KorAP: Find »[drukola/base=revizionist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...36 >

882 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

urmată de către statele și partidele comuniste era aceea a PCUS: "conducerea chineză are o platformă politică și ideologică care este inompatibilă cu leninismul". Mai mult, se specifica în cadrul aceleiași emisiuni, "partidele frățești elimină acum din rândurile lor aventurierii ultrastângiști și revizioniștii de dreapta". În continuare, radio Moscova a atras atenția asupra clauzei existente în tratatul româno-sovietic semnat în 1970 care prevedea "consultări" în privința acțiunilor de politică externă, o cerință conținută și textul oficial al Tratatului de la Varșovia. La rândul său, publicația

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
discredita intelectualitatea aliată cu muncitorii. Deseori, "polițiști și alți oficiali avertiz[au] muncitorii" în privința KOR, care ar fi fost o "organizație de spionaj a cărui scop era să defăimeze Polonia", fiind "compusă din trădători și evrei plătiți de Israel și revizioniști vest-germani"; în consecință, "protestele muncitorilor nu puteau servi decât interesele Radio Europa Liberă și pe cele ale ""evreilor"" (Szafar în Brumberg: 1983, 115). Mai mult, diferite curente ale Solidarității, aflată acum în ilegalitate, erau instigate una împotriva celeilalte în baza

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Pentru Literatură Politică, pp. 381-398. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor asasini și spioni", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 399-418. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Poziția Partidului Comunist Român față de curentele șovine și revizioniste", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru literatură politică, pp. 84-98. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Raport cu prilejul adunării festive în cinstea zilei eliberării", în Articole și Cuvântări, București, Editura Pentru Literatură Politică, pp. 346-366. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Raportul Politic al

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

oate c? nici nu le �n? elegea cu adev? raț), dar recuno? tea existen? a lor ? i a �nv?? at s? coexiste cu na? iunea. �n zilele noastre, mul? i intelectuali consider? na? iunea drept domeniul �na? ionali? tilor�. Aceste ? coli filosofice revizioniste �ncearc? s? p? trund? p�n? ? i �n istoriografie, resping�nd importan? a tr? s?turilor na? ionale 8. Ei uit? �n ce const? diferen? a dintre ? ovinism ? i faptul de a fi con? tient de tr? s?turile na? ionale. Drept urmare a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cont de toate acestea, analiza aceasta nu este exhaustiv?. Rom�nia era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro? ungar ? i a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit �mpotriva revizionismului. To? i politicienii aveau preten? îi revizioniste �nainte de a ajunge la putere; odat? ajun? i �n cabinete, orice preten? ie revizionist? era dat? uit? rîi, din respect fă?? de sentimentele regelui. Regele p? stră distan? a �ntre societatea rom�neasc? ? i el. A?a cum remarcă prin? ul Barbu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu prea pe ascuns a Imperiului austro? ungar ? i a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit �mpotriva revizionismului. To? i politicienii aveau preten? îi revizioniste �nainte de a ajunge la putere; odat? ajun? i �n cabinete, orice preten? ie revizionist? era dat? uit? rîi, din respect fă?? de sentimentele regelui. Regele p? stră distan? a �ntre societatea rom�neasc? ? i el. A?a cum remarcă prin? ul Barbu ? tirbei, adres�ndu? se lui Iorga: �Pentru rege, un german nu este (automat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ional? este pentru na? iune cum este cancerul pentru individ; c�ț timp nu se afl? acolo, nu te po? i g�ndi la nimic altceva. Siguran? a na? ional? a Rom�niei era bine organizat? �n ceea ce prive? te preten? iile revizioniste ale ungurilor ? i bulgarilor. Rusia era cu totul altceva. Dar Rom�nia f? cea parte din sistemul de alian?? francez ? i avea un rol clar de jucat �n cadrul acestuia ? i al �cordonului sanitar� care izola Rusia Sovietic?. Reforma agrar? radical? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fost al nostru�). Toate c? r? ile de istorie, toate lec? iile de geografie, toate h? r? ile care circulau ? i spiritul general al �nv??? m�ntului reflectau aceste revendic? ri. Era spiritul politicii externe a Ungariei interbelice. Aceast? politic? revizionist? a f? cut că Ungaria s? se alieze cu Mussolini ? i Hitler ? i a dus? o �n ultim? instan?? la un destin jalnic. Un incident ne poate da de g�ndit. Măsar? k a fost singurul care a f? cut �n 1930

