KorAP: Find »[drukola/base=riveran & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...120 >

2,983 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

deciziilor date, fie înaintea comisiei, fie înaintea Curții de Apel teritoriale. Subinspectorii și căpitanii de port urmau a fi numiți de reprezentanții statelor riverane. Prin urmare, proiectul românesc prevedea crearea tot a unei Comisii Mixte, alcătuită exclusiv din reprezentanții statelor riverane și a cărei președinție urma a fi deținută, pe durata unei sesiuni, de către unul din cei doi reprezentanți ai CED, ales cu o majoritate de voturi. Înlăturând Austro-Ungaria de la președinția permanentă, documentul elaborat de diplomația română aducea o binemeritată și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
deținută, pe durata unei sesiuni, de către unul din cei doi reprezentanți ai CED, ales cu o majoritate de voturi. Înlăturând Austro-Ungaria de la președinția permanentă, documentul elaborat de diplomația română aducea o binemeritată și legitimă repunere în drepturi a suveranității țărilor riverane, flagrant încălcată în "planul Barrère". După cum arăta și C.I. Băicoianu în cunoscuta sa lucrare despre Dunăre, proiectul românesc exprima imperativul că "execuția regulamentelor de poliție fluvială trebuie să fie rezervată statelor riverane"211, cerință de la care guvernul de la București nu

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și legitimă repunere în drepturi a suveranității țărilor riverane, flagrant încălcată în "planul Barrère". După cum arăta și C.I. Băicoianu în cunoscuta sa lucrare despre Dunăre, proiectul românesc exprima imperativul că "execuția regulamentelor de poliție fluvială trebuie să fie rezervată statelor riverane"211, cerință de la care guvernul de la București nu înțelegea să se abată cu nici un pas. Jocurile erau însă de multă vreme făcute. În ședința din 2 iunie (1882), "proiectul Barrère", în calitate de parte integrantă a regulamentului de navigație și poliție fluvială

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
acceptării Bulgariei ca membră a CED și a excluderii posibilității ca Austro-Ungaria și România să fie reprezentate periodic, în cadrul preconizatei Comisii Mixte, cu câte doi delegați 212. Datorită abilității lui Camille Barrère fusese găsită, cu prețul ignorării drepturilor micilor state riverane, o formulă de compromis care satisfăcea interesele contradictorii ale Marilor Puteri (s.n.). Poziția Marii Britanii, dictată ca întotdeauna de interesele ei economice, era cât se poate de clară. Cabinetul liberal ("Whig") al premierului William Ewart Gladstone a urmărit, în primul rând

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
reuniunile europene menite să reglementeze navigația pe Dunăre de la Porțile de Fier până la vărsarea în Marea Neagră. De asemenea, Ghica mai ținea să adauge că, pe lângă dreptul convențional, rezultat din tratate, România mai dispune și de un drept natural, în calitate de stat riveran, de proprietară a teritoriului traversat de Dunăre. Ea avea astfel dreptul de a participa la o conferință internațională, deoarece drepturile sunt prin natura lor juridică imprescriptibile, neputând fi modificate decât cu asentimentul tuturor părților. Sub pretextul alcătuirii unui nou regulament

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
între Porțile de Fier și Galați și a Comisiei Europene a Dunării pentru cursul Danubiului între Galați și Marea Neagră. Or Austro-Ungaria, stat neriveran pe aceste sectoare, avea președinția și automat preponderența, lezând de drept interesele și drepturile suverane ale statelor riverane. Cu deplin temei - argumenta plenipotențiarul român acreditat în capitala Regatului Unit - Comisia Mixtă nu i se putea substitui CED În cazul neinvitării României pentru a participa la conferință, rezultatele practice ale deciziilor nu ar avea aplicabilitate, din punct de vedere

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
oficial al Vienei. Monarhia bicefală era ferm hotărâtă să nu renunțe cu nici un chip la participarea cu un delegat în Comisia Mixtă a Dunării. De asemenea, Viena era decisă să nu accepte ca navigația danubiană să fie controlată de statele riverane, într-un sector al fluviului în care prezența navelor austro-ungare era aproape exclusivă. De asemenea, executarea regulamentului de poliție fluvială nu putea fi încredințată statelor riverane, "neputându-se avea încredere nelimitată în imparțialitatea și sinceritatea lor", ea căzând în sarcina

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Viena era decisă să nu accepte ca navigația danubiană să fie controlată de statele riverane, într-un sector al fluviului în care prezența navelor austro-ungare era aproape exclusivă. De asemenea, executarea regulamentului de poliție fluvială nu putea fi încredințată statelor riverane, "neputându-se avea încredere nelimitată în imparțialitatea și sinceritatea lor", ea căzând în sarcina exclusivă a Comisiei Mixte 230. În corespondența schimbată în cursul lunii ianuarie între Kálnoky și Granville, cel dintâi i-a solicitat ultimului să insiste la București

