5,758 matches
-
în lume: plăsmuirea revistelor literare. Marea vocație, liniștitoare, a specialistului dedicat, odată cu trecerea, zece ani mai târziu, în echipa României literare (condusă de Geo Dumitrescu). De-acum epoca preocupă martorul ajuns în paradisul de celuloză. Momentele, oricât de mărunte, au rezonanțe amplificate în notele memorialistice. Admiră până la capăt orgoliul brebanian, încă înainte de debut, e intrigat de fascinațiile caleidoscopice ale lui Sorin Titel, crede în Ion Caraion și Velea, respectă civilizația unor Streinu-Cioculescu, discreția lui Mihail Crama, dârzenia lui Bogza, modelul critic
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
arată George Ardeleanu în prefață, presupune organizare, rigoare și, în spatele acestora, criterii de expresivitate. Mai mult, nuanțează criticul urmând o sugestie a Monicăi Pillat, acesta ar fi un corespondent vizual pentru ceea ce în muzică se poartă nume ca ecou, reverberație, rezonanță (termenul din urmă figurând, cum se știe, și pe coperta precedentului volum al seriei, ceea ce-l face, o dată în plus, definitoriu pentru critica lui Dinu Pillat). În descendența acestor considerații, cele câteva modificări din cuprinsul noii ediții accentuează aspectul mozaicat
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
Ucenicii reușesc să depisteze minciuna camuflată abil din biografia maestrului. Secretul din trecut este într-adevăr zguduitor și schimbă tot ce se știe despre ei. Totuși, Joël Dicker pare că face mereu cu ochiul cititorului. Mai întâi, jocul numelor cu rezonanțe evreiește: Herb Keble din Pata umană are ecou în Harry Quebert, avocatul lui Quebert se numește... Roth, discuțiile telefonice ale lui Marcus Goldmann cu mama sa etalează din plin stereotipul mamei evreice grijulii. Philip Roth pune în discuție o dramă
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
și de... sentimentele sale religioase. Ca atare, textele sale (în special cărțile) parcurg un traseu dificil și, de multe ori, accidentat până să vadă lumina tiparului. Cum s-a putut constata la precedenta apariție critică din seria de autor, Spectacolul rezonanței, manuscrisele rămase în arhiva familiei înfățișează numeroase semne ale „bătăliei” cu cenzura. Acest traseu accidentat pune, spuneam cu altă ocazie, probleme neprevăzute editorului de după 1989, căci, dacă în cazul scrierilor de sertar se pot aplica fără probleme principiile reproducerii textelor
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
epoca genezei Povestirilor”), și o Addenda de interes documentar. Revenirea la structura ediției a II-a, ultima antumă, cu adăugarea unor inedite, a impus și menținerea în corpul volumului a unor texte care, integral sau prescurtat, apar și în Spectacolul rezonanței. Mă refer la articolele „André Malraux” și „Proza română dintre cele două războaie mondiale”, care figurează în volumul de față în componența amplelor studii „Momente semnificative în romanul francez post-proustian” și, respectiv, „Dilemele de creație ale romanului în conștiința noastră
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
două mici studii din Mozaic..., și anume „Cum se deschide la noi gustul pentru romanul senzațional” și, respectiv, „Ion Pillat”, sunt versiuni prescurtate ale unor capitole din cele două teze de doctorat susținute de autor, figurând ca atare în Spectacolul rezonanței. Eliminarea lor ar fi prejudiciat unitatea capitolelor din Mozaic... De altfel, după cum arată Monica Pillat în Notă asupra ediției, versiunea din 1998 a reprodus articolul „Ion Pillat” conform textului prezent în primele două, ignorând tăieturile și corecturile făcute ulterior de
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
s-a renunțat la două texte pe care Cornelia Pillat le introdusese în ediția a III-a a volumului, și anume „Lirism, amendament al inteligenței și luciditate ironică” și „Un hierofant al poeziei: Vladimir Streinu”. Acestea, figurând deja în Spectacolul rezonanței, ar fi parazitat inutil cel de-al treilea capitol al Mozaicului istorico-literar, cel intitulat „Cazuri literare insolite”, alterându-i structura stabilită de Dinu Pillat în ultima versiune antumă. Astfel reconstituit, se poate spune că volumul se apropie pe cât de mult
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
care nu pot fi Încălcate. și nici măcar dictatura sau viciile unui sistem politic nu le pot distruge (p. 198) Cu toată modestia Înnăscută și cultivată prin educație, autorul Își cunoaște bine valoarea, nu se amestecă cu non valorile și, prin rezonanță, are Întâlniri neașteptate cu oameni de elită din domeniul artei, politicii, etc. Cartea are valoare de document pentru că domnul Herman Victorov face comentarii foarte precise și de bun simț asupra situației sociale și politice din locurile unde l-a purtat
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