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe care le va face �ntre 1935 ? i 1940. Totu? i, �n 1934, Mussolini era dup? p? rerea lui Iorga superb, concep? iile lui fiind concep? îi �române�. Iorga era de p? rere c? ungurii vor �ncerca s??? i �mplineasc? visurile revizioniste mai cur�nd cu ajutorul lui Hitler dec�ț cu cel al lui Mussolini. El scotea �n eviden?? faptul c? Mussolini reprezenta un lucru, iar Hitler cu totul alt lucru. Unii �i puneau pe acela? i plan, ceea ce, dup? opinia lui, era gre? it. Mussolini

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Cuza dac? Hitler era �n stare s? vorbeasc? la fel de frumos cu Goga, a? a cum vorbise Mussolini cu el124. La c�teva s? pt? m�ni dup? �nt�lnirea �n cadrul c? reia rostise cuvintele �Venga Iorga�, Mussolini sus? inea preten? iile revizioniste ale ungurilor �n cel mai categoric mod. Iorga a reac? ionat foarte violent 125, exprim�ndu?? i dorin? a arz? toare a sufletului s? u: �S? nu facem niciodat? nimic �mpotriva Fran? ei ? i s? nu tragem niciodat? �ntr? un soldat italian

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Avea s? fie mai greu de g? sit o explică? ie atunci c�nd Mussolini a devenit �hitlerist�. Iorga a �ncercat s? sugereze c? zarva f? cut? de dreapta rom�neasc? nu f? cea dec�ț s? slujeasc? n?zuin? elor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (a? a cum i? a spus ginerelui s? u, contele Ciano), na? iunile mici nu erau dec�ț ni? te �pioni� pe tablă de ? ah internă? ional? , iar noi ? tim la ce fel de soart? se referea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ific? ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu? iei rela? iilor ungaro? rom�ne �n perioadă interbelic? ? i a soartei minorit?? ilor maghiare. Adev? rata problem? din spatele acestei dezbateri istorico?? tiin? ifice era revizionismul maghiar. Speran? ele revizioniste maghiare, �ncurajate mai �nainte de retorica lui Mussolini erau ? i mai mult �ncurajate de atacarea cu succes a statu? quo? ului de c? tre Hitler. �nc? din 1920, dup? ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite �n Ungaria �Tratatele de la Trianon� pentru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ungariei. Amin! �n timpul manifestă? iilor sau a competi? iilor sportive, oratorii se refereau �ntotdeauna la teritoriile �smulse� Ungariei, iar mul? imea r? spundea cu glas tare: Mindent Vissza! (�Vrem totul �napoi! �). Centrul acestor ac? iuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionist? , care avea filiale �n toate satele. Istoricii ? i geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau at�ț din surse publice c�ț ? i de la particulari. Coresponden? a Ligii Revizioniste era trimis? �n str? în? țațe prin Valiză Diplomatic?. Sloganul Ligii Revizioniste era: �Dreptate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Vissza! (�Vrem totul �napoi! �). Centrul acestor ac? iuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionist? , care avea filiale �n toate satele. Istoricii ? i geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau at�ț din surse publice c�ț ? i de la particulari. Coresponden? a Ligii Revizioniste era trimis? �n str? în? țațe prin Valiză Diplomatic?. Sloganul Ligii Revizioniste era: �Dreptate pentru Ungaria! � Acestei drept?? i �i erau �nchinate c�ntece, competi? îi sportive, zboruri transatlantice ? i medaliile ob? inute de unguri la Jocurile Olimpice. �n multe oră? e importante

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de Liga Revizionist? , care avea filiale �n toate satele. Istoricii ? i geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau at�ț din surse publice c�ț ? i de la particulari. Coresponden? a Ligii Revizioniste era trimis? �n str? în? țațe prin Valiză Diplomatic?. Sloganul Ligii Revizioniste era: �Dreptate pentru Ungaria! � Acestei drept?? i �i erau �nchinate c�ntece, competi? îi sportive, zboruri transatlantice ? i medaliile ob? inute de unguri la Jocurile Olimpice. �n multe oră? e importante ale Ungariei au fost �n? l?ațe statui consacrate revizionismului. Lupta revizinist

