2,570 matches
-
că ele există a priori și dincolo de orice frontieră politică, meritând să fie reconectate și menținute ca sisteme integrale. Europa este lider În promovarea parcurilor transfrontaliere, cu toate că și națiunile africane au făcut progrese semnificative. Ideea potrivit căreia ecosistemele naturale trebuie reunite iar guvernele au responsabilitatea să conlucreze În crearea unui spațiu transnațional și administrarea lui, ar fi fost de neimaginat cu numai câțiva ani În urmă. Din nou, așa cum am văzut În cazul extinderii drepturilor universale ale omului, există o opinie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste abordări, numite sociologii interpretative, cuprind mai multe teorii care s-au aplecat inclusiv asupra fenomenului comunicațional: dintre ele, ne vom opri asupra interacționismului simbolic și etnometodologiei. ¬ Interacționismul simbolic. Curentul interacționist este rezultatul cercetărilor sociologilor reuniți în ceea ce s-a denumit școala de la Chicago. Pentru Herbert Blumer, creatorul conceptului, interacționismul simbolic subliniază natura simbolică a vieții sociale. În 1969, Blumer rezumă acest demers în trei premise principale: „Prima premisă este aceea că oamenii acționează față de lucruri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor conduite de putere bazate pe calitatea - diferită - de experți a membrilor grupului caracterizează această etapă. Într-adevăr, delegarea unor priorități de execuție este importantă pentru eficientizarea grupului; astfel, pentru realizarea unei anumite sarcini nu mai este necesar întreg grupul reunit - ba, mai mult, această variantă ar ridica unele probleme -, ci câteva microgrupuri, în special cupluri profesionalizate care au abilitări speciale, recunoscute de majoritatea grupului în problemele în cauză, pot să rezolve sarcina respectivă. Se impune aici o interogație: nu există
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în grupuri de câte patru, fiecare elev/student va trebui să le împărtășească celorlalți experiența sa, în sensul dificultății alegerii grupului, al mesajelor nonverbale emise sau recepționate privind admiterea în grup sau rejectarea din acesta. Într-o etapă ulterioară, clasa reunită va discuta pentru alcătuirea unei liste de comportamente prin care se comunică altora acceptarea sau respingerea din grup, o listă de sentimente privind atât admiterea lor în grup, cât și respingerea din grup; elevii/studenții vor fi încurajați să construiască
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar trebui numărată cu milioanele. Sau că creșterile salariilor bugetarilor se fac prin restrîngere de posturi. Încît pentru mărirea salariilor deputaților ar trebui să se reducă numărul acestora. Cînd, la începutul săptămînii trecute s-a discutat despre revotarea în Camerele reunite a articolului în care s-a strecurat și mărirea salariilor parlamentarilor s-au înregistrat, ca de obicei, absențe numeroase, dar și voturi fățiș exprimate împotriva revotării acestui articol. În cea mai mare parte, acestea aparțin anonimilor din toate partidele, dar
Votul parlamentarului anonim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17153_a_18478]
-
analizei problemei la care ne referim. Aceasta Întrucât, În cazul persoanei, se vorbește despre tipuri psihologice, tipuri sociale, tipuri culturale, tipuri profesionale, precum și despre tipuri morale. Faptul acesta demonstrează că persoana reprezintă un sistem extrem de complex În care se regăsesc reunite toate aceste aspecte. Fiecare categorie dintre tipurile menționate scoate În evidență anumite trăsături, la care ne referim atunci când se face clasificarea tipologică a persoanelor. Din aceste motive, toate tipurile de personalitate nu se exclud, ci se completează reciproc. Mai mult
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin creșterea gradului de imprevizibilitate al operei în relația cu cititorul. Interdependența valorilor în literatură (1987) e o cercetare sistematică, păstrând justa măsură în felul în care sunt apreciate autonomia și heteronomia unei scrieri: „interdependența” nu sacrifică „independența” valorilor extraestetice reunite, prin jocul dialectic al identității și alterității, sub cupola frumosului. O temă incitantă, insuficient valorizată de exegeza anterioară, e abordată în cartea Marin Preda - o filosofie a naturii (1994). În evocarea naturii S. identifică o ipostază de prim-plan a
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
este necesară reunirea unor celule atât pe orizontală, cât și pe verticală. Această reunire trebuie să producă o nouă celulă, recunoscută ca atare de procesorul de tabele. Reunirea celulelor dintr-un tabel se efectuează prin: selectarea celulelor care se doresc reunite, acționarea comenzii Merge Cells din meniul Table sau a uneltei Merge Cells de pe bara de unelte Tables and Borders. Divizarea unei celule se execută prin: selectarea celulelor care se divizează (în mod unitar) acționarea comenzii Split Cells din meniul Table
