la creanțele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești în materie penală, norme aplicabile de la data intrării în vigoare a legii noi, astfel încât nu se poate susține că aceasta ar avea caracter retroactiv. Mai mult, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
deținute asupra consumatorilor“. În acest context, susține că, în ceea ce privește raporturile juridice încheiate între cesionari și consumatori, acestea trebuie analizate prin prisma teoriei drepturilor câștigate, raportat la dreptul de proprietate pe care îl deține cesionarul asupra creanței. Aplicarea retroactivă a legii în acest caz echivalează cu situația în care legiuitorul intervine și dispune indirect și asupra unui raport juridic încheiat definitiv, cel dintre cedent și cesionar, căruia nu îi pot fi aplicabile prevederile acestei legi, întrucât acesta nu se
DECIZIA nr. 839 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255089]
-
și a celor viitoare, este evident că dispozițiile acesteia retroactivează. Creanțele băncilor, precum și cele ale cesionarilor reprezintă un drept de proprietate, un drept câștigat sub imperiul vechii legi, drept care este anulat prin Legea nr. 77/2016 tocmai prin efectul retroactiv al acesteia. ... 7. Arată că prevederile art. 1 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 stabilesc că pot face obiectul dării în plată inclusiv imobilele care au fost date în garanție la încheierea
DECIZIA nr. 839 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255089]
-
din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, întrucât aceste texte de lege nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Instanța de judecată arată că prevederile Legii nr. 77/2006 nu au caracter retroactiv, deoarece stingerea datoriei operează numai pentru viitor de la momentul intrării în vigoare a legii noi; legea stabilește un nou mod de stingere a obligațiilor de restituire, urmând a se aplica efectelor viitoare ale contractului. De asemenea, chiar dacă Legea
DECIZIA nr. 839 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255089]
-
este neîntemeiată critica raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții, atunci când o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei nu are ca urmare aplicarea retroactivă a acesteia. ... 29. Critica raportată la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție este neîntemeiată, având în vedere Decizia Curții nr. 463 din 11 iulie 2019. De asemenea, în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale, art. 47 alin. (2) din
DECIZIA nr. 52 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255053]
-
vigoare la data recalculării pensiei, adică 1 ianuarie 2016, așa cum a statuat și instanța supremă în decizia criticată de către autorii prezentei excepții. Curtea a arătat că interpretarea instanței supreme criticată de către autorii excepției nu face posibilă aplicarea retroactivă a normelor criticate. În realitate, autorii excepției nu țin seama de diferența dintre, pe de o parte, norma de drept material care reglementează durata stagiului complet de cotizare și, pe de altă parte, norma care indică norma de drept material
DECIZIA nr. 52 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255053]
-
datei de 1 ianuarie a anului în care a avut loc actualizarea, din oficiu, a pensiei de serviciu, cu ultima rată medie a inflației cunoscută și comunicată, casa de pensii competentă este obligată să revizuiască pensia de serviciu prin aplicarea retroactivă a ratei medii anuale a inflației comunicată de INS corespunzătoare anului pentru care a operat deja actualizarea. ...
COMUNICAT din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272922]
-
s-a statuat prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, instituția impreviziunii se poate aplica și contractelor încheiate sub regimul juridic al vechiului Cod civil, cu toate acestea, noile cazuri de impreviziune reglementate de legiuitor nu se pot aplica retroactiv, întrucât nu erau în vigoare la data încheierii contractelor respective. Aplicarea prezumțiilor de impreviziune reglementate prin Legea nr. 52/2020 contractelor încheiate anterior intrării sale în vigoare ar echivala cu o aplicare retroactivă, contrară dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
impreviziune reglementate de legiuitor nu se pot aplica retroactiv, întrucât nu erau în vigoare la data încheierii contractelor respective. Aplicarea prezumțiilor de impreviziune reglementate prin Legea nr. 52/2020 contractelor încheiate anterior intrării sale în vigoare ar echivala cu o aplicare retroactivă, contrară dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) și ale art. 147 alin. (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 27. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse prevederilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează. Faptul că legea stabilește criteriile în funcție de care intervine impreviziunea nu înseamnă că prevederile sale sunt retroactive; de altfel, judecătorul cauzei însuși avea competența de a stabili criteriile în funcție de care apreciază impreviziunea în perioada 2016-2019. Înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective în sine cu criterii legale fixe și obiective nu echivalează cu încălcarea principiului
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]