1,020 matches
-
alți basarabeni în sală. Unul dintre ei mă întreabă despre alți scriitori tineri de la noi. Nu mă prefac că am fi singurii - mă rog, „competitivii” pe plan național -, deși întrebarea simt că ascunde un substrat nu tocmai inocent. Laud orașul. „Riga e o metropolă comparabilă cu Praga sau chiar cu Viena, orașe pe care le-am vizitat.“ O spun nu doar pentru a-mi flata publicul, deși observ câteva surâsuri ironice. Scepticismul lor nu mi se pare îndreptățit. Nu-și dau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
e când știi o... limbă de largă circulație. A venit și Gheorghe Tofan, împreună cu un prieten al său, moldovean și el. Facem o poză comună - toți basarabenii, inclusiv Maria. Tofan e originar din Fălești. A fost angajat al Portului din Riga, s-a căsătorit cu o letonă și a rămas aici. În Riga locuiesc vreo 5.000 de basarabeni. Unii dintre ei, foarte bogați. Nu le pasă de Asociație. Regretă doar că vor călători tot mai greu spre Basarabia și România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Tofan, împreună cu un prieten al său, moldovean și el. Facem o poză comună - toți basarabenii, inclusiv Maria. Tofan e originar din Fălești. A fost angajat al Portului din Riga, s-a căsătorit cu o letonă și a rămas aici. În Riga locuiesc vreo 5.000 de basarabeni. Unii dintre ei, foarte bogați. Nu le pasă de Asociație. Regretă doar că vor călători tot mai greu spre Basarabia și România din cauza vizelor pe care vor trebui să le obțină contra plată. Victor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fii portar undeva. Gradul 2 - să lucrezi într-o fabrică. Gradul 1 - să ocupi funcții publice, dar cu o condiție - să ai cetățenie letonă. În 2001, aceste condiții se vor înăspri și mai mult. Un ziar rusesc care apare la Riga, din care citisem ieri niște articole, pare să confirme aceste realități: publică anunțuri pentru „ne-cetățeni”, care adună semnături în favoarea nu știu căror drepturi lezate. În Moldova așa ceva este de neimaginat. La noi, discriminată este majoritatea autohtonă, dar ea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dar ea nu adună semnături. VASILE GÂRNEȚ: Călătoria cu Liepaja, un vapor foarte cochet, se înscrie într-un program multidisciplinar al gazdelor, intitulat Post-scriptum. Muzică, dans, bere. Discuții cu Leons și Maria Briedis, cu Gheorghe Tofan, președintele Asociației moldo-letone din Riga. Sesizez o concurență între Maria Briedis, fosta președintă al Asociației, și noul ei lider. Încerc să-i abat de la această inutilă confruntare a orgoliilor. Pe punte se declanșează o mare forfotă... în jurul mâncării. Înghesuiala e teribilă. Te strecori cu blidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu mai este atras de peisaje, ci de comunicare și distracție. La ora 23.00, în plină noapte, acostăm în cele din urmă la debarcaderul de unde pornise totul. O filă bezmetică smulsă din sumarul tern al vieții. Simțuri în suspensie. Riga ne-a oferit unul dintre cele mai plăcute sejururi pe segmentul estic al periplului nostru. Cine ar fi crezut? Aș situa-o, ca forță a impresiilor și intensitate a surprizei, alături de Lisabona, Bordeaux și Paris... Înainte de culcare, o secvență din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din stafful local, pe fundalul roș-galben al trenului nostru, pe care scrie în spaniolă „Literaturos Ekspresas Europa 2000”. După dansul nebun de pe navă, fetele mă înghesuie cu întrebări. La insistențele lor, le promit să mai vin și anu’ următor la Riga, când vom dansa fără întrerupere, zi și noapte, și ne vom deda la orgii. Chiar dacă a plouat mai tot timpul, programul a fost excelent, iar comitetul organizatoric - blond și foarte inimos. În tren, în lipsa altor ispite, colegii mei redevin „scriitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că prea mulți sunt frecventați de muză în această călătorie. Einar îmi spune că țara sa, Islanda, a fost prima care a recunoscut independența țărilor baltice. Îi răspund că știu lucrul acesta, pentru că mi-a spus-o tot el, la Riga. E drept că atunci, pe vaporul Liepaja, era și mai grizat. Islandezul ne părăsește abrupt, spunându-ne că pleacă să caute un local mai vesel, unde să stea până la ziuă, căci nu vrea să se culce în seara aceasta. VITALIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
