2,886 matches
-
care junele răpune leul care-i răpise sora). Motivul diferă doar formal, nu și esențial. În fond, căsătoria (hierogamia) finală dintre erou și eroină nu trebuie înțeleasă altfel decât ca un act de „androginizare mitică”, ce corespunde actelor de „androginizare rituală”, bogat atestate (83, p. 138 ; 88, p. 425), 2. Pierzându-se semnificația cosmogonică a scenariului și, implicit, justificarea înfruntării cu monstrul, o altă motivație s-a impus. Eroina devine victimă a monstrului (justificând astfel intervenția războinică a eroului), dar ea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
originară cu psihicul preistoric. Această minte originară este tot atât de prezentă și încă funcțională la copil pe cât sunt stadiile evolutive ale omenirii în corpul său embrionar. [...] în inconștientul copilului putem observa forța (și universalitatea) simbolurilor arhetipale (36). Nici distanța dintre actul ritual (propriu adultului din societățile arhaice) și actul ludic (propriu copilului) nu este atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adultului din societățile arhaice) și actul ludic (propriu copilului) nu este atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul ritual al celor ludice (2). Nu numai antropologii și psihologii au relevat astfel de ana- logii, ci și istorici ai artei. Plecând de la premisa că „înțelegerea artei copilului este indispensabilă pentru înțelegerea oricărei arte pri mitive”, esteticianul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și actul ludic (propriu copilului) nu este atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul ritual al celor ludice (2). Nu numai antropologii și psihologii au relevat astfel de ana- logii, ci și istorici ai artei. Plecând de la premisa că „înțelegerea artei copilului este indispensabilă pentru înțelegerea oricărei arte pri mitive”, esteticianul Michaß Sobeski trece în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fi abdandonate de către maturi, dispariția acestora este mult întâr- ziată. Astfel, folclorul copiilor devine un fel de muzeu cu vestigii, a cărui vizitare este întotdeauna profitabilă pentru cercetătorul civilizațiilor și mentalităților arhaice. „Folclorul arhaic supra- viețuiește încă în credințele «rituale» ale copiilor”, constată pe bună dreptate Carl Gustav Jung (36). Este interesant de urmărit felul în care anumite manifestări magico-rituale (colindele, plugușorul, sorcova, paparudele, caloianul etc.) - ale căror vechime și importanță covârșitoare în viața 379Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale colectivității adulte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
3. Create de maturi pentru uzul copiilor și preluate de aceștia din urmă la îndemnul primilor („preluare prin îndemnare”). Adultul a crezut că inocența și candoarea copilului sunt calități esențiale, în măsură să amplifice forța și eficiența unui demers magico- ritual. Observând asemănarea (câteodată identitatea) dintre descân- tecele adulților și recitativele copiilor, Ovidiu Papadima credea că explicația acestui fenomen „nu poate fi redusă la anexarea de către copii, în repertoriul lor, a unor descântece auzite de la cei maturi. Tonalitatea lor e în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nordul Moldovei, dar și în alte regiuni ale României) este atestată această practică magico-rituală : „Când plouă cu piatră și-i cumpănă mare”, gestul magic de a înfige toporul (sau altă unealtă) în pragul casei este dublat de rostirea unui descântec ritual de tipul celui prezentat mai sus (20, p. 150 ; 8, III, pp. 55-56). 2. Decapitarea rituală Am văzut că incantațiile copiilor de amenințare a stihiilor meteoro- logice (incantații ce fac obiectul studiului de față) sunt câteodată depozitare ale unor străvechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu piatră și-i cumpănă mare”, gestul magic de a înfige toporul (sau altă unealtă) în pragul casei este dublat de rostirea unui descântec ritual de tipul celui prezentat mai sus (20, p. 150 ; 8, III, pp. 55-56). 2. Decapitarea rituală Am văzut că incantațiile copiilor de amenințare a stihiilor meteoro- logice (incantații ce fac obiectul studiului de față) sunt câteodată depozitare ale unor străvechi concepții mitice sau obiceiuri rituale practicate înainte vreme de comunitatea adultă. Am văzut, de asemenea, cât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai sus (20, p. 150 ; 8, III, pp. 55-56). 