1,009 matches
-
comercial / 358 Congresul și acordul comercial / 362 Ceaușescu îl vizitează pe Ford / 365 Ford vizitează Bucureștiul / 369 Primele roade ale tratatului / 371 Prima prelungire a derogării / 376 Ultimele luni ale mandatului lui Ford /386 Capitolul XIV. Drepturile omului și relațiile româno-americane, 1977-1979 / 388 Congresul, Carter și drepturile omului / 388 România și drepturile omului / 391 Congresul și derogarea președintelui de la condiția emigrării, 1977 / 396 Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului / 404 Ceaușescu îl vizitează pe Carter / 408 Cererea de derogare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la condiția emigrării, 1977 / 396 Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului / 404 Ceaușescu îl vizitează pe Carter / 408 Cererea de derogare prezidențială din 1978 / 411 Pacepa și Goma / 414 București-Moscova-Washington / 415 Capitolul XV. Ostaticii, mereu ostaticii / 418 Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979 / 418 Deficitul comercial american / 422 Congresul și derogarea din 1979 / 424 Afacerea Trifa / 429 Reacții la revoluția lui Khomeini / 431 Sovieticii invadează Afganistanul / 434 De la Vance la Brzezinski / 436 Problema datoriilor externe ale României / 438 Congresul și derogarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mari conflagrații a secolului de testamentul politic al lui George Washington care recomanda urmașilor să nu participe la alianțe pe bătrînul continent și, în genere, să nu se lase angajați direct în politica europeană. Primul război mondial a surprins raporturile româno-americane într-un proces de plină afirmare, cu numeroase elemente noi4. Au contribuit la acest cadru mai mulți factori, între care, în primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate din prezența
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate din prezența, la început, a celor două state în rîndul neutrilor. Situația, deși bazată pe rațiuni diferite, a permis noi convergențe între interesele româno-americane și, de aici, posibilitatea stabilirii unor legături mai strînse decît pînă în 1914. Relațiile politico-diplomatice, economice și culturale anterioare au creat, de asemenea, premise pentru o nouă etapă a raporturilor româno-americane. Piatra de încercare a relațiilor bilaterale s-a dovedit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe rațiuni diferite, a permis noi convergențe între interesele româno-americane și, de aici, posibilitatea stabilirii unor legături mai strînse decît pînă în 1914. Relațiile politico-diplomatice, economice și culturale anterioare au creat, de asemenea, premise pentru o nouă etapă a raporturilor româno-americane. Piatra de încercare a relațiilor bilaterale s-a dovedit a fi atitudinea SUA față de participarea României la primul război mondial și recunoașterea, de către factorul american a drepturilor istorice românești, consacrate prin tratatul secret din 19165. În acest context se situează
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alegeri a adus la Casa Albă pe republicani, practic, timp de 12 ani, toți președinții Harding, Coolidge, H. Hoover, ales în 192831 au dus o politică de strictă neutralitate și de izolaționism. Într-un asemenea cadru au evoluat relațiile politico-diplomatice româno-americane, care pînă în anii 1933-1934 au fost practic nesemnificative. În primul deceniu interbelic ne reține atenția momentul încheierii pactului Briand-Kellogg. "Pactul de renunțare la război", semnat inițial la Paris, la 27 august 1927, de 15 state, marca, după opinia șefului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și cîteva rezerve specifice situaței sale față de Uniunea Sovietică, ceea ce Moscova a acceptat 36. România și SUA semnau, la 21 martie 1929, un tratat de arbitraj și conciliere, în urma unor tratative care duraseră aproape un an37. Pe plan economic, raporturile româno-americane, în primul deceniu interbelic, au avut în obiectiv două chestiuni: prima era legată de consolidarea datoriei contractată de România în SUA în anii 1914-191838. A doua se referea la momentul și consecințele adoptării, în cadrul politicii "prin noi înșine", a legii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Germaniei și al Italiei în problemele balcanice ducînd Bucureștiul la "politica de astăzi"97. SUA au considerat că "arbitrajul" de la Viena era contrar doctrinei Stimson (nerecunoașterea modificărilor teritoriale săvîrșite prin forță)98. După instalarea dicataturii legionaro-antonesciene în septembrie 1940, raporturile româno-americane, fără a înregistra probleme grave, s-au deteriorat treptat pînă la declararea ostilităților între București și Washington, în decembrie 1941 și iunie 194299. Atitudinea SUA față de România, în anii 1942-1944, a fost dictată de considerente militare și politice. La început
