1,114 matches
-
Și spuse: - Nu e dibaci. Veneam pe uliță și am vrut să intru în curtea stăpânilor. Am fost în piață după lapte. Am pus ulciorul jos, ca să deschid portița, și atunci băiatul m-a întrebat dacă n-o cunosc pe roaba Ntombi. I-am spus că eu sunt roaba aceea, și el mi-a zis atunci așa: "Robul negru Mai-Baka este cu niște prinți străini. Ei mi-au poruncit să te aduc acolo numaidecît". M-am speriat și am alergat după
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și am vrut să intru în curtea stăpânilor. Am fost în piață după lapte. Am pus ulciorul jos, ca să deschid portița, și atunci băiatul m-a întrebat dacă n-o cunosc pe roaba Ntombi. I-am spus că eu sunt roaba aceea, și el mi-a zis atunci așa: "Robul negru Mai-Baka este cu niște prinți străini. Ei mi-au poruncit să te aduc acolo numaidecît". M-am speriat și am alergat după el. Bine că nu m-a văzut nimeni
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai sperie... răspunse el, dar fu întrerupt de privirea supărată a tinerei rome, așa că începu să povestească: Ea a ieșit din orașul unde ați fost voi. Se plimba pe câmpia aceea, lângă pădure, cu alte două femei. Zicea că sunt roabe, și când a rămas la mine am rugat-o să le dea voie să se ducă unde vor. Ea culegea flori și am ajutat-o. M-ați lăsat singur, ce puteam să fac. S-a uitat la hainele mele și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că de o zi veneau mereu oameni să-i spună că în orașul Behdet umblaseră prin piață și pe uliți trei străini în haine de argint; alții au văzut alături de cei trei străini încă doi inși, un rob și o roabă, amândoi negri, cum era și unul dintre străinii cu haină de argint. Auzind aceste din urmă vești, Marele Preot, deși foarte bătrân, se mai putu stăpâni ca și odinioară, puterea minții și a ochilor rămînîndu-i netulburate. În jurul lui ședeau în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
despre viața sau despre moartea sa, ci de ar vedea chiar fiară sălbatică sau ridicări de draci, sau de oameni răi, nu se mai înspăimântă deloc, ca unul ce cunoaște că sunt făpturi ale unuia și aceluiași Făcător și împreună roabe cu el, și nu au putere asupra sa, de nu va îngădui Dumnezeu”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol. V, p. 182183) „Pentru că nu ostenelilor, zice Scărarul (Sf. Ioan Scărarul - n.n.), ci smereniei și simplității se descoperă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
celor câțiva mirmidoni care trăiau în preajma lui Ahile; serile, stă și îl ascultă pe Ahile cântând din liră cânturi cu eroi, așteptând, în tăcere, să încheie; noaptea dorm în aceeași încăpere, unul la un capăt, altul la celălalt, fiecare alături de roaba care îi ține loc de soție (a lui Patrocles era o femeie din insule, Ifis, pe care i-o dăruise Ahile când cucerise Scirosul; pentru noi, tânăra aceasta e doar un nume, nici măcar o umbră). Când vin crainicii lui Agamemnon
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
celor câțiva mirmidoni care trăiau în preajma lui Ahile; serile, stă și îl ascultă pe Ahile cântând din liră cânturi cu eroi, așteptând, în tăcere, să încheie; noaptea dorm în aceeași încăpere, unul la un capăt, altul la celălalt, fiecare alături de roaba care îi ține loc de soție (a lui Patrocles era o femeie din insule, Ifis, pe care i-o dăruise Ahile când cucerise Scirosul; pentru noi, tânăra aceasta e doar un nume, nici măcar o umbră). Când vin crainicii lui Agamemnon
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în prep. lat. de, engl. to cu sensul ablativ de referire la ceva. Astfel sl. delo este treaba pe care o face cineva; în rom. treabă primele două consoane reprezintă reducerea a două cuvinte silabă din tarabă, cf. tărăboanță și roabă; a turba și rabie; a derege, a drege și a regla; înalt, arbore și sl. derevo „copac“, rom. tărie „înălțime, altitudine“. Baza lichidă, în variantele l/r/zero, a generat prin afixare forme precum alpis - oros - gora - mons „munte“. Unul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48 ravac, 131 a răscula, 222 a răzbate, 222 a râma, 46 râu, 131 reavăn, 131 a regla, 56 a reține, 222 roabă, 56 rod, 48 Roma, 46 rouă, 131 rug, 130 a rumpe, 56 a rupe, 135 ruși, 51 sarmați, 49 sarmi, 52 Sarmisegetusa, 51 sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Personajul principal din Tărăboanța negustorului de oțet (La Brouette du vinaigrier), piesă din 1775, este un bogat negustor de oțet, zugrăvit în culori tari, care s-a îmbogățit demn din muncă. Mercier îl arată, într-o scenă rămasă celebră, cu roaba încărcată cu aur22. Autor angajat, Louis-Sébastien Mercier este și mai ambițios în proiectul său decât Diderot. El vrea să zugrăvească, sub toate formele ei, mizeria socială, încă niciodată adusă pe scenă. "Îmi voi spune că poetul este interpretul nenorocirilor, oratorul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Mercier, în afara umanității și cumsecădeniei sale. Și probitatea lui era extremă; o ducea până la scrupul. Judecați singuri! Iată cum își exprima el remușcarea vorbindu-mi de Tărăboanța negustorului de oțet. Dacă am vreo remușcare, asta este pentru eroul acestei roabe care-mi place. Omul acela nu a putut strânge patru mii de ludovici exercitându-și profesia; și având și o inimă bună! E culmea! A trebuit să dea cu camătă ca să ajungă la o asemenea bogăție: e teribil!" (cap. XXXIV
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
gură mirosurile zaanalei și praful șoselii."112 Aceeași delectare, contrariantă pentru cititor, caracterizează îndeletnicirile, hobby-urile și gastronomia eroilor urmuzieni: "Cea mai mare plăcere a lui Algazy în afară de obișnuitele ocupații la prăvălie este să se înhame de bunăvoie la o roabă și urmat cam la doi metri de coasociatul său Grummer să alerge, în goana mare, prin praf și arșița soarelui, străbătând comunele rurale, în scopul unic de a aduna cârpe vechi, tinichele de untdelemn găurite și în special arșice, pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
neghină. Iată câteva epigrame din pragul valoric de sus, toate certificând talentul autorului și posibilitatea unor reușite majore în viitor: Coarne - Harnic. De cinci săptămâni/ Coarne de plug ține-n mâini;/ Nici nevasta lui nu doarme./ Darnică, ìi pune... coarne; Roaba -Preotul a luat o roabă,/Trei zile-a muncit din greu,/ Făcând popa bună treabă/Cu roaba...lui Dumnezeu; Interdicție -Nici pe plajă, nici în apă/ Nu mai mergi! Ia zis mămica; / Multe animale-nțeapă! / Vezi, ți s-a umflat
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
pragul valoric de sus, toate certificând talentul autorului și posibilitatea unor reușite majore în viitor: Coarne - Harnic. De cinci săptămâni/ Coarne de plug ține-n mâini;/ Nici nevasta lui nu doarme./ Darnică, ìi pune... coarne; Roaba -Preotul a luat o roabă,/Trei zile-a muncit din greu,/ Făcând popa bună treabă/Cu roaba...lui Dumnezeu; Interdicție -Nici pe plajă, nici în apă/ Nu mai mergi! Ia zis mămica; / Multe animale-nțeapă! / Vezi, ți s-a umflat... burtica! Parașuta De iubită-i
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
majore în viitor: Coarne - Harnic. De cinci săptămâni/ Coarne de plug ține-n mâini;/ Nici nevasta lui nu doarme./ Darnică, ìi pune... coarne; Roaba -Preotul a luat o roabă,/Trei zile-a muncit din greu,/ Făcând popa bună treabă/Cu roaba...lui Dumnezeu; Interdicție -Nici pe plajă, nici în apă/ Nu mai mergi! Ia zis mămica; / Multe animale-nțeapă! / Vezi, ți s-a umflat... burtica! Parașuta De iubită-i părăsit; / De pe-un bloc, etaj o sută, /A sărit, dar n-
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ești...om, Mai precis, nu un om bun ! Geaba’ crești în viaț-un pom Dacă tai zeci...de Crăciun ! RĂU DE MUSCĂ Pentru cei de la Cultură, Tăcerea e grea și crudă ! Nota de la șef e...dură : ,,Musca să nu se audă’’ ! ROABA ! Preotul a luat o roabă, Trei zile-a muncit din greu, Făcând popa bună treabă Cu roaba...lui Dumnezeu ! ULTIMEI... ,,DACIA’’ Însoțindu-mi sărăcia, Mi-am făcut treaba cu ea, Și-azi e bună, așa... rea! De-asta-i zic: Fugi D
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
un om bun ! Geaba’ crești în viaț-un pom Dacă tai zeci...de Crăciun ! RĂU DE MUSCĂ Pentru cei de la Cultură, Tăcerea e grea și crudă ! Nota de la șef e...dură : ,,Musca să nu se audă’’ ! ROABA ! Preotul a luat o roabă, Trei zile-a muncit din greu, Făcând popa bună treabă Cu roaba...lui Dumnezeu ! ULTIMEI... ,,DACIA’’ Însoțindu-mi sărăcia, Mi-am făcut treaba cu ea, Și-azi e bună, așa... rea! De-asta-i zic: Fugi D’acia! INCIFRATE-S! Cercetând intens