2. Decapitarea rituală Am văzut că incantațiile copiilor de amenințare a stihiilor meteoro- logice (incantații ce fac obiectul studiului de față) sunt câteodată depozitare ale unor străvechi concepții mitice sau obiceiuri rituale practicate înainte vreme de comunitatea adultă. Am văzut, de asemenea, cât de alunecos este terenul în acest domeniu și cât de dificilă este operația de a discerne dacă un motiv este rodul 383Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale unei supraviețuiri miraculoase, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de frecvente gratuități ludice. Voi risca totuși unele ipoteze de lucru, urmând ca acestea să fie confirmate sau infirmate de eventuale descoperiri sau cercetări ulterioare. în incantațiile la care mă refer au supraviețuit probabil mai multe straturi succesive de practici rituale. Cea mai surprinzătoare reminiscență și cea mai arhaică practică pare a fi cea a sacrificiilor umane. Printre multiplele forme prin care este amenințată sau îmbunată stihia meteorologică apar adesea recitative de tipul : Cu sabia lui Mihai, Cu toporul Domnului, Taie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuvânt, de a stăpâni stihiile acvatice sau meteorologice. În forme degradate sau camuflate, ele se regăsesc în diverse practici, credințe sau legende : a) în practicile de Caloian (caz în care stihia este lipsa ploii, seceta prelungită). Putem întrevedea în scenariul ritual care cuprinde „omorârea”, „îngroparea” și „bocirea” unei păpuși antropomorfe supraviețuirea unor arhaice rituri de sacrificii umane, produse cu scopul „dezlegării” ploilor. În Moldova, la confecționarea din lut a antropoidului (de mărime maximă : „cea a unui copil de șapte ani”), „este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ies cu unul mai puțin decât au intrat, ceea ce mă face să bănuiesc că, în cadrul acestor „inițieri meteorologice”, se practicau și (simulacre de) sacrificii umane (43, pp. 166-259). g) Cel mai insolit exemplu de probabilă camuflare ulterioară a unor practici rituale care presupuneau sacrificii umane îl găsim în legendele românești privitoare la „sfințirea” lui Ilie. Acesta, un om ca toți oamenii, păcălit de diavol, își omoară (de regulă, decapitează) părinții sau soția și copilul : „Sf. Ilie intră în casă și, necăjit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Un suflet. Numa : De pește. Jupiter (cedând) : Cu astea trăsnetul tu să-l îndupleci... i) Să-l mai amintesc pe legendarul frigian Lityerses, fiul regelui Midas, care-i omora - prin decapitare cu secera - pe străini (voi reveni la problema xenocidului ritual), ca sacrificii aduse pentru secerișul recoltei. j) în fine, pe cât de interesantă, pe atât de cutremurătoare este supraviețuirea, până în secolul al XIX- lea, în sate românești din Serbia, a sacrificiilor rituale prin decapitare a bătrânilor neputincioși, în condiții economice critice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu secera - pe străini (voi reveni la problema xenocidului ritual), ca sacrificii aduse pentru secerișul recoltei. j) în fine, pe cât de interesantă, pe atât de cutremurătoare este supraviețuirea, până în secolul al XIX- lea, în sate românești din Serbia, a sacrificiilor rituale prin decapitare a bătrânilor neputincioși, în condiții economice critice (secetă, compromiterea recoltei etc.). Data sortită uciderii rituale - consemnează Romulus Vulcănescu - trebuia să fie o zi de lucru. Dis-de- dimineață bătrânul în cauză, fără să știe sau conștient, dar fără să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în fine, pe cât de interesantă, pe atât de cutremurătoare este supraviețuirea, până în secolul al XIX- lea, în sate românești din Serbia, a sacrificiilor rituale prin decapitare a bătrânilor neputincioși, în condiții economice critice (secetă, compromiterea recoltei etc.). Data sortită uciderii rituale - consemnează Romulus Vulcănescu - trebuia să fie o zi de lucru. Dis-de- dimineață bătrânul în cauză, fără să știe sau conștient, dar fără să protesteze, era îmbrăcat în straie de sărbătoare, apoi la namiază era scos în bătătura satului, salutat cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în liniștea abătută a celor de față îi spunea : „Nu te omorâm noi, ci mălaiul ăsta” și brusc, fără să aștepte un răspuns sau să schițeze un gest de șovăială, zdrobea capul bătrânului cu un fier de plug. Practici rituale similare sunt atestate și la sârbi, muntenegreni și macedoneni ; aceștia din urmă îi decapitau cu secera pe bătrânii neputincioși (46, p. 204). Deși exemplele sunt multiple, mă opresc aici și trec la alt tip de posibile argumente. Am văzut în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