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
această conferință este o continuare a Congresului de la Berlin, deci la lucrările ei participând numai statele semnatare ale tratatului, România putea fi invitată să participe numai cu un vot consultativ. De același tratament urmau să beneficieze și celelalte două state riverane, Serbia și Bulgaria 239. În această situație, guvernul român a hotărât să-și retragă reprezentantul de la lucrările conferinței, pe Ion Ghica, și a făcut cunoscută președintelui forumului, lordul Granville, decizia sa de a nu recunoaște și, în consecință, de a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
încercat - și evident a reușit - să obțină aprobarea "proiectului Barrère" referitor la constituirea Comisiei Mixte pe sectorul danubian din aval de Porțile de Fier, iar Rusia a avut succes în acțiunea ei de a scoate brațul Chilia, pe care era riverană, de sub jurisdicția CED246. "Făcându-și reciproc concesii - arată Iulian Cârțână și Ilie Seftiuc -, Marile Puteri, cu toate contradicțiile existente între ele, s-au înțeles și de data aceasta pe seama ignorării drepturilor și intereselor statelor riverane acestui sector"247. Pe 10

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
brațul Chilia, pe care era riverană, de sub jurisdicția CED246. "Făcându-și reciproc concesii - arată Iulian Cârțână și Ilie Seftiuc -, Marile Puteri, cu toate contradicțiile existente între ele, s-au înțeles și de data aceasta pe seama ignorării drepturilor și intereselor statelor riverane acestui sector"247. Pe 10 martie 1883 se semna Tratatul de la Londra 248. În articolele 1 și 2 ale documentului era prevăzută extinderea jurisdicției Comisiei Europene a Dunării până la Brăila și prorogarea acestui organism internațional pe o perioadă de 21

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
satisfacție Marii Britanii. În conformitate cu articolele 3-6, brațul Chilia era practic scos de sub autoritatea CED Regulile de navigație aplicabile în această parte a Deltei Dunării erau cele în vigoare pentru brațul Sulina, dar supravegherea aplicării urma să cadă în competența autorităților statelor riverane, care erau Rusia și România. În același timp, guvernul rus își lua angajamentul de a comunica organismului avându-și sediul la Galați sistemul de tarife pe care urma să-l aplice în scopul stabilirii unor reguli uniforme pentru întreaga Dunăre

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
în calitate de delegate ale CED În al doilea rând, s-a statuat ca numirea și remunerarea subinspectorilor de navigație să cadă în competența autorităților teritoriale. Acestea erau fără îndoială două concesii minore, întreg documentul constituind o flagrantă încălcare a suveranității statelor riverane, cărora le era aplicat un tratament inegal, contrar oricăror norme ale dreptului internațional, aplicându-se în consecință un regim preferențial unor Mari Puteri în detrimentul unor țări așa-zise mici. Încălcarea suveranității României a fost evidentă prin decizia extinderii autorității CED

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
suveranității României a fost evidentă prin decizia extinderii autorității CED până la Brăila, fără a se cere consimțământul guvernului de la București. În sfârșit, adoptarea regulamentului de navigație pentru sectorul danubian Porțile de Fier-Brăila fără asentimentul a două din cele trei țări riverane, România și Bulgaria, reprezintă alt exemplu al sfidării drepturilor legitime ale micilor state dunărene. După cum sublinia juristul N. Dașcovici, Conferința și Tratatul de la Londra au demonstrat că "libertatea navigației pentru toți și în interesul general european la Dunăre nu erau

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Proclamarea principiilor generale asupra navigației pe marile fluvii este, evident, unul din cele mai frumoase titluri pe care Congresul de la Viena și l-a dobândit la recunoașterea popoarelor. Piedicile care jenau peste tot navigația, fie prin multiplicitatea drepturilor percepute de riverani asupra bastimentelor și mărfurilor, fie prin marea varietate a a legislațiilor și formalităților vamale sau altele, făceau excesiv de dificilă comunicarea dintre popoare și paralizau interesele comerțului general și ale activității umane. Statele ale căror țărmuri erau udate de fluvii navigabile

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și că, după principiile fundamentale ale dreptului natural, cursul fluviilor este proprietatea comună a tuturor meleagurilor udate de apele lor. În ciuda tuturor acestor revendicări ale spiritului modern asupra îngustelor idei ale Evului Mediu, principiile liberei navigații erau aplicate numai între riverani. Însă statele continentului simțiseră deja avantajele imense ale aplicării complete a acestor principii civilizatoare, iar cele cinci Mari Puteri care au semnat, la Paris, Tratatul de Pace din 30 mai 1814, s-au grăbit să înscrie în celebrul articol V

