9,222 matches
-
a Uniunii Artiștilor Plastici Prezintă Compoziție - relief (dim.2x0,80m). 1961 Iași Expoziție de artă plastică. 1962 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala de artă plastică 1963 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala Expune lucrările Nuntă țărăneasca - relief, ghips (dim.1x2m) și Rod - lemn. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 16 14 1964 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala de artă plastică Bacău, Muzeul regional Expoziție interregionala - Iași, Suceava, Bacău - pictură, sculptură, grafică. 1965 Iași, Sala Victoria
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
ești stăpânul lumii Și al nostru Tată ești. Și pe toate cele bune Numai Tu le împlinești Doamnă a Luminii, bucură-Te, ceea ce ești plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine, binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul Casei Tale, că ai primit spre întrupare pe Mântuitorul nostru. Tu, Fiu al Luminii, Tu Doamnă a Luminii și toată oastea cea Cerească, ajutați-ne să intrăm în Lumină și fiți ocrotitorii noștri, în fiecare clipă a vieților noastre! Mulțumim
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
căile folosite în școală de către profesor pentru a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința”, ele sunt mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile și deprinderile elevilor, dar și capacitatea acestora de a utiliza roadele cunoașterii în așa fel încât să-și formeze și să-și dezvolte personalitatea. După Ioan Cerghit, metodele de învățământ se referă atât la condițiile specifice în care intervenția precisă, specifică a profesorului este îndreptată spre obținerea unei schimbări în formarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sperase chiar că o să-l roage să i-l ofere ei pentru a-l înrăma și păstra... Dar, eh! De ce oare nu se poartă lumea asta măcar o dată-n viață așa cum am dori noi? Bărzăunul își strînse cu destulă nemulțumire roadele inutile ale mai multor zile de muncă și speranțe zadarnice, primite cu atîta răceală tocmai de făptura pentru care fuseseră create, vru să le ducă la locul lor în casă, dar se răzgîndi deodată și le aruncă lîngă un pom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu se lăsă înșelat. Doar pentru că nu le întîlnise, nu însemna că nu erau pe undeva, prin zonă. Își dădu seama că tactica de evitare, lecție vitală pe care și-o însușise în haită, nu avea să dea prea multe roade. De data asta, deplasarea fără a-și deranja semenii nu era prioritară. Greșise cînd alesese să înainteze prin zonele-tampon dintre teritorii. În felul acesta ocolea necazurile, e drept, dar avea nevoie să întîlnească ființe care i-ar fi putut oferi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
s a întors la nevastă-sa pus pe harță. Până au ieșit vecinii și i-au amenințat că, dacă nu se potolesc cu țipetele, cheamă poliția. S-au potolit. Spaima de hârțogăraie și de umblat pe la secții dădu încă o dată roade și blocul se cufundă amorțit în cotloanele îmbălsămate în ceapă călită. Din loc în loc, în mai puțin de două ore, domnul Avram se trezi că-i cresc niște pete mari și roșii pe piele. Atât de mari și atât de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
drepturile lui, mai ales că, judecând după comportament, probabil că ajunsese la vârsta aceea căreia îi șade bine cu ieșiri din fire din partea puberului și ieșiri din pepeni din partea maturului. Înțelepciunea cu care se învrednicise proaspăta autoare de romane dădu roade. Fagotul se întoarse într-o dimineață jerpelit ca vai de el și declarând că îl macină un sentiment de concupiscență impetuoasă țfagotul mai avea uneori porniri de a se exprima mai pretențios decât era cazul, vârsta, bat-o vina...), cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Căpușan îi dă acum o tălmăcire românească arhinecesară, a ocupat funcțiile de ambasador al Franței la Washington, Madrid și Berlin și și-a încununat cariera diplomatică prin funcția de secretar general al Ministerului de Externe. Cartea de față este, așadar, rodul unei îndelungate experiențe în activitatea diplomatică, într-o perioadă când, fără să-și dea seama (aparent lipsita de griji "La belle époque"), lumea se îndrepta spre cataclismul care avea să fie Primul Război Mondial. Schimbând ușor vorbele Evangheliei, se poate
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