urcăm pe esplanada suspendată sub boltă a catedralei, de unde se deschide o nouă perspectivă asupra orașului. Mai ales, e de admirat vederea spre Ermitaj și Neva, cu podurile-i arcuite... Plouă din nou, și Vitalie și-a pierdut umbrela la Riga (exact ca într-o poezie „postmodernă” de Grigore Vieru). Și-a uitat-o în Biblioteca Națională, unde am avut o întâlnire cu publicul, moderată de Leons Briedis. Așadar, întrerupem excursia culturală și căutăm o umbrelă. Toate sunt de proastă calitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
evantai: ne vom intersecta, sporadic, în cadrul diverselor manifestații, apoi ne vom împrăștia în toate colțurile Europei, pentru ca să nu ne mai reunim niciodată într-o formulă similară. Deși, cine știe? Îmi amintesc propunerea armeanului David Muradyan, de-acum două săptămâni, de la Riga - el tocmai ne oferise un recital improvizat, într-o seară, la pianul din hotelul Maritim - și anume: să ne întâlnim peste 10 ani, exact în aceeași componență, la bordul unui vas care să refacă itinerarul... Odiseii. La auzul acestei năstrușnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
istoriei naționale. De exemplu, la Vilnius, când am făcut turul orașului, am vizitat niște biserici, mai vechi și mai noi, despre care ni s-a vorbit ca despre niște locașuri fondatoare ale națiunii lituaniene. Ori cum am fost primiți la Riga cu o formație folclorică, ce ne-a cântat, și la plecare, aceleași cântece populare letone. Totul făcea parte dintr-un show simbolic cu funcție legitimatoare a unei colectivități de curând regăsite. Dorința de a se prezenta străinilor la acest nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am putut face lumea mai mică. Interviu de VITALIE CIOBANU decembrie 2001, Chișinău - Reykjavik Cuprins Din partea autorilor...... Europa de la fereastra vagonului. Cronica unui periplu literar. Jurnal pe două voci Lisabona ........... Madrid ........... Bordeaux .......... Paris ............... Lille ................ Bruxelles............ Dortmund ........ Hanovra............ Malbork............. Kaliningrad......... Vilnius............... Riga.................. Tallin............... Sankt-Petersburg...... Moscova.............. Minsk -Brest...... Varșovia............. Berlin............... Interviuri cu scriitori din Trenul Literaturii Richard Wagner (Germania)....... Nicolae Prelipceanu .... Adrian Popescu ........... Andrei Bodiu ............ Chingiz Abdullayev (Azerbaidjan).... Alberto Porlan Villaescuza (Spania) ..... Corinne Desarzens (Elveția) ............. Glenn Patterson (Irlanda de Nord)........ Einar Örn Gunnarsson (Islanda) ......... Text
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acum în materie de „aventuri literare”, a celebrat procesul de unificare europeană în siajul magic al sfârșitului de secol și de mileniu. Expediția a demarat la Lisabona și a continuat cu Madrid, Bordeaux, Lille, Bruxelles, Dortmund, Hanovra, Malbork, Kaliningrad, Vilnius, Riga, Tallin, Sankt-Petersburg, Moscova, Minsk, Brest, Varșovia, Berlin. Vestul și Estul, două fețe ale aceluiași continent, se reflectă în jurnalul celor doi autori ca într-un joc de oglinzi paralele. O lume a contrastelor politice și culturale, întinsă de la Oceanul Atlantic până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să-l joace, însă numai trei participă până la finalul donei, iar cel de-al patrulea face doar oficiul de a întoarce cărțile pe spate. Se străduiseră să învețe că valetul e mai mic decât dama, dama-i mai mică decât riga, iar riga e mai mic decât asul. Când au aflat însă că există o ordine crescătoare a culorilor, ba mai mult că există și o a cincea, care nu-i nici măcar culoare, au simțit că-și pierd mințile și au
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
joace, însă numai trei participă până la finalul donei, iar cel de-al patrulea face doar oficiul de a întoarce cărțile pe spate. Se străduiseră să învețe că valetul e mai mic decât dama, dama-i mai mică decât riga, iar riga e mai mic decât asul. Când au aflat însă că există o ordine crescătoare a culorilor, ba mai mult că există și o a cincea, care nu-i nici măcar culoare, au simțit că-și pierd mințile și au strigat la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a secolului al XIV‑lea, Rusia începe să se reabiliteze, să‑și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
angajase, formal, ca în timpul negocierilor să nu aducă în discuție problema Basarabiei . În afara de aceasta, Bucureștiul considera că prin sprijinul Poloniei și al Franței putea rezolva litigiul existent 18. Negocierile s-au desfășurat în mai multe etape. Au început la Riga la 6 ianuarie 1932. Cu o zi înainte, ministrul de externe român Dimitrie Ghica prezenta în fața Consiliului de Miniștri modul prin care s-a 16 Ibidem, p. 125. 17 Ibidem , p. 126. 18 Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei . Amintiri
