935 matches
-
accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi cu viteze și frecvențe mari. Temperaturile scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai în perioadele de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pentru chestia cu revistele porno. Știa că stă pe jăratic și nu era deloc bine să fie prins cu materiale pornografice. Nu putea să riște să le care cu mașina - erau șanse prea mari să fie descoperit. Așa că Îi rămîneau rigola sau tomberoanele de gunoi, aproape de limita de umplere. Poate așa marele Jack Tomberon reușea să mai identifice vreunul dintre protagoniștii din reviste. Jack ieși pe trotuar și se Înfipse În tomberoanele de gunoi, Însoțit de hohotele de rîs ale unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
din tren și alergă spre copaci. Cadavre pe terasament. Deținuți luați ca din oală și Împușcați pe capete. Ajuns la brazi, Bud se aruncă În mașină și o trase pe calea ferată, rîcÎind cu osiile pe șine. Dădu Într-o rigolă și merse mai departe, balansîndu-se, cu pneurile derapînd pe pietriș. Un bărbat Înalt lîngă o mașină. Bud văzu cine este și porni țintă spre el. Omul fugi. Bud coti, derapă și opri mașina. Coborî amețit, rănindu-se Într-o crăpătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Presley. În această zonă a urmărit în special cultura bumbacului. A urmat vizita în statul Kansas unde a studiat Dry-farmingul, adică practica agriculturii în condiții de secetă, în unele perioade ale anului, și Sistemul Lister, cu specificul semănatului pe fundul rigolelor, asigurând umiditatea pentru răsărirea plantelor, și acoperirea lor treptată (a rigolelor) pe măsură ce plantele cresc. Este sistemul aplicat la noi după anul 1960 în zonele cu nisipuri, pentru plantațiile de pomi și viță de vie, unde s-au distins prin rezultate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
urmat vizita în statul Kansas unde a studiat Dry-farmingul, adică practica agriculturii în condiții de secetă, în unele perioade ale anului, și Sistemul Lister, cu specificul semănatului pe fundul rigolelor, asigurând umiditatea pentru răsărirea plantelor, și acoperirea lor treptată (a rigolelor) pe măsură ce plantele cresc. Este sistemul aplicat la noi după anul 1960 în zonele cu nisipuri, pentru plantațiile de pomi și viță de vie, unde s-au distins prin rezultate uimitoare, profesorii Marius Popescu, Mircea Oprean și Petre Baniță, de la Facultatea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mohorâtă, iar Pran se trezește înghețat și dezorientat. Deasupra lui zărește niște contururi întunecate, neregulate, care se materializează într-un spate pricăjit. Lângă capul lui, un șir de purtători de ricșă și proprietari de tarabe se așază pe vine deasupra rigolei, scuipă, bârfesc, își curăță măselele și-și golesc intestinele. Întoarce capul, amintindu-și cu oroare unde se află. Cerșetorul mai doarme încă; o muscă i se plimbă liniștită pe una din pleoape. Pran se îndreaptă spre el, strângându-și brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
către Birch. Mi-a spus Ned Flowers. Și atunci, mi-a venit o idee genială! Jean Loup? Ești aici? Jean Loup este aproape, stă în rândul din spate, încolăcit, suplu, ca un arc galez. Este Jean Loup, scos dintr-o rigolă din Marseille, cu pomeții ca briciul, el, consolarea marinarilor, Jean Loup, gata să facă orice cu oricine, atâta vreme cât... ei bine, atâta vreme, doar. O va face. Cineva s-a trezit cu el la Cannes, altcineva l-a întâlnit pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
distanță angelică, acest sentiment că plutește deasupra lumii pe care o urmărea, i-a permis să îndrăgească India. Urmărea oamenii care se duceau la slujbă, cumpărau, vindeau, își pregăteau hrana, se rugau, își spălau hainele, se spălau pe dinți la rigolă și în cele din urmă descoperi în Falkland Road un fenomen ceva mai complex decât o masă de oameni ale căror suflete nu fuseseră salvate. Zi de zi îi urmări cu mai multă atenție, văzu oameni care cărau tăvi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