mai jos) și se stabilește la Viena, își completează studiile muzicale la Conservator. A fost solist de operă, dar, neîncrezător în posibilitățile sale, abandonează această carieră spre a lucra într-o agenție de impresariat artistic, căreia îi dă o largă rezonanță internațională. în 1988 i se propune postul de secretar general al celor două Opere vieneze (Staatsoper și Volksoper). Devenit, curînd după aceea, director, este atît de apreciat, încît i se prelungește contractul la Staatsoper în mai multe rînduri. Este și
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
el au fost purtate cele mai relevante conversații, până și înmormântarea lui "s-a făcut pe cheltuiala soților Dumitrescu". Și acesta un patriot până la urmă naiv, fiindcă susținea că prin Curentul reeditat în străinătate (la care colaborau nume de mare rezonanță precum Gheorghe Stanomir, Ștefan Baciu, Pavel Chihaia, George Ciorănescu, Constantin Mareș, Ion Negoițescu, Titu Popescu, Mariana Șora și mulți alții) ar putea fi ifluențată politica orânduirii comuniste din România. " Varianta de final" propusă de Victor Frunză cere "dreptate pentru Pamfil
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
Casa Scriitorilor, pe Calea Victoriei. Parcă Ion Brad a vorbit din partea Uniunii, dacă țin eu bine minte. S-au făcut fotografii? Nu știu, nu cred. Pe urmă, toată treaba era strict controlată, ca de obicei când era vorba de nume cu rezonanță sau cu un trecut glorios, cum era cel al lui Ion Vinea, poet, prozator și gazetar de mare clasă. Deja a fost lucru deosebit că i-au acordat onorurile respective. A fost o mare îngăduință că s-a permis să
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
una măruntă, ci un ansamblu de forțe, cuante, energii, care încearcă să transgreseze nivelul grosier al realului, printr-un elan ascensional: ,mila de toate/ plutește în aer/ pata ei argintie răsfrânge/ sigla unor mai vechi/ și mai noi întâmplări" (Emblemă); ,rezonanțe și raze o lume/ care compune o altă ființă" (Lecția de psihologie). Culturalul, ghicit prin fine aluzii sau răsfrânt prin elemente picturale, reprezintă un mod firesc de a fi pe coordonatele eleganței lăuntrice. Culorile preferate sunt auriul, movul, galbenul, albastrul
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
o compun. Nu mă înțelegeți greșit, filmul nu e o simplificare la modul ,bărbații e răi și minte, bietele femei", dimpotrivă. Doar că rețeaua de femei - care nu se caracterizează prin solidaritate decât one on one - constituie o cutie de rezonanță a lungmetrajului. Pe de altă parte, bărbații vin și pleacă într-un mod aleatoriu, dar întotdeauna își reafirmă forța: pot salva (în cazul mamei Papicha, îi asigură o slujbă la bătrânețe) sau distruge (Goucem, înșelată și păcălită în dorința ei
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
muzică de fond, am zice. Fapt ce-i conferă neîndoios d-lui Ilie Constantin un loc în clasa criticilor ca atare. Nu neapărat ca poet, ci în simpla, fundamentala calitate de cititor avizat, confratele nostru se străduiește a intra în rezonanță cu scriitorii (mai cu seamă cu poeții) pe care-i supune analizei printr-o postură de apropiere, de intimizare. într-un fel, încearcă a reconstitui starea de spirit creatoare, a o dubla printr-o gesticulație interioară proprie, a se pune
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
al surghiunului (se mai întîmplă!), dl Ilie Constantin face dovada unei deschideri senine către confrați, de-o marcată generozitate în recepția lor explicitată. Valoarea, acolo unde socotește a o întîlni, îi smulge elogii nedrămuite. Șerban Foarță ,intră într-o fantastică rezonanță cu cuvintele, participă intim la jocuri de viziuni și de semnificații conținute de ele. Este un prodigios Proteu luînd forme multiple, de peisaj, ființă vie, obiecte ale civilizației și vieții de toate zilele, mii de lucruri care ar trebui să
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
de la genocid la memoricid, lucrare publicată la Editions du Cerf (2011) și în traducere românească la Fundația Academia Civică (2013) continua demersul început în 1986 în sensul că rămâne la acelasi obiect de studiu (Vandeea că provincie geografică cu puternică rezonanță istorică pentru Franța) și, în același timp, dezvoltă în sensul că muta accentul de la argumentația strict istorică la o discuție asupra memoriei (și asupra conflictului istoriografic subsecvent) acestui genocid. Într-un anume fel, se poate aprecia că această carte reprezintă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Elisabeta Lăsconi Efectul Virginia Woolf Rareori se petrece un efect de rezonanță peste un lung răstimp între scriitori și opere cum se observă în cazul lui Michael Cunningham și Virginia Woolf, iar situațiile de ieșire din umbra modelului printr-o creație de mare originalitate care să-l absoarbă și să-l reinventeze
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