vieții omenești, nu dau dovadă de atari „prudențe” câinești! Însingurarea cu tot dinadinsul duce la pustiirea sufletului. Fluturele zboară din floare în floare fără a lua cu el nimic dar contribuind la procesul delicat al polenizării, ca florile să dea rodul firesc. „Fluturele-om” cu „aripioarele” sale numite mâini intră până la cot în avutul semenilor și nu se lasă până când nu se mânjește din cap până-n picioare spre a fi descoperit de cei în drept și băgat la pârnaie. Am observat
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
așa-i felul lui de a fi; omul cată să se însingureze de lume atunci când și-a bătut joc de minunățiile cu care a fost dăruit pământul de la natură... Din prietenia țăranului cu pământul pe care-l iubește, se hrănesc roadele toamnei pentru anii care vin. Doctorul tratează, vindecă, tămăduiește, ca să aibă unii ce strica ori îmbolnăvi din nepăsare.. Mergi încet și cu băgare de seamă că drumurile vieții sunt lungi și încurcate. Când dă necazul peste tine, nu te supăra
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
e altceva... asta e mai grav... mor... vai! Adio! Avito!... mor... mor... Peste toate celelalte, doña Marina, peste toate... asta nu-i nimic!... Cum nu e nimic? Vai! Mor... mor... vreau să mor... adio! Vine, vine! Odihnește-te un pic... Rodul civilizației, aceste dureri intervine don Avito, civilizația le va suprima. Bine se spune că cloroformul... Taci... nu... nu... cloroform, nu... vai! cum mor... vai!.... nu vreau să mor... Don Antonio... cloroformul este un lucru odios... vai! Să mor.... Sau se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a răspuns la întrebare și care zice așa: "Sunt unii care poartă ca pe o pedeapsă numele lor, ca o cocoașă ce le-a fost impusă la naștere. Cu certitudine ar trebui să se aștepte ca omul să-și dea roadele sale pentru a i se da nume adecvat; până ce nu deține caracterul propriu nu ar trebui să i se dea decât un nume provizoriu sau interimar, ca să nu fie anonim. Pseudonimele și poreclele sunt mai adevărate decât numele legale, pentru că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu semnifică nimic și căruia să îi dea el semnificație; pune într-o pălărie silabe, scoate trei și dă-i așa nume". Avito replică: "Taci!taci!taci!" și rămâne cu Apolodoro, fără să-l confirme sau să-l rectifice după roadele pe care le poate da. * Visul Marinei se face mai profund, coboară în realitățile eterne. Se simte izvor de viață când dă piept copilului. Desprinde sugarul capul și rămâne privind-o, se joacă cu biberonul apoi, iar când în somn
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
psihic, lactație artificială din aceea care cheamă spiritul pentru a-l numi într-un anume fel? "Ai căzut, urmează să cazi îi zice vocea interioară lasă-l să țipe, așa își va permite mai mult sângele său; păcatul iubirii dă roade". Și aceste broboade, aceste mantale... ți-am spus să nu-l învelești așa; voi femeile sunteți sacerdotele rutinei. Păi ce e de făcut? Privește acest desen, ce vezi în el? Eu nu știu s-o fac, fă-o tu. Fă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
rea, deranjând-o cu tămâie... Ah, foarte bine, foarte bine!... Scopul femeii este să nască oameni și pentru acest scop trebuie să fie educată. Consider-o, prietene Sinforiano, ca pe o glie dispusă să primească sămânța, că trebuie să dea rod, și prin urmare este sigur, ca și glia, trebuie să fie meteorizată... Ce teorii, vai ce teorii, don Avito! Să o meteorizezi, da; mult aer, mult soare, multă apă... De aici, eu cred că femeia trebuie să se dedice, în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
reduse la bolul deglutiv prin cărți, fără suc intelectual care să le convertească în pastă de idei. Fugi de faptologi, căci faptologia este sensul comun mort, mort, fii atent, mort pentru că îl aruncăm din propriul teren, din acela care dă roade comune, dar utile. Nici pentru asta nu te lăsa ghidat de alții, de căldărușa lui Odin. Sunt aceștia cei care ridică în semn de salut pălăria, ca zeul scandinav, o mare căldare, o enormă formă de brânză, a cărei margine
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
din domeniul dvs. de activitate. Cine vrea să cumpere o mașina la mâna a doua citește rubricile de "Vânzări Auto"; cine are nevoie de un instalator pentru a-și schimba sifonul de la baie o sa caute în Pagini Aurii. Publicitatea dă roade oriunde ar putea fi văzută de cei interesați și este mult mai eficientă dacă aceștia o găsesc acolo unde o caută când au nevoie de acel tip de produs. 6. Restrângeți aria geografică de răspândire a reclamei. Dacă vă inserați
