1,284 matches
-
a ciupercii. 11.7. Bolile crinului Viroze 11.7.1. Rozeta crinului Lily rosette virus Simptome. Plantele virotice au o creștere lentă, tulpina prezentând internodii scurte din care cauză frunzele apar dispuse în rozetă. Frunzele au o culoare verde-gălbuie sau roșiatică, sunt ușor aplecate în jos, iar în final prezintă brunificări vasculare și se înroșesc. Plantele formează flori mici ce nu se deschid în totalitate, iar în sol bulbii infectați sunt mici și turtiți (fig. 209). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până scade lichidul la aproape ½ din cantitate, se strecoară și se bea În cursul zilei, Într-o cură de 3 săptămâni, după care se face o pauză de 3 săptămâni și se repetă. La Începutul tratamentului, urina va avea culoarea roșiatică. Efectul se Îmbunătățește dacă se folosește amestecul din rădăcini de dud alb, rădăcini de dud negru, rădăcini de leuștean, troscot și pir, herba de cicoare, pelin, urzică și patlagină. Efectul va fi foarte bun după o cură de 2-3 luni
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
umed din țările tropicale ale Africii centrale și de sud, Orientul Mijlociu, China, Japonia și Filipine. În regiunile temperate apare la lucrătorii din mine, tuneluri, construcții subterane, poduri și cărămidării. Larvele pătrund În corpul uman prin piele unde apare un nodul roșiatic, cu senzație de mâncărime intensă. Circulă pe sub piele lăsând o urmă roșie. Ajunse În plămâni, provoacă tuse, expectorație, pneumopatii, febră și sunt eliminate prin bronhii și pot fi Înghițite din nou, avansând până În duoden, unde se fixează de mucoasă și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
acoperiș tot lumini colorate, becurile rare toate roșii, promite să nu mai înghiți roșii mari, că spargi sticla lor! magia gîndire analogică, pînă acum maximul gîndirii memoria, fundal orb al nopții, continuă materialul luminos în rezervorul cu țiței și vagoane-cisternă roșiatice, Tutova, am înțeles în cele din urmă să tac, ai de ținut niște evidențe, mă dăruiam vorbelor cu încredere, în iluzia că aici!... tăcere, de n-ar fi penibilă, a omului de 62 de ani, inginer metalurgist, eu îmi zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o înalță, ba știința toponimică, codul morfologic, cel mitic ori alți jucători la figurat, și atunci îi imprimi o traiectorie de nu se vede! Bacău într-un sens giratoriu, viaductul de Piatra-Neamț, țevile în marginea bordurii, la capăt becurile, zidul roșiatic, în litere albastre vama, clădiri întîmpinate, macaze și lungul peronului. Duminică, 4 ianuarie, ora 0,00, în gara Bacău, în sala de așteptare, băncile cu călători din toate patru laturile, neamuri care n-au crezut în Evanghelie, literați și alți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
era personajul sau situația. Avea și muiere și casă în sat, dar nimeni nu l-a văzut altundeva decît în bordeiul lui de la stîna din Sărătura, sub poalele pădurii Crasnaleuca, acolo unde un pămînt vitreg reușea să nască o iarbă roșiatică și țepoasă. Stătea singur cu cele vreo 60 de oi și, cît îi ziua de lungă, cîinele îl urma peste tot și cred că și vorbeau unul cu altul. Aceleași lucruri, la aceleași ore, le făcea de zeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Totul apoi se prăbușește, lumînările se sting și o tăcere de mormînt se așterne. Incantația era o rugă la Orula să împiedice îndeplinirea oracolului. O poză deformată a lui Liviu (o luasem din www.dezavantaje.ro) stătea pe altar. Devenise roșiatică. Deodată, omul din poză este cuprins, parcă, de niște crampe groaznice la stomac. Se zbate, se contorsionează, dar nu poate ieși din spațiul bidimensional. Mi se face milă și încep să țip: Nu, nu. Nu vreau să moară, vreau numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i și oile, câinele și măgarul. De aici vine denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor roșiatice aduse de pârâul Roșu, cât și reflectarea purpurie a Suhardului Mic în oglinda lacului, dar și calcarele roșcate din împrejurimi sunt considerate a fi motivele pentru care acest mic paradis acvatic a primit numele de Lacul Roșu. Când am ajuns