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
dublă. Dimensionare cu mouse-ul Apropierea mouse-ului de una dintre liniile tabelului (de ghidare sau definitivă) transformă pointerul într-o linie dublă (orizontală sau verticală) încadrată de săgeți. Agățarea și dragarea liniei respective modifică dimensiunile în tabel. Operațiunea depinde de celulele reunite/divizate, prin urmare este recomandată înainte de modificarea structurii de linii/coloane prin reunire sau divizare. În operațiunea de tragere a liniilor verticale (care separă coloane), acționarea simultană a unor taste de control are efecte diferite: ALT -afișează dimensiunile și nu
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
istorisindu-i-se o peripeție vânătorească), cu deosebirea că U. are tendința de a înghesui întâmplările în calapodul prea strâmt al unei verosimilități convenționale, deși o oarecare iscusință de povestitor, care se lasă simțită, ar fi promis mai mult. Povestirile reunite aici îl au ca protagonist pe Moșu Gheorghe, replică palidă a eroului sadovenian, tip de țăran hâtru, spirit lumesc și legat prin fire imperceptibile de tainele naturii. Din secțiunea a doua, Vânători moderni, în care sunt înșirate aceleași povestiri terminate
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
Expo de Paris ’37, Zile și nopți pariziene) ș.a. Se acordă de asemenea atenție spațiului autohton, cel mai activ și original reporter fiind în 1934-1935 Geo Bogza. Acesta, după ce inițiază o anchetă întru mai buna definire a speciei, publică reportajele reunite ulterior în volumele Țara de piatră, Țara de foc și Țara de pământ ori altele: Lumea petrolului, Lumea se împarte în clase, Nopți de ger, Reportaj aerian, Reportaj din închisoare, Zile și nopți în Valea Plângerii, Breasla măcelarilor etc. În
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
stabilește la Chișinău. Încercările de a se întoarce în România, unde îi trăia familia, eșuează. Lucrează la Studioul Moldova-film, ca administrator. T. debutează editorial în 1938 cu „povestirile din viața sovietică” Alb și roșu, Bandiții, Osândiții la moarte și Povoljanca, reunite apoi în volumul Spre Golgota (1939). În „Flori de stepă” din 1938 publică un fragment din romanul Învierea, apreciat într-o scrisoare de E. Lovinescu (care citise o sută de pagini în manuscris, spunând că „e o zugrăvire pitorească a
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
ale vesaniilor, așa cum se poate vedea mai jos: Ordinul I, cuprinde halucinațiile, considerate ca afecțiuni care tulbură imaginația, reprezentate prin următoarele specii morbide: vertijul, ipohondria, somnambulismul etc. Ordinul II, cuprinde bizareriile, considerate ca tulburări ale apetitului și în care sunt reunite următoarele specii morbide: apetitul depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III, este rezervat delirului, ca tulburare a judecății si în care intră următoarele specii morbide: demența, melancolia, demonomania, mania. Ordinul IV, este cel al nebuniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aportul curentului eficientist a fost de asemenea masiv. Cele mai multe curricula moderne se prezintă ca social engineering, conciliat cu tehnologii de dirijare și control al mecanismelor de învățare ale learners, pentru realizarea de competențe și capacități sau de obiective predefinite. Regăsim reunite, în această viziune coerentă, ideile lui Dewey și Bobbitt de la începutul secolului XX. Desigur, cu o anumită prevalență progresivistă, alimentată de repulsia pe care Dewey o exprimase în pamfletul The Child and the Curriculum (1902). Cheia decriptării multora dintre expresiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui 1982, am fost invitat în camera pe care o ocupau cei de la secția de psihologie socială, fostul cabinet de director adjunct al lui Robert Floru, care părăsise România de câțiva ani. Nu-mi mai amintesc acum cine erau cei reuniți acolo, dar era sigur și șefa de secție, Geta Dan Spânoiu. La început nu înțelegeam ce s-a întâmplat, curând am priceput însă că se simțeau amenințați de o anchetă sau verificare care începuse de curând. Discursul celor prezenți avea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fizice; • Legea din 30 iunie 1994, privind protecția vieții private împotriva interceptării, culegerii și înregistrării comunicațiilor și telecomunicațiilor. Legislația în Franța Sub reglementările Constituției franceze din 1958, legile sunt promulgate de către Președintele Republicii, după ce sunt votate de Senat și Camera Reunită. În 1978, Franța a emis prima dintre legile naționale cu privire la bunele practici legate de informațiile cu caracter personal. Legea are aplicabilitate generală, oferind o largă protecție cetățenilor francezi, aplicându-se atât în sectorul public, cât și în cel privat. Prin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
