1,195 matches
-
Există, mai întîi, în istoria acestui partid, în fibra sa politică ancestrală, dacă îi putem spune așa, cîteva mari acte ratate și cîteva componente constitutive care, vrînd nevrînd, răbufnesc grosier prin fisurile comportamentului de protocol; un fel de sindrom al revanșei care, fără a fi explicit, are o enormă putere de manifestare și o eficacitate pe măsură. Așa cum astăzi, turcii, de pildă, reușesc, prin mecanismele simple ale economiei de piață, ceea ce n-au reușit în istorie pe cale armată și administrativă, PDSR
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
agrement, din chefliii de ambe cheiuri, din cozile multicolore, vorbind în zece limbi, de la muzee, din străduțele interioare aproape pustii, unde rătăcirea fără ghid și fără hartă (te descurci și așa în Paris) nu ispitește. Acolo, orașul vechi își ia revanșa. Orașul nou e scurt și strîmt, cam cît merge naveta pe Sena, de la Tour Eiffel la Notre Dame, puțin în jurul insulei. E orașul consemnat în ghiduri, unde ai să găsești Parisul real și vizitabil, nicidecum pe-acela iluzoriu, trăit de
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
în muzee, înghesuiți, de cum vin, la raionul de la intrare, cu suveniruri și cărți în care iei cu tine ce-ai văzut, deși poți face, la Orsay, de pildă, și poze (fără blitz - aiurea...). Există, însă, un loc unde-și iau revanșa. Aproape de Pompidou, la Atelierul Brâncuși, cu intrare liberă și infuzie gratuită de mîndrie. Atelierul, care mai mult se pozează decît se admiră (bagă, dragă, zoom, și te mai uiți acasă...) e, într-un oraș modern, un colț de țară veche
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
Volumul lui Camil Baltazar (alias Leopold Goldstein), din 1934, de la Cultura Națională, cu portretul autorului, iscălit de Milița Petrașcu. Sonorități diferite, de la acelea mărunte, ca zuruitul unor monede, precum regăsirea cine știe căror iglițe poeticești, pînă la teribile fanfare anunțînd revanșa, revoluția ori, dimpotrivă, restaurația, se agață de sensul echivoc al întoarcerii. Te poți aștepta la orice, luînd această promisiune, cu vagi izuri burgheze, în litera ei. Sensul pe care i-l dă Camil Baltazar liniștește dezamăgitor - orice confruntare e o
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
mreji/ învelindu-mă: stea polară pe vremuri.// Joaca și-alergarea în jurul tău/ le asemăn focului de pe comori,/ sunt seri în care, magic, ard în sori/ și seri când îmi ard inima." Recuzita unui modernism cu îngeri și Marii își ia revanșa, migălită, într-o poezie întoarsă din rătăcirile ei abstracte, pentru "cuvinte simple, fără subțirimi." "Vorbe simple de oameni" sînt semnele cu care se scrie alfabetul nou. Un program care, astăzi, stîrnește rele amintiri, din vremea cînd poezia se străduia să
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
Revanșa adevăraților cântăreți Mihai CHIHER Am fost o clipă să scriu “revanșa dinozaurilor” sau “marginalizaților”, dar n-are rost nici tangențial să ne referim la cei care, din ignoranță sau chiar din rea- voință, au făcut ca adevăratele valori ale muzicii
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
Revanșa adevăraților cântăreți Mihai CHIHER Am fost o clipă să scriu “revanșa dinozaurilor” sau “marginalizaților”, dar n-are rost nici tangențial să ne referim la cei care, din ignoranță sau chiar din rea- voință, au făcut ca adevăratele valori ale muzicii ușoare românești să aibă atât de rar ocazia să se întâlnească
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
ca adevăratele valori ale muzicii ușoare românești să aibă atât de rar ocazia să se întâlnească, pe micul ecran, la radio sau în concerte, cu publicul care îi iubește. Ei nu se războiesc cu nimeni, nu au nevoie de nici o revanșă, pentru că au fost mereu pe locul I, n-au pierdut nici un meci! Dovada zdrobitoare a superiorității acestor corifei ai genului (acum au fost doar 9 dintre ei, dar mai sunt și alții) a făcut-o spectacolul “Ziua muzicii ușoare românești
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
iubirea abandonată în tinerețe). Plecând de la seducția frontierelor, incursiunile literare ale Corinei Ciocârlie ajung, de fapt, la coordonatele fundamentale ale condiției umane și la temele cardinale ale marii literaturi: iubire, destin, libertate, moarte. De altfel, dinspre literatură poate veni și „revanșa“ popoarelor mici asupra (fatalității) istoriei: „Atuul major al popoarelor minore este tocmai «oglinda strâmbă» a ficțiunii, «lanterna magică, fata morgana, fantasticul și fantasmagoria care se strecoară consolator între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie». Din contactul permanent cu