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cenușii ale dealurilor Moldovei. O priveliște neașteptată și negrăit de frumoasă se înfățișa ochilor. Un șuierat prelung, parcă speriat, aproape jalnic, trezește somnul codrilor Bârnovei... toată valea ăuind de ecoul lui. Învăluit într-o ceață subțire, cenușiu albăstrie, cu nuanțe roșiatice ale asfințitului... Orașul celor șapte coline, cum i se mai spunea Iașului, începu a se arăta... Pe cer sus, sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. Zarzării și cireșii își desfășurau crengile foșnind de păsări și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Și, toți se uitau.. cum trupa se îndepărta, încet spre capătul de sus al satului cu căpitanul Baltă, spaima autorităților comuniste, târâș... lăsând satul într-o liniște mai apăsătoare ca la început. Pe creastă cerul părea în flăcări... O vâlvătaie roșiatică prevestea furtuna. În ziua aceea de sâmbătă.. de, Tăierea Capului Sf. Ioan, mulțimea de săteni, din Poiana Teiului, încă sub un simțământ de adâncă îndurerare, stătea neclintită și mută, pe la porți... numai ochii le rătăceau a neliniște, de la unul la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu admirație la clădirea fostei mele școli. Pe cealaltă parte a străzii, față în față, se înălța, albă, turla bisericii Sf. Gheorghe-Lozonschi Soarele se suise, pe bolta cerească la aproape două sulițe Fostul palat și biserica se scăldau în razele roșiatice ale soarelui de octombrie, strălucind ca și când ar fi luat toată lumnina soarelui. Nu-mi puteam desprinde ochii de acea lumină care, parcă îmi ogoia rănile din suflet. Poarta, mare, impunătoare, era închisă... mi se părea mai mare de cum o știam
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o putere neînțeleasă, o taină liniștitoare... avea ceva nostalgic, ceva trist.. Pe cealaltă parte a străzii, se ridica, albă , Biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi. Aproape șase secole de rugăciune, au fost înălțate în acel loc sfânt. Palatul și biserica, scăldate în razele roșiatice ale soarelui, la ora aceea, stăteau față în față ca doi martori muți, înfipți adânc în trecut... sub povara tainelor. „Dac’ar putea vorbi aceste zidiri... dac’ar putea..!”, a fost primul gând care-mi trecu prin minte. Era o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Degradare În dimineața asta gingiile mele miros foarte urât. Am deschis gura și din ea îmi cad bucăți de dinți sfărâmicioși, negre precum cărbunele. Am avut puterea să observ - sau așa mi s-a părut - că niște viermi de culoare roșiatică se stabiliseră acolo ca într-o nouă locuință. Prin mușchi, urcaseră din viscere, ajunse de multă vreme în putrefacție. De-acum e greu să admit că sunt de acord cu o asemenea schimbare. Nu-mi mai suport privirea îngrozită, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
altele, la pacienții cu insuficiență renală. Eliminarea transepidermică a colagenului caracterizează această maladie, care pare a fi asociată cu glicozilarea colagenului și microangiopatia diabetică (56). 4.6. Xantoamele eruptive sunt leziuni papulonodulare de circa 0,5 cm diametru, de culoare roșiatică, grupate mai ales pe zonele de extensie și fesiere. Histopatologic leziunile sunt pline de histiocite ce conțin lipide. 4.7. Lipoatrofia este o maladie caracterizată de pierderea subcutanată a țesutului adipos în anumite zone (lipodistrofie parțială) sau generalizată (lipodistrofie generalizată
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
locuri din lume, este presărat cu mii de stânci de calcar, de un cenușiu Întunecat, Înalte de circa 1-5 m, peisaj fermecat, parcă lunar, cu umbre intense, accentuând formele bizare ale pietrelor. Rarele ploi Înviorează peisajul de dune și grohotișuri roșiatice, de unde răsar pâlcuri de ierburi și arbuști țepoși. „Doar suspinele și gemetele vântului Întrerup liniștea nepământească din Deșertul Foișoarelor. Toate ingredientele necesare se află aici: o pădure imobilă de pietroaie uriașe pe un tărâm complet lipsit de vegetație; nici un semn
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care cresc uriașe turme de ovine și bovine. Cea mai mare parte a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, zona cea mai joasă din Australia (15 m sub nivelul mării), la sud de dunele roșietice ale Deșertului Simpson, cu o suprafață de 9.700 km2 și o adâncime maximă de 5,5 m, alimentat de pâraie temporare din centrul Australiei 31. Lacul Eyre are cele mai mari variații ale suprafeței, Între 8000 km2 și 15
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
