6,508 matches
-
legile de care se simte trebuință"2163. Într-un alt articol inserat în primul număr al ziarului Istrul era abordată chestiunea colonizării Dobrogei cu români. În cuprinsul acestui articol se aprecia că, imediat după unirea Dobrogei cu România, "toată lumea deplângea retrocedarea Basarabiei și considera Dobrogea ca pe o provincie neproductivă (...) cu care statul trebuia să fie încărcat de cheltuieli și greutăți, fără să-și fi dat seama câtuși de puțin ce este această provincie"2164. Pe lângă aceasta, "administrația locală (...) a făcut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1853-1856) a reprezentat o nouă încercare pentru locuitorii Dobrogei, distrugerilor provocate de către acesta adăugându-li-se nenorocirea provocată de izbucnirea holerei. Acesta s-a încheiat cu înfrângerea Rusiei, tratatul de pace semnat la Paris în martie 1856 prevăzând, printre altele, retrocedarea către Moldova a sudului Basarabiei. Astfel, Rusia era îndepărtată de la gurile Dunării, Marile Puteri europene hotărând crearea unei Comisii Europene a Dunării (CED) însărcinată cu supravegherea liberei circulații pe fluviu. După războiul Crimeii au luat ființă la Tulcea consulate ale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zâmbet anume ceea ce nu putea rosti tare. De fapt, ei sunt cei care întrețin încăpățânarea sultanului. Fratele meu, Panaiot, mi-a transmis că iar au revenit și i-au fluturat sultanului aceeași propunere de alianță militară, ba, pe deasupra, și promisiunea retrocedării tuturor cuceririlor rusești din Crimeea și Georgia. Asta, bineînțeles, după victoria asupra rușilor. Sultanul se și vede cu imperiul sporit și cu laurii victoriei pe frunte. Mai curând și-ar trimite la moarte o întreagă armată de ieniceri decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
n-ai făcut-o tu, am s-o fac eu, Pavel Vasilievici Ciciagov. În calitatea mea de comandant șef al armatei ruse, de amiral al flotei Mării Negre și de guvernator al principatelor voi dispune începerea imediată a tratativelor. Voi propune retrocedarea Moldovei dintre Prut și Nistru în schimbul unei alianțe militare ferme cu Sublima Poartă. Și nu numai asta! Da, da! Voi organiza o răscoală în Bulgaria și în Bosnia. O mare diversiune aici, în sud, l-ar incomoda teribil pe Napoleon. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mare parte acte diplomatice oficiale sau neoficiale. Un prim set se referă la hotarul de răsărit al Moldovei, la modificările intervenite în secolul al XIX-lea, ca urmare a tendințelor expansioniste ale Rusiei țariste, întrerupte de momentul 1856, cazul unei retrocedări parțiale. Discuțiile referitoare la trasarea pe teren a noului hotar din 1856 reflectă preocuparea Rusiei de a submina aplicarea Tratatului de la Paris, atât în ce privește stabilirea hotarului în zona Bolgrad, cât și în chestiunea Deltei și a Insulei Șerpilor. Astfel, Rusia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și să le schimbe cu partea de sud din Basarabia anexată la Moldova în 1856 și care i-ar da posibilitatea să se întoarcă la brațul Chilia”. La 14/26 ianuarie 1878, cabinetul rus a cerut deschis guvernului de la București retrocedarea celor trei județe din sudul Basarabiei. În ziua încheierii armistițiului ruso-turc din 23 ianuarie /4 februarie 1878, generalul Ignatiev, în drum spre sudul Dunării, a trecut prin București și a solicitat domnitorului cedarea celor trei județe, România primind drept compensație
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a comunica cu țara, iar harta prezentată părții române e la o scară ridicolă, noile frontiere fiind desenate cu un creion bont), Încît țara intră În șoc. Ultimatumul acordat de Molotov prevede trei zile pentru a Îndeplini ceea ce el numește „retrocedare“, În cazul Basarabiei, și „transfer“, În cazul Bucovinei, altfel trupele sovietice, deja masate la graniță, dau năvală. România nu poate să se apere În fața acestui furt teritorial, vechile alianțe au căzut de mult, iar protecția Germaniei nu funcționează, pentru că un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
v ați scos ochelarii credeți c-o să vedeți mai bine ? G. Doamnă... N Pardon, acu’ mi-s domnișoară, că-s liberă prin divorț. Dar io pentru altceva am venit. Am venit să cer, cum a făcut anterior o altă doamnă, retrocedarea Palatului Culturii unde un străbunic de-al nostru a cultivat hasmațuchi și trei metri lineari din șoseaua europeană la kilometrul 14, unde scrie pe piatra kilometrică “Țuky”, un diminutiv de la hasmațuchi, plantă cultivată, cum pot să declar cu martori, de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Ca orice domeniu, diplomația avea jargonul ei; iar în cadrul acestuia, diplomația Orientului Mijlociu avea propriul dialect. După un an petrecut la o distanță enormă, Maggie spera să poată ține pasul. Au apărut o grămadă de lucrări legate de dreptul la retrocedare, spuse David. Deși, îți dau un sfat: ai grijă să nu te audă nimeni pronunțând cuvintele astea sau te mănâncă israelienii cu fulgi cu tot. Nu e un drept, e o revendicare. Și nu e neapărat o „retrocedare“, pentru că unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
