1,470 matches
-
de către poet a unor teme și motive mai vechi drept un semn al sterilității și istovirii forței creatoare, D. afirmă că s-ar afla aici o manifestare pe deplin conștientă, premeditată și dirijată. Astfel, pastișarea romanțelor eminesciene, devenite „ecouri de romanță” (două dintre poemele volumului Comedii în fond poartă chiar acest titlu), nu reprezintă simple imitații, ci sunt „viziuni întoarse”, prelucrări făcute în conformitate cu propriul program estetic. Originalul și copia se confundă doar la suprafață, în realitate ele sunt incompatibile: romanțele se
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
de romanță” (două dintre poemele volumului Comedii în fond poartă chiar acest titlu), nu reprezintă simple imitații, ci sunt „viziuni întoarse”, prelucrări făcute în conformitate cu propriul program estetic. Originalul și copia se confundă doar la suprafață, în realitate ele sunt incompatibile: romanțele se transformă, în spiritul esteticii moderne, în antiromanțe. SCRIERI: Ares și Eros, Iași, 1978; Singurătatea lecturii, București, 1980; Bacovia, Iași, 1981; ed. 2, Iași, 2002; Introducere în opera lui Ion Minulescu, București, 1984; Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Iași
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
încât în primele versuri merge pe drumuri măcar croite, dacă nu și bătătorite de alții. Poemul ce deschide și dă titlul plachetei Spre Cetatea zorilor reia motivul infinitei aspirații, în timp ce altele (Trandafirii galbeni, Buchetul, Garoafa roză) relevă tehnica și substanța „romanțelor” minulesciene. Un efort de individualizare se constată în Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în ciclurile „vitrinelor”, din Altare nouă, și al „străzilor”, din Fericirea celorlalți, în care
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
un rol activ, deși i se recunoaște meritul de promotor al naționalismului. Vârsta înaintată a făcut ca după al doilea război mondial să nu fie adus în fața justiției. C. este fără îndoială printre cei dintâi epigoni eminescieni. În multe dintre „romanțele” sale sună inconfundabilele acorduri ale maestrului. La fel, „monologurile” (Monologul unui calic, Monologul unui vagabond) și Satiră relevă ceva din sarcasmul „scrisorilor” eminesciene, iar ciclul Cogitanda descinde direct din Glossă. Ucenicia la „Contemporanul” nu a rămas nici ea fără urmări
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
Al. Steriadi și Al. Satmari. C. scrie o poezie intimistă, cu vădite accente neoanacreontice. Afectând naivitatea, alegând o tonalitate jucăușă, câteodată ușor ironică, autoarea reface senzual, cu insistențe indiscrete, scenariul unui aprins joc de-a dragostea. Prin acordurile ei de romanță, această poezie cu articulații fragile se înrudește frapant cu versurile lui Gheorghe din Moldova. SCRIERI: Câte au fost, cu desene de J. Al. Steriadi și Al. Satmari, București, 1916. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 463; Dicț. lit. 1900, 219-220. G.D.
CORNELIA DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286425_a_287754]
-
Lisaura (în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Stamatiad (1937), criticul de circumstanță își varsă năduful pe felul de a scrie, „anarhic, arbitrar și absurd”, prin care cohorta de „dadaiști, futuriști, integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă o „bâiguitoare confuzie lirică”. Pentru autorul unor poeme ca Romanță și Tu, sora mea, Durere..., totul este ca lirica să închidă în sine zvâcnetul unui suflet. Nevrozele lui își acomodează o ambianță cutreierată de un „duh de jale”. „Alcoolizat”, în cârciuma îmbâcsită de fum de țigară, trăindu-și sfâșierile „între
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
poeziei de atmosferă”, deturnându-le în poncif, nu doar tenta întunecată a unei viziuni sau o anume cadență a rostirii, ci și un calapod pentru sintagme. Impresia de monotonie rămâne oricum preponderentă, chiar dacă poetul încearcă să-și extindă claviatura de la romanță, sonet, rondel și psalm la pantum și triolet, ba chiar, surprinzător, la odă. B. pune mult zel în poezia ocazională. Apaticul se smulge, în asemenea momente, din marasmul unei existențe tulburi, clamându-și cu o dârzenie care îl face de nerecunoscut
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe alocuri, câte o notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul liric cel mai potrivit pentru acest spirit zbuciumat, captiv al unor stări de anxietate. Elegiacul alternează cu grotescul, litania alunecă în umor negru. Lui B. îi place, evident, să filosofeze. Dar cugetările lui, amare, nu evită ponciful
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