grași, cenușii, asemănători șobolanilor. Par să capete un aer imperial și spectaculos, o esență porumbelică, care le potențează mersul țanțoș și curiozitatea pompoasă. La Londra, picăturile de ploaie strălucesc de energii izolate rătăcitoare, iar apa murdară care se scurge în rigole este și ea foarte importantă, pentru că este apa Londrei și duce cu ea imparitățile codului Morse, pliante și ambalaje de dulciuri, mucuri de țigară, care oferă indicii despre viața și gândirea Londrei. Jonathan se ferește de pietoni și taxiuri, ascultând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
alb în vârf, negru și lipicios în partea de jos) apar și consecințe dacă-i dă cineva cu piciorul. Jonathan este gata să se prăbușească. Rătăcește prin Montmartre fără a lua în seamă strigătele și ofertele, abia deosebind pavajul de rigolă. Așa se întâmplă. Această lipsă de claritate apare atunci când sunt depășite granițele. Pigmentul i se scurge prin piele, precum cerneala prin sugativă. Devine imposibil să spună ce are valoare și ce nu. Ești cel mai autentic englez pe care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pentru mine și a mers. Acum sunt o persoană diferită. Mai bună. Zone infectate Un weekend trândav. M-am pilit puțin sâmbătă noapte cu Lennox care a tras un șut În paharul din plastic al unui vagabond, trimițându-l În rigolă și Împrăștiind monedele pe strada pietonală. A fost minunat să-l văd pe puțoiu ăla cum bâjbâie pe jos după ele. După aia i-am dat vreo două lire, numai ca să Încerc să-l fac pe Lennox să se simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
costum și pizde similar Îmbrăcate În stil autoritar se Împleticesc ieșind dintr-o cârciumă de pe Cockburn Street, chinuindu-se să pășească pe pantă și gheață. Un labagiu grăsan și matol cu o tunsoare În genul lui Arthur Scargill vomită În rigolă, Împrăștiind peste tot boabe de fasole. O pipiță cu mutră de cal se uită la noi rușinată, iar o altă siluetă rotofeie Îl muștruluiește pe cel care a borât cu o voce pițigăiată și scârțâită: — Haide mă Frank! Prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de toamnă și de pădure, tivită cu o dantelă de Bruges care-i dădea o gravitate religioasă. Primarul se împotmolea în nămolul de pe străzi. Dar ea, ea pășea cu picioarele ei micuțe pe pământul îmbibat de apă, ocolea bălțile și rigolele. Ai fi putut spune că se juca, sărind ușor, trasând în noroi urmele unui animal blând, iar sub trăsăturile ei netede, de femeie tânără ghiceai copilul jucăuș care trebuie să fi fost până nu de mult, lăsând șotronul pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de visuri în așteptarea unei realități tangente... — Tangibile se spune - o corectă Fibbia. — Mă rog, ce mi-e tangibil, ce mi-e tangent - zise Amada. Important era că se vestea o zi primăvăratecă; soarele ardea vesel, apa se scurgea în rigole, de pe-acoperișuri cădeau sunând cristalin... — Vai, nu-mi mai aduce aminte! - izbucni deodată Fibbia. — Dar ce s-a întâmplat? - zise căpitanul Tresoro. — Cunoști dumneata, vajnice căpitan - se-ntoarse Amada spre el - senzația tâmpită când tu, cetățean onest, simplu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu talpă din cauciuc. Probabil Însă că strada fusese destinată mașinilor, În care caz acele șănțulețe dispuse din zece În zece centimetri puteau deveni neașteptat de utile pe timp de lapoviță și la vremea dezghețului prin ușurarea scurgerii apei spre rigole. Cu tot efortul de a construi un astfel de drum, puține mașini treceau pe-aici. Cum nu exista trotuar, patru-cinci femei care se Întorceau de la cumpărături se răspîndiseră de-a latul, sporovăind nestingherite. Am claxonat ușor și am trecut printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
eu talpă din cauciuc. Probabil, Însă că strada fusese destinată mașinilor, În care caz acele șănțulețe dispuse din zece În zece centimetri puteau deveni neașteptat de utile pe timp de lapoviță și la vremea dezghețului prin ușurarea scurgerii apei spre rigole. Cu tot efortul de a construi un astfel de drum, puține mașini treceau pe-aici. Cum nu exista trotuar, patru-cinei femei, ce se Întorceau de la cumpărături, se răspîndiseră de-a latul, sporovăind nestingherite. În mijlocul pantei apăru deodată un băiețandru ghemuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de-acum, au ținut pe ring, până spre ziuă, doar proaspăt căsătoriții și 5-6 perechi fidele. Nuntașii de-o vârstă și de-o anume greutate au părăsit localul puțin după miezul nopții. Unul a smuls o piatră prost lipită pe rigola ce însoțește canalul. Așteptam să dea cu ea în geamul termopan, în vreo gondolă sau vreo lampă cu abajur vernil. Omul zise către muierea de alături: „Măcar c-o piatră să m-aleg de la nunt-asta!