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
o strategie rusă de a apăra anumite linii roșii în zona de inteferență cu Uniunea Europeană și de a răspunde proiectului de europenizare a vecinilor săi din străinătatea apropiată vestică și caucaziana 10. De la criza din Ucraina la summit-ul de la Riga - începutul refluxului european? Puși în fața unei strategii inovatoare și eficace a Federației Ruse în materie de derulare a confruntărilor cu vecinii săi și cu competitorii occidentali, prin așa numitul război hibrid 11, Uniunea Europeană și partenerii săi din Europa de Est au reacționat
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Uniunea Europeană în strategia să de europenizare a vecinătății sale orientale să fi fost conștientizat de liderii de la Bruxelles și din capitalele statelor membre. Acest fapt este pus în evidență, în mod simbolic, de prezența la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a șefilor de stat sau de guvern care au absentat de la summit-ul de lansare de la Praga. Cu trei excepții, Irlanda, Luxemburg și Spania, toți șefii de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii au participat la summit
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
de la Praga. Cu trei excepții, Irlanda, Luxemburg și Spania, toți șefii de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii au participat la summit-ul organizat de președinția letona a Consiliului. În ciuda acestei mobilizări simbolice încurajatoare, deciziile luate la Riga, demersurile ulterioare și evoluțiile din vecinătatea orientala nu sunt de natură să risipească incertitudinile referitoare la profunzimea angajamentului Uniunii Europene în Europa de Est și la capacitatea Uniunii de a europeniza o regiune unde și-ar dori state bine guvernate, democrate, prospere
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms Data/docs/pressdata/EN/foraff/139765.pdfGOȘU, Armând "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55.). Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit (Riga, 21-22 May 2015), Press Releases, accesat online în octombrie 2015 la adresa: http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international-summit/ 2015/05/ 21-22/ The Eastern Partnership - a policy that delivers, European Commision, Fact sheet, 21 May 2015, accesat online în octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
many expectations from EU în the respect of conflict resolution. That's why it is necessary that EU to develop a conflict resolution strategy for EaP region. Note 1 Irina Kuznecova, Diana Potjomkina, Martins Vargulis, From the Vilnius Summit to Riga Summit: Challenging and Opportunities of the Eastern Partnership, Latvian Institute for Internațional Affairs, 2013 http://www.liia.lv/site/docs/EaP publication.pdf, p.4 (accessed on 12.03.2015). 2 Karel Kaas, "The Eastern Partnership and Estonia: Policy Recommendations" în
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
stiri-international-15650363-rusia-inceput-expulzeze-muncitorii-moldoveni.htm (accessed on 12.04.2015). IORGA, Răzvan, Parteneriatul Estic: un semi-esec sau un semi-castig? Kardiniz-press, 2013, http://karadeniz-press.ro/kara/parte neriatul-estic-un-semi-esec-sau-un-semi-castig-al-ue/ (accessed on 12.05.2015) KUZENCOVA, Irina, POTKOMKINA, Diana, VARGULIS, Martins, From the Vilnius Summit to Riga Summit: Challenging and Opportunities of the Eastern Partnership, Latvian Institute for Internațional Affairs, 2013, http://www.liia.lv/site/docs/EaP publication.pdf, p. 4 (accessed on 12.03.2015).; LOVITT, Jeff, KIROVA, Iskra, European Integration Index 2014 for Eastern Partnership
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
poemul scriitoarei Kajsa Sundin, Soia, publicat în 2008. Despre literatură pe scurt Literatur Express Europa 2000. Episodul: Vilnius-Riga (corespondență specială) îl duce pe Andrei Bodiu în țările baltice. Din corespondența trimisă de acesta aflăm că în programul Bibliotecii Naționale din Riga a fost inclusă și Finlanda cu un recital de poezie 407. Poeții și senzația de "togetherness". Festivalul de poezie de la Medana face o prezentare a Festivalului Internațional de Poezie de la Medana din Slovenia. La acest festival a participat și Jouni
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a secolului al XIV‑lea, Rusia începe să se reabiliteze, să‑și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]