colecției, Denisa Comănescu, are inspirația publicării primului roman al lui Michael Cunningham, O casă la capătul lumii, debut întâmpinat cu elogii de critică în 1990, într-o tălmăcire care le justifică pe deplin, semnată de Antoaneta Ralian, nume de maximă rezonanță și garanție de profesionalism desăvârșit în lumea traducătorilor. În Orele, Michael Cunningham stăpânește ingenios modelul Virginia Woolf, confirmă în mod excepțional ficțiunea postmodernă împletind în trei linii epice distincte trei destine feminine semnificative pentru secolul XX: Virginia Woolf, în Anglia
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
laolaltă, cred cu fermitate că numai amănuntele vor conferi de acum încolo merit acelor opere importante în genul romanesc ori simfonic. Și nu e deloc întîmplător că la unii autori de romane aceste amănunte sunt de natură muzicală, așa cum (prin rezonanță?) la anumiți compozitori (nicicum neglijabili), o sumă întreagă de detalii sunt redevabile lumii epicului. Poate că de aceea există scriitori prinși de formele, genurile sau procedeele de alcătuire sonoră consacrate de componistica muzicală. , Această carte, mărturisește Milan Kundera în Cartea
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
să fie. Iar aici, desigur, e de găsit o altă diferență majoră între suprarealiști și aproape oricine altcineva, cu excepția celor bolnavi psihic și a fundamentaliștilor religioși: suprarealiștii trăiesc într-un univers de "corespondențe", după cum le-a numit și Baudelaire, de rezonanțe, sincronisme și coincidențe. Pentru un suprarealist, universul reprezintă o țesătură deasă de înțelesuri adânci și conectate semnificativ cu receptorul, asemenea unei pânze de păianjen care ar ieși și s-ar întinde din mâna lui Spiderman. Ceilalți oameni trăiesc și ei
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
FIDAC (Fédération Interalliés des anciens combatants) din Paris și pentru constituirea Consiliului Național al Femeilor Române, cele două mandate de președinta revenindu-i Alexandrinei Cantcuzino etc. Nu puteau fi trecute cu vederea de autoare nici actele/acțiunile Alexandrinei Cantacuzino de rezonanță la spiritul european și internațional [vezi, în acest sens, Congresul Comitetului Internațional al Femeilor de la Washington (4-6 mai 1925), înființarea "Micii Antante a Femeilor", activitatea "Consiliului Internațional al Femeilor" (1925-1936), precum și a Comitetului de Arte (1936), sesiunea Societății Națiunilor de la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
o suferință a lumii sau, cu exprimarea din Rugăciune, "jalea unei lumi". Ea are revelația ființei răvășite, a universului pustiit, cu echilibrul și armonia pierdute. Frântura finală de vers din Apostolul: "Ardealul n-are Dumnezeu" e în măsură să dea rezonanță extraordinară lamento-ului. Afirmația nu trebuie speculată în sensul transcendenței goale. Ar fi exagerat. Credința religioasă e fundamentală în poezia lui Goga. Dumnezeu pune la încercare credința unui întreg popor prin suferințele pe care i le provoacă: Ardealul din poezia
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
frenezia, lăcrimarea, clocotul, murmurul, strigătul, frământul, plânsul sunt forme de difuziune tragică a suferinței. Sunt semnele unui echilibru interior pierdut - răsfrânt devastator asupra întregii lumi, a cărei credință este greu pusă la încercare. Universalizarea suferinței se realizează printr-o enormă rezonanță. Un stigmat al răului ce trebuie extirpat apasă nu doar o individualitate, nu doar o parte geografică a lumii, ci însăși Ființa. Suferința e ridicată la rang cosmic: "Cu lacrimi plâng genele zării", printr-o difuziune uranică: În geamăt se-
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
participare (civică), autoanaliză dureroasă și comentariu lejer, interes real pentru lucruri și aspecte irelevante social (de la numărul de membri ai Uniunii Scriitorilor și până la pasiunea lui Mircea Cărtărescu pentru jocurile pe calculator) și interes declarat, dar mimat, pentru problemele de rezonanță publică. Lipsit, în bună măsură, de realism, slab sau deloc documentat asupra straturilor umane ce compun lumea autohtonă, pe care totuși ambiționează să le descrie, autorul desenează România de azi într-un mod cvasi-caricatural. Pe de o parte, ?adevărata Românie
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
poezii durabile trebuiau să poarte un titlu. Și acesta al lui Virgil Dumitrescu poartă un titlu. Acesta rămâne învingător și pește celelalte nișe tematice pe care le-am consemnat. La cercetări în retorta, se poate dovedi că acestea intra în rezonanță cu supratitlul, dar că fiecare în parte are altă construcție și alt lexic. Semn clar de unitate în diversitate. Ba că Virgil Dumitrescu și-a organizat întreg volumul (inclusiv reluările) să-l reprezinte nu numai pe el, la vârsta creației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]