“. „Las-o naibii, c-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Înota beat pe lună plină, altul fusese lovit În piept de un glonț tras de un huligan care sărbătorea după ce echipa cu care ținea câștigase cupa, altul căzuse Într-un șanț de vreo șase picioare săpat de municipalitate pentru renovarea rigolelor de pe străzi. Un văr de-al doilea, Ziya, se Împușcase, fără nici un motiv aparent. Generație după generație, ca și când s-ar fi supus unei reguli nescrise, bărbații din familia Kazanci muriseră de tineri. Cea mai Înaintată vârstă la care ajunseseră cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
orice ar fi putut fi un semn favorabil. A trecut pe lângă cafenele goale, piețe murdare, case șubrede dinspre care veneau miresme de türlü și plânsete de copii. Singurul semn de viață era un pisoi gălbui ce mieuna jalnic lângă o rigolă murdară, lingându-și pântecul micuț Într-un loc În care carnea era sfâșiată, iar sângele se Închegase În jurul unei răni adânci și umflate. Mulți ani mai târziu când se gândea la tatăl lui, Yervant Își amintea de pisoiul acela cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
chiuie și strigă după ajutor fugărită și pașii ei călcând repede pe trepte zguduie scările și blocul. Mai jos, câinele șchiop crescut de doi frați latră vesel. Strada răsună de chiote, adierile spulberă praful gros, frunzele, hârtiile, biletele de tramvai, rigola se umple de murdărie ca o cloacă. Vitrinele se schimbă în sfârșit după multe luni, dar arată la fel de anoste. Detalii, uluitor de multe detalii se așează în straturi dense în mintea lui. Merge și crede că e foarte singur, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
deosebită pentru autoritățile guvernamentale. Cine altul ar fi fost acostat de un polițist în timp ce își aștepta inocent mama în fața unui magazin universal? Cine altul ar fi fost spionat și apoi reclamat pentru că a scos o biată pisică neajutorată dintr-o rigolă? Ca o cățea în călduri, s-ar părea că atrag haite de polițiști și funcționari sanitari. Mă tem că o s-o pățesc într-o bună zi sub cine știe ce pretext ridicol. Aștept să vină ziua în care mă vor târî într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
trotuarului. Ignatius trânti portiera din spate a taxiului drept sub nasul mamei sale și dădu repede o adresă taximetristului. O lovi apoi peste mâini cu sabia de plastic și-i spuse șoferului să plece imediat. Mașina porni stârnind pietricelele din rigolă care înțepară picioarele doamnei Reilly prin cămașa de noapte ruptă. Se uită o clipă spre luminile roșii din spatele automobilului și apoi alergă în casă să telefoneze Santei. — Te-ai costumat pentru vreo petrecere? îl întrebă șoferul pe Ignatius, intrând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se uite la grămada albă ce respira zgomotos și nu luau seama la invitație. Lana Lee era pe punctul de a se duce și a da cu piciorul în grămadă ca să o readucă în simțiri și s-o alunge din rigola ei, când omul cu pălărie tare îi spuse politicos: — Aș vrea să folosesc telefonul. Poate-i mai bine să chem o ambulanță. Lana privi costumul de mătase, pălăria, ochii miopi, șovăitori. Simțea că nu-i pericol, că e un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ei, spuse: — Ei, cum îți place asta, fetițo? Cum îți place felu’ în care s-a descurcat nepotu’ tău, Angelo? Îți place, drăguțo? Arătă spre altă fotografie. Și cum îți place smintitu’ de băiat a bietei Irene, culcat jos în rigolă ca o balenă adusă de apă? Nu-i așa că-i trist? De data asta, Irene trebe să-l ia și să-l închidă undeva pe băiat. Crezi că se-nsoară vrun bărbat cu ea dacă trântoru’ ăla mare stă pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aia grasă târșindu-și picioarele, p-ormă trei fufe de z’ceai că-s scăpate din balamuc. Mama lor! S-au luat la bătaie și dă-i cu zgârieturi, dă-i cu țipete și țicnitu’ ăla mare și gras zăcea-n rigolă de z’ceai că-i mort, și toț’ se băteau și se ciorovăiau și se-nvârteau în juru’ mârtanului leșinat în stradă. Z’ceai că-i o bătaie într-un bar dintr-un film, sau o mardeală-ntre gangsteri. Era atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]