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
după cum a demonstrat-o ducele de Dalberg 1, reprezentantul Franței, de bun augur era să fie îndepărtate obstacolele interioare, cărora navigația și comerțul le-ar fi rămas expuse dacă o solidaritate intimă nu i-ar fi unit pe diferiții posesori riverani, dacă fluviile ar fi fost luate în considerație de la punctul de unde deveneau navigabile până la vărsarea lor altfel decât ca un ansamblu, ca un tot unic și indivizibil. În acest spirit și-a început congresul lucrările sale și, dacă principiul comunității

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
dacă fluviile ar fi fost luate în considerație de la punctul de unde deveneau navigabile până la vărsarea lor altfel decât ca un ansamblu, ca un tot unic și indivizibil. În acest spirit și-a început congresul lucrările sale și, dacă principiul comunității riveranilor asupra ansamblului domeniului fluvial nu figurează într-o manieră formală printre clauzele Actului Final, el nu constituie nici elementul primordial al libertăților fluviale sancționate de document. El rezultă implicit din textul articolului 108, care angajează statele riverane să soluționeze de

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
dacă principiul comunității riveranilor asupra ansamblului domeniului fluvial nu figurează într-o manieră formală printre clauzele Actului Final, el nu constituie nici elementul primordial al libertăților fluviale sancționate de document. El rezultă implicit din textul articolului 108, care angajează statele riverane să soluționeze de comun acord tot ce are legătură cu navigația pe râuri. O dată fixat pe condominiumul riveran, Congresul a proclamat în termeni preciși principiul libertății, declarând, în articolul 109 al Actului Final, că navigația pe tot cursul râurilor comune

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
el nu constituie nici elementul primordial al libertăților fluviale sancționate de document. El rezultă implicit din textul articolului 108, care angajează statele riverane să soluționeze de comun acord tot ce are legătură cu navigația pe râuri. O dată fixat pe condominiumul riveran, Congresul a proclamat în termeni preciși principiul libertății, declarând, în articolul 109 al Actului Final, că navigația pe tot cursul râurilor comune mai multor state va fi în întregime liberă și nu va putea, sub raportul comerțului, să fie interzisă

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de explicație a textului redactat de ambasadorul prusac, anumite guverne au susținut în consecință că nu a fost deloc în intențiile acestei adunări internaționale de a pune națiunile străine într-o situație de egalitate - în ceea ce privește navigația pe fluvii - cu statele riverane. Această interpretare a dat naștere sistemului restrictiv care a prevalat pe unele fluvii, mai ales pe Rin, și în virtutea căruia navigația zisă internă nu le este permisă decât autohtonilor, la fel ca și unui sistem relaxat, care autorizează prezența legitimă

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Paris din 1856 a îndepărtat toate aceste echivocuri printr-o declarație sinceră, clară și explicită. Pentru moment însă, să reluăm firul subiectului nostru și să trecem în revistă celelalte principii formulate în actul Congresului de la Viena. După ce a stabilit coproprietatea riveranilor și libertatea de navigație pentru toate pavilioanele fără nici o distincție, Congresul a decretat uniformitatea drepturilor de perceput, independent de calitatea mărfurilor și fără a putea fi restabilite nicăieri drepturile de etapă, de port și de oprire* forțată (articolul 114). Iată

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
formează decât un ansamblu unic, un domeniu a cărui proprietate indiviză îi revine întregii colectivități. În ceea ce privește drepturile propriu-zise, Congresul a vrut ca ele să nu poată fi percepute decât în schimbul unui serviciu oarecare, făcut navigației. De asemenea, le-a impus riveranilor, în schimbul drepturilor pe care le vor percepe, să se însărcineze cu întreținerea drumurilor de pietriș și cu toate lucrările care trebuie executate în albia râului (articolul 113). Navigația în sine nu va putea fi, în consecință, supusă nici unei taxe, de

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de Congresul de la Viena în programul său fluvial, înțelegând că ele nu sunt decât decât o importanță secundară în raport cu principiile fundamentale pe care tocmai le-am expus. Rezultă că regimul fluviilor internaționale se bazează pe două mari principii esențiale: comunitatea riveranilor și libertatea de navigație. Fluviul le aparține în comun tuturor proprietarilor de țărmuri, constituind între ei o specie de persoană juridică din cauza dreptului lor de condominium. Însă acest drept nu este absolut; el este supus unui fel de servitute de

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de țărmuri, constituind între ei o specie de persoană juridică din cauza dreptului lor de condominium. Însă acest drept nu este absolut; el este supus unui fel de servitute de drept public, instituită spre profitul națiunilor străine. Toate măsurile luate de riverani în disprețul acestei limitări a drepturilor lor de suveranitate teritorială vor fi, în consecință, o violare a dreptului public european în materie fluvială, o derogare de la doctrinele proclamate de Actul Final din 1815. În termenii acestei legislații solemne, care nu

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]