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA să urmărească cu interes actul de la 23 August 1944, care a avut consecințe considerabile, politico-diplomatice și militare, asupra terminării conflagrației mondiale. În anii 1944-1945, România a participat la războiul antihitlerist, fiind a patra forță militară a Națiunilor Unite. Raporturile româno-americane în perioada următoare victoriei insurecției din August 1944 au fost dominate de două chestiuni. Prima a avut în vedere semnarea armistițiului cu Națiunile Unite, la care reprezantanții SUA au participat, fără a-și impune punctele de vedere 104. A doua
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
referă la pregătirea proiectului și a tratatului de pace cu România, în cadrul reuniunilor Consiliului miniștrilor de externe ai marilor puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii Aliate de Control și apoi, în contextul raporturilor cu marile puteri învingătoare. Misiunea militară americană ajungea la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
internaționale, a făcut eforturi deosebite pentru a atenua, măcar parțial, textul tratatului. Nu a reușit. Începea un drum greu al românilor: acela al recîștigării adevăratei independențe naționale. În perioada care a urmat loviturii de stat din august 1944, restabilirea raporturilor româno-americane a presupus, din partea ambelor țări, timp, eforturi și înțelegere. Semnarea de către România a Tratatului de pace și ratificarea acestuia, de către forurile legislative românesc și american, încheia o etapă importantă din istoria relațiilor politico-diplomatice, economice și culturale bilaterale. După încheierea Tratatelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova. Nicolae Ceaușescu avea nevoie de tehnologia occidentală și de o mai mare independență față de statele C.A.E.R.-ului. Atît șeful statului român, cît și Corneliu Bogdan, ambasador la Washington, considerați de autorii prezentei lucrări principalii animatori ai raporturilor româno-americane din anii '70 și '80 doreau să obțină pentru țara lor "Clauza națiunii celei mai favorizate". Administrația americană a acordat-o, reînnoirea anuală a acesteia fiind justificată prin politica externă independentă a României. O dată cu decizia lui Nicolae Ceaușescu de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față de Moscova, nu a mai fost valabil. După evenimentele din decembrie 1989 și intrarea României într-un alt stadiu al evoluției sale politico-economice și sociale, pe baza schimbărilor profunde produse în întreg fostul lagăr comunist, se schimbă și natura relațiilor româno-americane care nu mai poate fi aceea de a le "trage rușilor un bobîrnac". Cartea domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney, acoperind o jumătate de secol de raporturi româno-americane cu o documentare impresionantă și exhaustivă rămîne o lucrare de referință
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
produse în întreg fostul lagăr comunist, se schimbă și natura relațiilor româno-americane care nu mai poate fi aceea de a le "trage rușilor un bobîrnac". Cartea domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney, acoperind o jumătate de secol de raporturi româno-americane cu o documentare impresionantă și exhaustivă rămîne o lucrare de referință la aprofundarea raporturilor între cea mai mare parte a lumii SUA și România, o țară mică aflată de secole în "calea răutăților". Judecățile și concluziile celor doi autori, interesante
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
importante cărți publicate în spațiul anglo-saxon despre politica externă a României în anii dictaturii comuniste. Titlul (Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian Relations/ Arta de a da cu tifla rușilor. O jumătate de secol de relații româno-americane) este inspirat de o replică a ambasadorului român la Washington, Corneliu Bogdan, anume că unul din motivele pentru care Președintele american Richard Nixon a vizitat România în 1969 este acela de "a le fi dat cu tifla rușilor". Lucrarea, să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