puțină vreme pe câte o floare să soarbă nectarul. Familia fluturilor urât mirositori cuprinde aproape 300 de specii 76. Câinele dingo (Canis familiaris dingo) sau warrigal, adus de aborigeni acum 4000 de ani, de statură mare, puternic, cu blana cafenie roșiatică, cel mai periculos dușman al turmelor de oi și chiar a cirezilor de vite, nu latră, ci scoate niște urlete asemănătoare celor de lup. Odată cu transportul de coloniști În 1788, au venit și șobolanii care au Înotat până la țărm de pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vertical față de direcția razelor solare pentru a reduce evaporarea; la schimbarea anotimpurilor, eucaliptul nu-și leapădă frunzele, ci coaja, astfel că primăvara unele specii au trunchiurile albe. După prima ploaie, lăstarele tinere capătă o culoare verzuie, frunzele proaspete o nuanță roșiatică, iar florile Își răspândesc miresmele caracteristice, unele asemănătoare cu ale izmei de prin părțile noastre. Mai târziu, apar fructele, capsule care se deschid În 3-5 valve cuprinzând semințele. Eucaliptul crește foarte repede, cam cu cinci metri pe an; se cunosc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În fața dezlănțuirii ucigașe a vulcanului! Nu ne doream, acum, decât să fim cât mai departe de Java fierbinte. Doamne ajută!!! Dimineața trecuse călduroasă și sosi și după amiaza ucigător de arzătoare... Soarele Își ridicase de pe față zăbranicul său de aburi roșietici, și ajuns În răscrucile cerurilor, Își cumpănea, parcă, neclintit, pe albastrul ștres al adâncurilor, discul său alb de lumină topită; iar din ceruri peste pământ, ca dintr-o imensă sită, mâini colosale și nevăzute cerneau o ploaie de foc mistuitor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din lupta anticip și anti-avort, alături de cărți de dezvoltare personală, cristale, ezoterisme diverse, puterea vindecătoare a plantelor medicinale, viață sănătoasă etc. Chiar lângă scările ce coboară spre subteran se află plasat un „echipaj” format din doi călugări, cu bărbi mari, roșiatice. Tineri, poartă în bandulieră saci de merinde (straițe) din lână, artizanali, ostentativ mi se pare că-i poartă, ca un marker al autenticității. Mai au o valiză tip „trolley bag”, ieftină, împodobită cu tricolor, icoane de plastic și buchete de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
colo de-a lungul coastei de deal, mici pridvoare părăsite de către locuitorii lor. Un bărbat slab, îmbrăcat într-un halat larg, albastru, având o cruce mare de lemn în jurul gâtului, dublată și de o pereche de metanii largi, din lemn roșiatic, trage după el un sac uriaș în care îndeasă cu repeziciune resturile abandonate de pelerini. Mă apropii de el și-l întreb dacă-mi dă voie să-l ajut, ocazie cu care îmi dau seama că este unul dintre acei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un moment dat m-am trezit ca dintr-o moțăială. Ușa s-a deschis și am fost poftit în curte, unde ne aștepta duba. La aer mi-am revenit; soarele era sus, spre ora 10. Fețele unor camarazi mai erau roșiatice sau puțin colorate și toți aveau o indiferență în priviri și mișcări. Nu ne puteam vorbi și ne priveam mirați, unii pe alții. Pe măsură ce timpul trecea am revenit la normal. Ni se administrase un medicament în cafea, pentru a răspunde
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și mă uitam la apă. Soarele dogorea, marea era calmă. (Așa cum am descris-o în primul paragraf al acestor notații.) Cu puțin înainte, privisem cu intensitate la o băltoacă prinsă între pietroaie și urmărisem un vierme de mare, foarte lung, roșiatic, cu peri zbârliți, care se încolăcise în niște ciudate volute, înainte de a pieri într-o gaură. M-am ridicat în picioare, și m-am întors cu fața spre mare, clipind în soarele orbitor. Și atunci, nu pe dată, ci după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că era miop. Gura îi era mică și drăguță, buzele foarte puțin desfigurate de operație, iar nasul scurt, drept, ferm putea fi invidiat și de o fată. Era cuviincios bărbierit, barba ivindu-i-se ici-colo, în punctulețe strălucitoare de aur roșiatic, dar smocul mic negru care-i creștea în cicatrice, inaccesibil bărbieritului, arăta ca o mustață subțire, strâmbă. Evident, era stingherit de cicatrice și și-o atingea mereu. Mâinile îi erau foarte murdare, cu unghiile mâncate. — Și apoi, mai era și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
negre, punctate, de unde începea să-i crească barba. Trăsăturile lui părea mai clare, mai vizibile ca de obicei, sau poate că era doar un efect al luminii mai limpezi. Ochii căprui, întunecați, î[i dădeau la iveală petele gălbui-ocru, țesutul roșiatic al buzelor subțiri era fin, părul negru părea mai viu și mai strălucitor, ascunzându-i peticul de chelie. Misterioasa mască de asemănare cu mătușa Estelle era mai prezentă ca de obicei, deși James nu zâmbea. Am început să-i vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]