46, p. 204). Deși exemplele sunt multiple, mă opresc aici și trec la alt tip de posibile argumente. Am văzut în legendele hagiografice refe- ritoare la Sf. Ilie, în cele istorice referitoare la Numa, precum și în alte legende și practici rituale că, pentru a stăpâni stihiile dezlănțuite ale naturii, condiția era sacrificiul uman. Dar nu înfăptuit oricum, ci anume prin decapitare. Or, în invocațiile magico- meteorologice ale copiilor, fără excepție, felul sacrificiului este același : „Cu sabia [toporul] Domnului/ Taie capul omului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
condiția era sacrificiul uman. Dar nu înfăptuit oricum, ci anume prin decapitare. Or, în invocațiile magico- meteorologice ale copiilor, fără excepție, felul sacrificiului este același : „Cu sabia [toporul] Domnului/ Taie capul omului”. „Sabia/toporul Domnului” pare a fi o armă rituală de sacrificiu. Ion Taloș, care a acordat atenție acestui tip de omor ritual, subliniază faptul că „decapitarea... trebuie să fi avut odinioară semnificații pe care azi nu le mai cunoaștem”. Iată câteva concluzii la care a ajuns acest cercetător în urma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în invocațiile magico- meteorologice ale copiilor, fără excepție, felul sacrificiului este același : „Cu sabia [toporul] Domnului/ Taie capul omului”. „Sabia/toporul Domnului” pare a fi o armă rituală de sacrificiu. Ion Taloș, care a acordat atenție acestui tip de omor ritual, subliniază faptul că „decapitarea... trebuie să fi avut odinioară semnificații pe care azi nu le mai cunoaștem”. Iată câteva concluzii la care a ajuns acest cercetător în urma studierii bibliografiei internaționale : tăierea capului era o modalitate „arhaică de a omorî”, era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
48). Or, toate aceste caracteristici ne îndreptățesc să credem că decapitarea a fost folosită mai ales în riturile sacrificiale. La studiul lui Ion Taloș adaug o excelentă carte a lui Paul Henri Stahl, în care etnologul prezintă foarte sistematic funcțiile rituale ale decapitării, mai ales în Europa de Sud-Est (49). Un alt argument este prezența lui Mihai în scenariul atât de sumar și cu semnificații atât de greu lizibile al invocațiilor infantile. Plecând de la un recitativ infantil clasic de meteorologie magică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au acordat, în folclorul românesc, atribute funerare și psihopompe inedite : este purtător al „Sabiei morții”. În ziua de Hranghel, fiecare creștin aprinde o lumânare pentru a lumina „calea întunecoasă” a celor ce mor de moarte năprasnică (inclusiv, probabil, de moarte rituală). Cea mai răspândită credință populară cu privire la Arhanghelul Mihail este aceea că ia sufletele oamenilor „în ceasul cel de moarte” : Atunci când vede că trupul este aproape să-și dea sufletul, sfântul taie capul muritorului cu sabia. Acum, nevăzut, sângele mortului se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sânge omenesc”. Unii autori consideră că altarul de andezit de la Grădiștea Muncelului era folosit la sacrificii de oameni și animale. Acest lucru pare să fie dovedit de un „lighenaș” colector, tăiat în piatră, descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru sacrificarea rituală a unor prizonieri, criminali, sclavi etc. la celți, scandinavi, greci, vezi 23, p. 103 ; 65, p. 229.) Mult mai târziu, rolul de „țapi ispășitori” a fost jucat, de multe ori, de indivizii alogeni, mai ales de străinii necreștini (evrei, turci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dom nului,/ Cioc în capul boului/ Și fă zeamă omului” (42). Omul sacri ficat este înlocuit cu animalul, dar practica decapitării se perpetuează. Ultimul recitativ sugerează o altă practică magică uzuală : carnea animalului jertfit era preparată și mâncată în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9, p. 162 ; 40, p. 28), se observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un „popă” păgân și oprirea ploii. Aceeași determinare magică se regăsește în unele atestări (destul de rare) privitoare la mai vechi practici ale adulților : ca să oprească ploile, vrăjitoarele pun într-o strachină tot soiul de grâne, un ou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rândul lor, solomonarii alungă furtuna cu grindină folosind „o turtă [făcută] din cel întâi aluat”, pe care o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.) prepară o turtă cu valențe magico-rituale, pe care o împarte („Pita se despică”, „Rupe pâinea-n două”), o bucată fiind consumată în mod ritual, iar cealaltă fiind oferită planetei sau stihiei îmbunate. Recitativul magic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]