dreptul la retrocedare, spuse David. Deși, îți dau un sfat: ai grijă să nu te audă nimeni pronunțând cuvintele astea sau te mănâncă israelienii cu fulgi cu tot. Nu e un drept, e o revendicare. Și nu e neapărat o „retrocedare“, pentru că unii palestinieni au venit din alte părți. Și nu e „acasă“ pentru că e vorba despre pământul natal al evreilor, bla, bla. Știi toate astea. Maggie aprobă, dar de la un moment dat nu mai ascultă. Își aduse aminte de disputa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
-l vezi cum arată! L-au sărbătorit de optzeci de ani... Are tot combinatul piscicol, pădurea de la Obancea. O parte din ea, cea mai mare, cu stupinele. Restul, dinspre Ghimpătura, au luat-o ai lui Brandabulea, când a fost cu retrocedările. Goncea are și Balta aia unde-a inundat când au făcut barajul. O rață sălbatecă zbură săgetat prin fața lor. Mai s-o loveasă pe Magda în burtă. Se trase speriată la pieptul lui. Șopti speriată: - Zice lumea că a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
destui În momentul de față. E doar o chestiune de rdare până ce va face un pas greșit. Asta precis se va Întâmpla cât de curând. Patta era complet dezinteresat de felul În care se prezenta chestiunea. El voia o arestare, retrocedarea tablourilor și suportul lui Viscardi În cazul În care se hotăra să candideze pentru un post În consiliul orășenesc. — Bine, anunță-mă când ai ceva, zise el, concediindu-l pe Brunetti cu tonul folosit, dacă nu cu Înțelesul cuvintelor. Patta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
431, editura Humanitas, 1990). II. Intervenția lui Nicolae Iorga În Consiliul de Coroană din 23 august 1940: „ ...cu privire la Cadrilater, eu sunt naționalist, nu expansionist, anexarea Cadrilaterului a fost o greșeală; eu am fost Împotriva anexării la timpul său. E justificată retrocedarea către Bulgaria”. (Mircea Mușat Și Ion Ardeleanu, România după Marea Unire, vol. II, partea a II-a, pagina 1291, ediția din 1988). Citind acestea, nu-ți vine că crezi că Nicolae Iorga a fost și român și istoric. Pentru că s-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
soluționării lor în justiție. După estimările Ministerului Justiției, 1 din 2 persoane a fost implicată într-un proces sau a avut o cerere în fața unui organ judiciar (secretar de stat Simona Maia Teodoroiu, interviu în Adevărul, 29 ianuarie 2004). Legile retrocedării proprietăților, în mod special a pământului și locuințelor, au devenit mari producători de procese juridice. Acest efect are trei importante componente: accentuarea conflictualității, creșterea timpului și a costului soluționării problemelor, complementar cu mari fluctuații ale calității soluțiilor. Legi fundamentale pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
celei comuniste, cum e naționalizarea proprietăților, este istoric ilegală și va fi, mai devreme sau mai târziu, corectată. Pornind de la estimarea că naționalizarea a reprezentat un act ilegal, în raport cu un principiu universal abstract al dreptului la proprietate, a fost susținută retrocedarea proprietății, fără a acorda vreo atenție efectelor social-economice negative și inechităților pe care le-ar putea crea, după o perioadă de timp atât de îndelungată. În discursul occidental, temele restaurative rareori pot fi găsite într-un mod explicit, dar presiuni
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pierdute. La nivel politic, partidele istorice au revendicat chiar de la început obținerea, ca un drept legitim, a poziției de conducere politică și restaurarea monarhiei; la nivel social-economic, refacerea structurilor de proprietate desființate de comunism cu 40 de ani în urmă: retrocedarea in integrum a proprietăților naționalizate. Dincolo de restituția in integrum a proprietății și eliminarea din viața politică a tuturor celor suspectați de mentalități comuniste, ele aveau o imagine neclară a instaurării unei societăți de tip occidental, fiind lipsite de o strategie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și promisiunii suportului Occidentului pentru partidele istorice. Indiferența față de problemele sociale: față de complexele probleme sociale moștenite de la regimul comunist și amplificate în perioada tranziției, partidele istorice păreau a fi indiferente, concentrându-se cu prioritate asupra cuceririi puterii politice, reinstaurării monarhiei, retrocedării proprietăților naționalizate. Programul lor politic s-a centrat pe presupoziția că, o dată realizate aceste obiective, societatea română se va reface de la sine. O politică socială era privită mai degrabă a fi o frână în calea tranziției, manifestarea unei mentalități comuniste
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