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
fi cu putință. Dumnezeu, de pildă. Dumnezeu este o ficțiune al cărei rost este ne împlinească dorințele chiar și atunci cînd realitatea nu ne împlinește nici una. Ca imagine dominantă în jurul căreia se configurează atitudinea și aspirațiile unui om, Dumnezeu este revanșa pe care acel om o ia asupra unei realități prea indiferente ca să-i asculte dorințele. Altfel spus, omului i se poate întîmpla orice nenorocire, dacă Dumnezeu îi dă putința să-și privească propria nenorocire în lumina unei viziuni fericite, atunci
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
metafizic” (Vizitele himerelor). Chiar căderea spiritului în concret, stigmat al damnării, e însoțită de mișcarea inversă, a proiectării concretului în spirit, ca și de un regret adînc, de-o suferință care dublează buna dispoziție a teluricului asumat. Spiritul își reia revanșa față de ostentația materialistă, de promiscuitatea concretului ce se silea a ocupa tot ecranul: „Utopie! iată, lovită/ îți dezvălui și tu o carne suferindă! te credeam/ doar esență rece, inatacabilă.../ Vreau să spun: sînteți, o zei, chinuiți, suferiți/ de uitare, retrași
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
Nicolae Manolescu Nicolae Manolescu: Ați publicat în ultimii ani șapte volume de Opere, fapt nu tocmai obișnuit în aceste vremuri de criză. Din păcate, vremurile și-au luat revanșa: despre Opere s-a scris destul de puțin și de nesemnificativ. Aveți o explicație pentru neatenția cu care, ca și celorlalți romancieri din generația Dvs., vă este tratată opera de-o viață de către critica actuală? Dacă vorbim de cititori, știți și
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
lor grea, bahică și alimentară. Festivul se convertea într-un dezlănțuit festin nocturn la scară națională, răspuns brutal și nevrotic dat obsesiei procurării hranei, una dintre marile obsesii colective ale acelui timp. Era o trecere din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o eliberare. O revanșă prin desfrînarea elementarului. Fiindcă ieșirea dintr-un coșmar nu echivalează neapărat cu o eliberare de coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se află
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
Festivul se convertea într-un dezlănțuit festin nocturn la scară națională, răspuns brutal și nevrotic dat obsesiei procurării hranei, una dintre marile obsesii colective ale acelui timp. Era o trecere din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o eliberare. O revanșă prin desfrînarea elementarului. Fiindcă ieșirea dintr-un coșmar nu echivalează neapărat cu o eliberare de coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se află. Totul în această carte, una
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
distracție", că fac așa ceva în limba română - vreau... să-mi iau puțin limba la întrebări să-i arăt că acuma fac eu cu tine ce vreau și... cred că asta este și pentru că am plecat din țară R.B: O revanșă... H.M.: Da, bineînțeles am plecat benevol, dar din ce cauză: fiindcă am fost distrusă nervos, am plecat ca să scap.Nu-mi propun să scriu mereu în limba română. Am încercat și am văzut că merge.Limba română are multe metafore
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
simt asta.Și mi-ajunge ca să fie interesant să fac o dată și așa ceva. R.B: O dată...sunt vreo 80 de poeme colaj. H.M.: Da, cred că 86 am făcut. Dar acuma ,schluss"... R.B.: Aceste poeme constituie și o formă de revanșă creatoare. Ele ridică și problema imaginilor-colaj, a figurilor care le însoțesc.Ce se întîmplă în relația dintre limbajul iconografic și text? H.M.: Nu am nici un fel de teorie, sunt mereu întrebată, n-am nici o filozofie care să stea ,dedesubt", e
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
bine enorm. Premierul francez n-a spus că de-acum înainte vom fi mai singuri. Dimpotrivă. Interesele Europei față de noi sunt mai mari decât e dispusă chiar Europa să admită. Cu o Rusie tot mai agresivă și mai setoasă de revanșă, cu o Iugoslavie ce nu și-a spus încă ultimul cuvânt în materie de violență și nebunie politică, e clar că Europa are obsesia creării în Balcani a unei zone scutite de turbulențe. Dar țările europene - și asta n-am