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Crăciun ! RĂU DE MUSCĂ Pentru cei de la Cultură, Tăcerea e grea și crudă ! Nota de la șef e...dură : ,,Musca să nu se audă’’ ! ROABA ! Preotul a luat o roabă, Trei zile-a muncit din greu, Făcând popa bună treabă Cu roaba...lui Dumnezeu ! ULTIMEI... ,,DACIA’’ Însoțindu-mi sărăcia, Mi-am făcut treaba cu ea, Și-azi e bună, așa... rea! De-asta-i zic: Fugi D’acia! INCIFRATE-S! Cercetând intens femeia, S-a acreditat ideea, Că oricare din femei Cifru e! Cu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
se comportă? Firesc! Apoi cu un glas duios: -Impotant că se iubesc! FABULE FABULA PENELOR Odată, târziu sau devreme, Discutau două...pene!: Pana de gâscă...toantă, Zise unei pene de...hârleț Harnic, dar...nătăfleț: --Sunt pana cea mai ...importantă ! Tu? Roabă! Sub opincă-ori...cismă; Noblețe eu am și carismă! Pentru că...toate Vechi ale lumii tratate De pace, dreptate Sau nu, libertate, Coduri de legi, edicte, Letopisețe, pline de fapte, Finalul marilor conflicte, Literatură, știință, idei, Au fost...în fine, Semnate de
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ca mai Întâi să mori un pic. La scurt timp după sosirea mea la Dachau, am fost pus la comanda unui grup de muncă alcătuit din evrei, care construia un atelier În colțul de nord-vest al taberei. Asta implica umplerea roabelor cu bolovani cântărind până la treizeci de kilograme și Împingerea lor În susul dealului afară din cariera de piatră, până la locul construcției, pe o distanță de câteva sute de metri. Nu toți SS-iștii din Dachau erau niște nenorociți; unii dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dracu’. După un timp, am realizat că avea dreptate. Munca grea mă omora, așa cum Îi omora și pe evreii de sub comanda mea, așa că m-am oprit. Simțindu-mă rușinat, am ajutat un deținut care se prăbușise, ascunzându-l sub două roabe goale până când și-a revenit suficient ca să-și continue munca. Și am continuat să fac asta, deși știam că risc să fiu bătut cu biciul. Existau informatori pretutindeni la Dachau. Ceilalți deținuți m-au avertizat În legătură cu ei, ceea ce mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ce ducea spre liziera de pădure unde Felix trebuia s-o însoțească pe mama lui în după-amiezile de miercuri ca să culeagă conuri de brad pentru sobă a devenit și el o amintire. Am mers și eu de câteva ori în spatele roabei ca să țin sacii și să ajut la „ajutat“. Drept răsplată aveam voie să mă uit în „camera de duminică“; locuința lor avea nenumărate încăperi micuțe, iar mama lui Felix, o femeie plinuță cu păr blond și ondulat, peste al cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mare tonaj, cu remorcile lor, să se poată folosi de ele. Și în interiorul satului se căscară gropi pentru fundații, vechea șură de la casa subadministratorului dispăruse, totul devenise pârloagă, ruine peste ruine, molozul de la vechea poștă era cărat de acolo cu roaba, de parcă toate acele clădiri ar fi fost lovite de trăsnet. Felix și cu mine coboram în pâlnie până la hala de turnătorie, căscam ochii din ușă în întunericul de funingine, unde țâșnea fierul aprins din furnale, spumegând de furie, scoțând flăcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
atât de perfect, cum noi nu am fi fost niciodată în stare, iar tata ne făcea complice cu ochiul. Ca să tăcem și să nu punem întrebări, să nu o deranjăm și s-o lăsăm să continue, în timp ce mama arăta emoționată roabele primitive, cerșetorii, țăranii pe tarla, se extazia privind zarea și cerul care nu era doar o fâșie îngustă, ci se arcuia, în sfârșit, ca o cupolă deasupra ei. Vorbea de parcă o dogoare i-ar fi topit tot vocabularul - și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
trupul meu puternic, înmlădiat de sporturi și severe antrenamente. Ea mi-a scurtat doar existența cu vreo treizeci de ani, din ziua în care am fost silit să renunț la gândul că s-a născut pentru ca să-mi fie mamă și roabă de bună voie, cu dragoste și stimă.” În câteva rânduri, după ultimele dispoziții, am închis în cerc de foc iubirea fără graniță pentru femeia cumplită, al cărei cuvânt mă plesnea adesea ca un bici, peste ochii mei, care nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]