important. Ceea ce era cu adevărat important pentru ei era ca economia să funcționeze, să ofere locuri de muncă și salarii decente. Din acest motiv, interesul muncitorilor se concentra pe managementul întreprinderilor. Partidele istorice erau, în schimb, mai interesate de problema retrocedării proprietății întreprinderilor. Muncitorii aveau încredere în tehnocrație, în care își puneau toată speranța. Eventualii vechi proprietari (de fapt, întreprinderile naționalizate nu mai existau de mult) erau priviți de către muncitori ca fiind lipsiți de orice legitimitate și, în plus, cu teamă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o privatizare care să relanseze întreprinderile, fiind speriați însă de privatizarea ce le distrugea. Țăranii redeveniseră proprietari ai pământului, dar erau lipsiți de resurse tehnice și financiare. Programele partidelor istorice nu conțineau nici o soluție pentru marea masă a țăranilor, în afară de retrocedare, care, în mare măsură, fusese deja realizată. Un efect neașteptat al apariției partidelor istorice: izolarea internațională a Românieitc "Un efect neașteptat al apariției partidelor istorice\: izolarea internațională a României" Partidele istorice au fost percepute de către Occident ca prezentând singura garanție
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de cele ale primului val de revendicări: partidele istorice revenite pe arena politică, mici grupuri de foști proprietari și, interesant, forțele politice externe. În sine, presiunea segmentului de foști proprietari nu era suficient de importantă pentru a impune măsuri de retrocedare a proprietății, mai ales pentru faptul că ea putea afecta advers interesele unui segment mult mai extins de populație. Intervenția forțelor politice externe în această chestiune, profitând de dorința României de integrare în lumea occidentală, a avut, se pare, mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
principiu suplimentară era cea a timpului istoric. Logica juridică nu lucrează pe o perioadă de timp excesiv de îndelungată, pentru că peste o nedreptate făcută în trecut se așază complexe aranjamente sociale, a căror reparare produce nedreptăți mult mai mari. Forma de retrocedare adoptată a fost lăsarea ei pe seama justiției, dar fără o reglementare suficientă. În aceste condiții, justiția a început să funcționeze într-o situație de dezechilibru de putere între cei care solicitau proprietatea și cei de la care aceasta urma să fie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
În jurul acestei oportunități oferite de lege și de resursele financiare potențiale s-a creat o adevărată industrie a recuperării proprietății, nu de puține ori pe temeiuri fabricate. Coruperea justiției și a sistemului public a reprezentat un efect pervers al politicii retrocedării proprietăților. Reprezentanții instituțiilor publice erau ușor convinși „să nu pună suflet” în apărarea interesului public în desfășurarea litigiilor. În plus, mai ales în guvernarea 1997-2000, orientarea politică era: totul trebuie retrocedat. Judecătorii înșiși au fost supuși presiunilor politice și tentațiilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
publice erau ușor convinși „să nu pună suflet” în apărarea interesului public în desfășurarea litigiilor. În plus, mai ales în guvernarea 1997-2000, orientarea politică era: totul trebuie retrocedat. Judecătorii înșiși au fost supuși presiunilor politice și tentațiilor financiare ca să accepte retrocedările adesea în condițiile unor probe insuficiente sau chiar pe baza unor documente evident falsificate. Este imposibil de estimat volumul deciziilor judecătorești neîntemeiate. Intuitiv, acesta este destul de mare. La polul celălalt, pierzătorii individuali ai retrocedărilor, chiriașii locuințelor în dispută, erau, de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice și tentațiilor financiare ca să accepte retrocedările adesea în condițiile unor probe insuficiente sau chiar pe baza unor documente evident falsificate. Este imposibil de estimat volumul deciziilor judecătorești neîntemeiate. Intuitiv, acesta este destul de mare. La polul celălalt, pierzătorii individuali ai retrocedărilor, chiriașii locuințelor în dispută, erau, de regulă, prea săraci pentru a fi reprezentați corect în sistemul juridic și demoralizați sub presiunea politică globală care nu le dădea nici o șansă de a câștiga. Procesul juridic al retrocedării a fost clar viciat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
celălalt, pierzătorii individuali ai retrocedărilor, chiriașii locuințelor în dispută, erau, de regulă, prea săraci pentru a fi reprezentați corect în sistemul juridic și demoralizați sub presiunea politică globală care nu le dădea nici o șansă de a câștiga. Procesul juridic al retrocedării a fost clar viciat de corupție și presiune politică. Prima încercare de retrocedare a proprietății s-a referit la proprietățile industriale naționalizate. Un asemenea obiectiv a fost abandonat din cauza dificultăților insurmontabile. Întreprinderile naționalizate la sfârșitul anilor ’40 nu mai existau
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]