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
disperare,/ Că-i gospodină fără egal și suflet ales”. Pasul următor în strategia lui Mușina s-a numit Dermata (2002) și a apărut sub semnătura unui anume (inventat, probabil, Andor Vass). După „demascările” din Personae, cinstit era să vină șansa revanșei: autorul și-a confecționat sieși o mască, un heteronim aproape minor (și în tot cazul minoritar). Cu o postfață aparținându-i chiar lui Mușina, în care autorul e lăudat cu argumente complice (numele lui Pessoa e invocat fără să fie
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
că cei care venerau planetele se făceau vinovați de idolatrie față de întruchipări materiale, s-a transformat azi într-un eșec. În secolul XXI europenii trăiesc fără să știe o reînvigorare uimitoare a astrologiei mithraice. Religia lui Mithra și-a luat revanșa peste milenii pentru înfrîngerea pe care a suferit-o în trecut, căci creștinismul este ros de o cohortă de superstiții magice în fața cărora învățătura lui Hristos nici măcar nu mai reacționează. În fața avalanșei televizate sau tipărite de zodiacuri ce îți prevăd
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
scăpăm repede de frică, iar zodiacul vine în întîmpinarea atenției anxioase cu care omul se așteaptă la toate relele de pe lume. Iluzia aceasta că, putînd prevedea ce va urma, putem preîntîmpina răul, dă cîștig de cauză mithraismului. Trăim în epoca revanșei lui Mithra.
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
de ani în urmă. Criticii literari trebuie să stea departe de interesele, idiosincraziile, dușmăniile, intoleranțele - emanații, toate, ale spiritului primar agresiv din domeniul culturii. Nu zic să fie îngeri, dar să învingă în ei acest nenorocit spirit de aroganță și revanșă ce domină, azi, comunitățile intelectuale românești. Sunt semne că tinerii critici merg într-un sens bun. I-am auzit, cu câteva luni în urmă, într-o consfătuire organizată de Fundația Națională pentru Știință și Artă și Uniunea Scriitorilor. Au idei
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
colocviile occidentale" (p. 67). Etaloanele de valoare ale literaturii epocii (ne aflăm la mijlocul anilor '60, în perioada de dinaintea morții lui Dej) erau Titus Popovici și Dinu Săraru. Un activist de partid fără studii (Alexiuc) își propune să-și ia o revanșă în fața vieții devenind un romancier de talia celor doi clasici ai realismului socialist: Înțelese că nu iubea partidul ca pe ochii din cap, își reconsideră trecutul, prezentul și viitorul, hotărînd să devină un romancier de talia lui Titus Popovici. Le
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
Cartea despre Nietzsche, scrisă cu nerv și talent literar, stă mărturie pentru inventarul nihilist căruia i se dedică, acribios, scriitorul. Era de înțeles de ce în prozele din Boare pe Waterloo (1984) nu reușea să omogenizeze viziunea istoricistă. Își lua însă revanșa cu romanul Apă neagră (1999). Aici impulsurile filosofice nu mai sunt camuflate savant în interogații magice și tușe fantastice. Radiografia satului din roman nu trece de o formulă în care știința istoriei era tratată la loc de cinste între avariile
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
care se ascund din repulsie de realitate. De aceea, deși detracați în majoritatea lor, personajele te atrag prin timbrul exotic al smintelii lor. În fond e refugiul unor oameni care, trăind într-un mediu condamnat la sterilitate spirituală, își caută revanșa în plăceri: amoruri fugare, chefuri pantagruelice și fantezii de minți dezaxate. E un carpe diem trăit cu furie, parcă din dorința de a se răzbuna pe cenușiul unei epoci ingrate. Bizareria e că din lumea aceasta nu iese nici o nuanță
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
găsi, în evitarea stridenței „comerciale“ a sequel-ului, în descoperirea unui aer firesc de continuitate, care dă seama de faptul că respectul față de precursori se poate îmbina, judicios, cu impunerea ego-ului propriu. Mici amorse găsite în copilărie funcționează pe post de „revanșă“ în cartea maturului pregătit să „exorcizeze“ emoția negativă încercată cândva, ca în continuarea gândită cumulativ, ca un marș al victoriei, la Proștii lui Rebreanu, și numită, ostentativ, Norocoșii. Amărâții care pierduseră trenul, în ciuda precauției de a fi în gară cu
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]