placheta Prețul alegerii, îi apare în 1976, urmată de Cuvinte învinse (1978), Perioada de instrucție (1981), Împăcarea cu Faust (1986), Școala de îngeri (1991), Teroarea clepsidrei (1996), Donatorul de umbră (2000). Este preocupat de punerea în scenă a pieselor proprii, reunite târziu în volumul Mașina de vânt (1996). Versurile lui P. par a fi rezultatul asimilării progresive a marilor modele din lirica românească, modele de care se distanțează pe măsură ce poetul își află mijloacele expresive proprii. El nu pastișează nimic, transferă în
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
nucleu al unei drame e iubirea dintre Andrei și fiica profesorului, Ada, atrasă și de Mihai, spre care Andrei, complexat de infirmitatea lui, o împinge. Pluralitatea surselor de dramatism (politico-ideologică, etico-ideologică, etnică, erotică) generează în Passacaglia mai multe nuclee dramatice, reunite arbitrar într-o singură piesă. O unică idee, politico-filosofică, sudează piesa și scenariul de film Puterea și adevărul (1973): rămânerea în urma vieții a unui conducător de partid care, deținând o înaltă funcție, se crede infailibil și transformă puterea clasei pe
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
prin mijloacele ilegitime) și totodată are acces (oportunități) la mijloacele ilegitime de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
derulat Între puterea locală (reprezentată de asocierea mai multor municipalități din regiune) și cea guvernamentală, de la Oslo. Guvernul venea cu propuneri de genul transformării bazei militare Într-o Închisoare sau Într-o tabără de instrucție pentru jandarmeria rurală. Puterile locale reunite au reușit să impună ideea transformării acestei baze Într-un vast centru de sănătate pentru bolnavii de cancer din Întreaga lume, centru În care, În cele mai bune condiții, bolnavii cancer să poată locui Împreună cu familiile și să poată duce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a cărții este rezervată unor „interpretări” ale poeziei indienilor nord-americani, de fapt o traducere-adaptare a câtorva pagini utile pentru cunoașterea acestei zone literare. Tot sub formă de cicluri este structurat și Gingașul Ariel (1968), închinat „memoriei lui Tudor Vianu”. Compozițiile reunite aici dau o imagine asupra disponibilităților poetice ale lui P. și oferă poeme de notabilă calitate atât din punctul de vedere al descifrării filosofice a pretextelor (dragoste, alternative existențiale), cât și sub raportul elaborării formale. În sfârșit, Ultima Thule (1970
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
dar fără a ceda pitorescului facil, de o mare autenticitate și savoare comică. Omul de teatru P., cu un gust sigur în selectarea repertoriului Naționalului clujean, este mai puțin inspirat în încercările dramatice proprii: comediile, misterele sau dramele sale psihologice, reunite parțial în volumul Teatru (1945), sunt artificioase și livrești, chiar atunci când ating o problematică incitantă. După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968), povestirile din Ceartă oltenească (1973), o trilogie romanescă inspirată din viața universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
diferite pentru narațiunile legendare specifice fiecăruia dintre mediile amintite (Legenden față de Sagen), limba română le numește pe toate, nediferențiat, legende, oglindind o realitate specifică: întrepătrunderea curentă a nivelului scris cu cel oral. Grăitoare pentru aceste întrepătrunderi sunt chiar textele comentate, reunite și grupate în capitole despre Facerea lumii, Legende la Vechiul Testament, Legende la Noul Testament, Sfinți canonici și apocrifi, Între legendă și basme. „Deosebit de dificil este să stabilești pentru România hotarul dintre povestea orală religioasă (germ. religiöse Sage) și narațiunea scrisă (germ.
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Același cadru didactic predă la clasele a I-a și a III-a, grupate simultan în aceeași sală de clasă. În mod similar, predarea se produce concomitent la grupele de elevi de clasele a II-a și a IV-a, reunite zilnic în aceeași sală de clasă. Discutate în introducerea acestui volum. Conform calculelor realizate de către Dumitru Sandu, rata medie de prevalență a migrației în mediul rural românesc era la începutul anului 2002 de 26,5 la mia de locuitori. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]