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
ce vorbe?te despre o alt? ipostaz? a timpuluitimpul istoric, finit, supus devenirii. Zidurile vechilor cet??i vorbesc totu?i lumii contemporane despre permanen?a gândirii umane: lumea vechilor piramide, a templelor m?re?e „colonade-n marmori albe este rodul unei gândiri arhitectonice de-o grozav? m?re?ie "; de aceea I?i că?tig? dreptul la nemurire, prin faptul c? reprezint? un spa?iu al crea?iei, al În?elepciunii umane, În care preo?îi ?i regii c? utau
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cald ?-aruncat În dep?rtare... Acolo se ridic trufa?e ?i eterne că ?i moartea piramidelor uria?e, Racle ce Încap În ele fantasia unui Scald". Ceea ce salveaz? fantastică lume a piramidelor, „templele m?re?e colonade-n marmuri albe" rod al unei „gândiri arhitectonici de-o grozav? ??re?ie", de la uitarea oarb?, este tocmai tezaurul de gandire ?i În?elepciune uman?, singurul care poate ??inui În timp ?i care poate Insufle?i pietrele ț?cute ale fostelor cet??i: „ Cum
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
contingen?? real? („Dar stând aici ?i preajma contemplând o, / creeaz? mintea-mi..."). Spa?iul poetic, devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, se organizeaz? conform viziunii specifice a artistului. În „Vis parizian" de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spa?iu, rod al propriei imagina?îi, În care succesiunea de „sc?ri ?i arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveli?te ciudat?, Cum nimeni n-a putut vedea, În diminea?a asta, iat?, Vr?je?te Inc? mintea mea. [...] ?i-acum vedeam, plin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
echitatea alocărilor bugetare, așezând pe un taler al balanței educația și sănătatea, iar pe celălalt, întreținerea unui segment social fără aport pozitiv. Problema este dacă nu ar fi echitabil ca și deținuții să-și asigure necesarul existenței în penitenciar prin roadele muncii lor, în mod obligatoriu, și nu facultativ, la fel cum nu au de ales studenții sau bolnavii internați în spitale? “În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către Mine din pământ. Și acum ești blestemat de pământul care și-a deschis gura sa, ca să primească sângele fratelui tău din mâna ta. Când vei lucra pământul, acesta nu-și va mai da roadele sale ție; zbuciumat și fugar vei fi tu pe pământ.” (Facerea 4, 10-12). Datorită caracterului său ireparabil și a gradului ridicat de violență, Sfânta Scriptură situează uciderea în rândul păcatelor strigătoare la cer. Amploarea distructivă a faptei de ucidere este
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
duso bine, ai facut facultate, sor’ta la fel, cumnatul a fost activist, ai câștigat bani, ai avut ce mânca, nu te-a împiedicat nimeni să citești și să cumperi cărți, nu mai aveai moșie, pământul era al oamenilor, așa că roadele erau ale noastre, ale poporului, am venit eu de la țară și am trăit și eu omenește că dacă rămâneam la țară făceam tizic și dădeam la sapă. Eram egali, tu la bloc, eu la bloc, tu luai de la cantină partidului
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
totul o glumă. Acasa eram singure.Părinții ei erau plecați la Vatra Dornei,la tratament. Am vizionat un film la televizor.Am rămas mirate de apariția noilor cunoștinte de la discotecă.Ne-au justificat prezența destul de simplu.Vizita lor era doar rodul întâmplării. Radu i-a rugat pe Val și pe Mioara să meargă la un magazin non-stop și să cumpere o sticlă de șampanie bună.Să sărbătorim. Am rămas singuri.Imi vorbi de frumusețea mea,de gingășia mea,de iubire.Imi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
alături în vremuri de răstriște; celor care mi-au salvat viața și integritatea fizică: dr. Nicolae Gogulescu, dr. Coca Moraru, dr. Violeta Ghinea, dr. Anca Florea; și tuturor celor care m-au îngrijit cu devotament. Cuvânt înainte Această carte este rodul unor gânduri așternute pe hârtie de-a lungul a aproape un deceniu de viață, cea mai mare parte fiind rezultatul ultimilor 5 ani. Ea redă în primul rând un traseu spiritual, surprinzând aspecte esențiale ale propriei reflecții asupra existenței. Ceea ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]