are meritul de a fi prima cercetare exhaustivă a materialului de arhivă american, în ceea ce privește spațiul românesc. Apoi, ea întreprinde o radiografie completă a felului în care americanii au perceput politica externă românească în anii comunismului, cu referire specială la relațiile româno-americane. De interes neabătut sînt raporturile diplomatice și cele comerciale, în centru aflîndu-se mereu relațiile româno-americane în cadrul mai larg al relațiilor americano-sovietice. Dar cititorii vor putea urmări și politica unei Mari Puteri în timpul Războiului Rece. Nu în ultimul rînd, volumul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românesc. Apoi, ea întreprinde o radiografie completă a felului în care americanii au perceput politica externă românească în anii comunismului, cu referire specială la relațiile româno-americane. De interes neabătut sînt raporturile diplomatice și cele comerciale, în centru aflîndu-se mereu relațiile româno-americane în cadrul mai larg al relațiilor americano-sovietice. Dar cititorii vor putea urmări și politica unei Mari Puteri în timpul Războiului Rece. Nu în ultimul rînd, volumul de față este un util punct de plecare pentru o eventuală extindere a cercetării în arhivele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1982 a fost și șef al acestei catedre. A fost și este un membru marcant al Societății de Studii Românești din Statele Unite, fiind și președinte în exercițiu al ei, între 1994 și 1997. Este, de asemenea, membru activ al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Debutul și l-a consemnat în anul 1980, cu Masters of War, Makers of Peace/ Soldați și negociatori. În 1990 i-a apărut prima ediție a volumului care are acum o versiune românească. A publicat articole
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Ungaria. VALERIU FLORIN DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW Cuvînt înainte Mai întîi, cîteva cuvinte despre structura cărții. După o prezentare sumară a relațiilor între români și forțele aliate din perioada 1940-1947, cartea de față oferă o analiză a raporturilor româno-americane de după cel de-al II-lea Război Mondial, în contextul ce urmează. În funcție de documentația disponibilă, partea americană are în vedere, în primul rînd, perspectiva mai largă a comerțului dintre Est și Vest, care a fost la început îngrădit prin controlul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat amenințase Bucureștiul că va recurge la măsuri diplomatice, pentru a împiedica acest lucru 227. În februarie 1926, Statele Unite încheiaseră un acord comercial prin care îi acordau României "Clauza națiunii celei mai favorizate", ceea ce a determinat și îmbunătățirea relațiilor economice româno-americane. În momentul declanșării războiului, Statele Unite dețineau controlul producției petroliere românești în proporție de 13,8%228. Situația s-a schimbat radical în timpul războiului, cînd Germania a preluat controlul acestei industrii. Ca urmare, după ce sovieticii au intrat în România, în vara
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
petrolului. "Legea Petrolului" din 1942 asigura Sovrompetrolului un sfert din totalul noilor terenuri petrolifere, precum și o serie de avantaje privind impozitele și creditele 239. Tot Sovrompetrolului îi reveneau și nenumărate utilaje din companiile petroliere americane. În martie 1945, compania petrolieră Româno-Americană s-a plîns că sovieticii luaseră aproape 7.000 de tone de utilaje, adică 65% din rezerva totală de utilaje. În mai, sovieticii au confiscat o nouă cantitate de utilaje. La obiecțiile Departamentului de Stat, aceștia au asigurat din nou
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul că nu au luat decît ceea ce considerau ei a fi un surplus de utilaje și acele instalații care fuseseră aduse în România de către germani, pe vremea ocupației naziste. Sovieticii susțineau că toate utilajele confiscate au însemne germane, că firma Româno-Americană nu le achitase și că acestea fuseseră destinate terenurilor petrolifere din Baku. Așadar, toate materialele cădeau sub incidența Articolului 7 din Armistițiu, fiind "captură de război". Departamentul de Stat a atras atenția sovieticilor că, în cazul nereturnării utilajelor, trebuie să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
utilajelor petroliere din România și-a susținut prima ședință pe 20 august 1945. Pînă pe 12 iunie 1947 aveau să se mai convoace încă opt ședințe. În centrul atenției s-a aflat problema proprietății utilajelor petroliere din România. Compania petrolieră Româno-Americană își estima pierderile de utilaje la aproximativ două milioane de dolari. Berry, deși considera această cifră puțin exagerată, era convins că firma avusese pierderi substanțiale 281. La a doua întrunire a Comisiei, de pe 29 august, americanii au demonstrat, cu probe, că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americana era proprietate americană și au adus cîteva dosare care dovedeau scoaterea utilajelor din țară. Ei au propus, de asemenea, ca sovieticii să pregătească liste asemănătoare, pentru a se identifica posesorii de drept ai materialelor confiscate. Utilajele aparțineau ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație amplă, în care să se precizeze numărul utilajelor petroliere aflate în proprietatea Companiei Româno-Americane pe 1 ianuarie 1942 și numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie 1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]