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga a �ncercat tot timpul (f? r? succes) s? contracareze politică prorevizionist? a lui Mussolini printr? un fel de �diplomă? ie personal? �194. Dar ascensiunea lui Hitler a fost cea care a �ncurajat exprimarea f?? i?? a opiniei referitoare la spran? ele revizioniste. De la Hitler a? teptau ace? ți unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler a? teptau mult prea mul? i unguri anihilarea statu? quo? ului european. Pentru mul? i unguri (indiferent de loialitatea evreilor fă?? de Ungaria), ca ? i pentru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ului european. Pentru mul? i unguri (indiferent de loialitatea evreilor fă?? de Ungaria), ca ? i pentru mult prea mul? i rom�ni antisemi? i, există o diferen??: Berlinul era antisemit, iar Romă nu era (deocamdat?) . O �mplinire a speran? elor revizioniste realizat? cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei ? coli de g�ndire) ar fi �mbinat utilul cu pl? cutul (adic? dob�ndirea propriet?? ilor evreilor). Dup? 1936, binecunoscutul istoric medievist B�lint H�man (care a devenit politician Imr�distfascist) a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
practic �n c�teva s? pt? m�ni, �nainte de pr? bu? irea nazismului �n Ungaria. Iorga s? a opus vehement ? i consecvent acestei forme de na? ionalism. Odat? cu apari? ia pericolului german iminent care amenin? a Austria ? i Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai �nver? unate, ele fiind conduse de c? tre istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? �n nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs ? i la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a bazinului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
consecvent acestei forme de na? ionalism. Odat? cu apari? ia pericolului german iminent care amenin? a Austria ? i Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai �nver? unate, ele fiind conduse de c? tre istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? �n nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs ? i la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economic? ? i avantajele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de c? tre istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? �n nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs ? i la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economic? ? i avantajele unei Ungarii Mari bazate pe bazinul carpatic. Pe la sf�r? ițul anilor �30 erau foarte greu de dovedit avantajele economice ale Cehoslovaciei, ale Rom�niei Mari ? i ale Iugoslaviei. Dac

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
p? stori nomazi infiltră? i199. Dup? Versailles, dezbaterea această a c? p? tat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iat? de ce istoricii au fost cei află? i �n primele r�nduri �n lupta revizionist? , �n frunte cu S�ndor Dom�novszky. Dom�novszky s? a n? scut la Sibiu, �n Transilvania. Tat? l lui era profesor la Academia de Drept din oră? ul s? u natal. �ncep�nd cu 1909, Dom�novszky a predat istoria Evului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nau mai cur�nd cu jurnalismul politic est? european, la care se ad? uga influen? a personal? a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii �n acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist �nvederat. �ntregul schimb de p? reri s? a desf?? urat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul c? profesorul Kornis propunea o mediere italian? �ntre �posesorii unguri de mo? îi �ntinse ? i poporul rom�n�. �n privin? a pronun

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
reinstituit Sf�ntul Imperiu Român cu capitala la Romă; sau că Spania s? anexeze din nou oră? ul Milano, Olanda sau Belgia; iar Imperiul otoman s? pretind? din nou c? Ungaria �i apar? ine? Relativ la suporterii englezi sau americani ai preten? iilor revizioniste ale ungurilor, Iorga �i amintea interlocutorului s? u c? ace? tia ? tiau la fel de multe lucruri despre Transilvania că ? i despre Groenlanda sau ? ara de Foc. C�ț prive? te propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga �ntreba: cine ar urma s?? l prezideze? ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
civiliza? ia industrial?) s? o fac? cu grij?. Iorga era irevocabil pornit �mpotriva nazismului german, dar mai pu? în a lui Mussolini (cel pu? în �n public). Speră s? poat? determina politică italian? s? se �ndep? rteze de pozi? ia ei revizionist? promaghiar? ? i n? d?jduia din tot sufletul c? Mussolini i se va opune lui Hitler. Prin 1937, Iorga a luat o atitudine decis? �mpotriva partidelor politice ? i ca atare ? i �mpotriva democra? iei din Rom�nia, din cauza realiz? rilor acesteia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
53 ? i de �Pravda�/14 mai 1938). Iar �n aprilie 1938, Hitler �i spunea �nc? o dat? ambasadorului rom�n c? are numai interese economice �n statele balcanice ? i �? i reafirm? promisiunea f? cut? anterior lui Gheorghe Br? tianu de a ? ine piept preten? iilor revizioniste ale ungurilor� (citat de profesorul Hillgruber, op. cît. , p. 118). Iorga era mai pu? în dec�ț entuziast �n leg? tur? cu considerarea Rom�niei drept un Rohstoffszone său S�dostraum: �Noi nu s�ntem o pia?? , ci un popor! �21. Se

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]