sfială, B. reușește să aducă în aceste încercări o notă proprie: în lumea micilor drame, mereu aceleași, comice, meschine ori vulgare, o clipă de duioșie, amintirea inocenței pierdute trezită de valsul melancolic al caterincii vorbesc despre omenescul periferiei (La Filaret, Romanța). Alte asemenea momente se ivesc odată cu deșteptarea pământului în primăvară, când lumina invadează cadrele pustii care sunt personajele, biete făpturi uscate, fanfaroane și cu arțag, exprimând inconștient amărăciunea existenței, în ipostaza ei umilă și mediocră. Schematismul sufletesc lasă să se
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
procedee zoliste, și deci o „iremediabilă ratare”; în fine, ca o apoteoză (sau, poate, ca o apocalipsă), întreaga „poezie leneșă” (fie ea constructivistă ori folclorică, simbolistă ori veristă) a epocii sale, care nu poate să iasă din „acest tabiet al romanței și al elegiei” și să ajungă la „experiență și transfigurare”, fiind salvată de „inanitatea totală” numai prin Blaga și Philippide - toate acestea constituie un veritabil clișeu, o esențializată imagine fotografică negativă, ce trebuie developată pentru a se obține distribuția specific
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
descărcări resentimentare. Violent, dar fără spirit, el încearcă să-și convertească înverșunările în sarcasme. Numai că, în „petardele” rimate, pamfletarul nu-și alege imprecațiile. O grimasă de răutate ia locul umorului și în broșurile în versuri Demonii Mehedințiului (1932) și Romanța Severinului pe 1938 (1938). Intenția etică se perturbă în instantaneele lui grotești, luând forma unor șarje de cârcotaș. Cu un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
sărbătoresc, arătându-se voios până la cecitate de atâta „belșug de bine”. „Brigadierul”, „tractoristul” sunt eroii pe care acum îi exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii” îi reactivează vechile îndârjiri. SCRIERI: Demonii Mehedințiului, Turnu Severin, 1932; Daruri pentru copii, Turnu Severin, 1933; Romanța Severinului pe 1938, Turnu Severin, 1938; Din iureșul războiului sfânt, Turnu Severin, 1943. Repere bibliografice: V. Rusu, Poeți mehedințeni, II, Drobeta-Turnu Severin, 1979, 6-8; Firan, Profiluri, 116 ; Florin Faifer, Îndârjitul, CL, 1999, 9. F.F.
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
1972), Eka (1995). A scris și versuri pentru copii: Craiul Criș (1985), Întoarcerea cerbilor (1986). Versul lui C. cultivă teme tradiționale, precum suferința, singurătatea într-o lume glacială ori grea și apăsătoare, dar și o lirică a pastelului și a romanței. SCRIERI: Carte de început, Chișinău, 1935; Casa de pe Prut, Chișinău, 1939; Cântece de acasă, București, 1941; Sfârșitul nord, Chișinău, 1944; Proteus la mal, București, 1969; În memoria substanței, București, 1972; Craiul Criș, București, 1985; Întoarcerea cerbilor, București, 1986; Eka, București
COBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
aceasta se prezintă, cum am arătat-o, ca stadiul propriu de virtuozitate în declamațiunea lirică și, ca atare, ea are să fie înșirată ca membru al sistemei întregi. Ca stadiu de tranzițiune în declamațiunea dramatică am putea să însemnăm baladele și romanțele, pentru că în ele se pătrund deja reciproc elementul epic cu cel liric. Deși încă sub forma lirică. Afară de-aceea în ele simțământul și cugetarea ni se prezintă sub forma unei narațiuni epice, a unei acțiuni ce se desfășoară dinainte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a unei acțiuni ce se desfășoară dinainte-ne. Firește că acțiunea nu e-n ele decât un moment, pentru ca-n ea să se prezinte vederei intuitive unitatea simțământului; însă prin ea totuși pătrunde deja elementul dramatic. Așadar: începem cu acele romanțe și balade simple în cari elementul epic al narațiunii e încă subordonat și în care simplitatea simțirei fundamentale cere a fi reprodusă printr-o declamațiune tot așa de ne-mpodobită și depărtată de orce lux retoric, apoi trecem la acele în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acest contrast nu-l fixăm ca absolut între amândoi poeții, pentru că Mireasa din Corint și Zeul și Bajadera ale lui Gothe aparțin fără contestare speției a doua. Declamațiunea va trebui să corespundă și acestei diferințe. Modul de esprimare a sentimentalei romanțe, simplu, mai naiv și depărtat de orce patos retoric, pretinde în reproducerea sa înainte de toate pătrundere[a] acelui element însuflețit care-o caracteriză; romanța va să zică nu pregnează elementul epic prin coloratură de ton; baladele de speția din urmă cer din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
berăriilor; sunt muzică de dans, deci ușoară, sunt ceva popular, ca, la vremea lor, versurile lui Béranger. Separația aceasta dintre muzica ușoară și cealaltă e un fenomen de corupere și degradare. Marii compozitori au scris și muzică de dans și romanțe; în tot cazul, valsul vienez e una dintre fericitele expresii ale Europei civilizate, cum a fost și menuetul; Johann Strauss e un compozitor genial (ceea ce nu-mi pare a fi deloc, în schimb, Richard Strauss, de pildă, pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Botoșani revista literară „Steluța”, în care și-a publicat greoaiele povestiri istorice despre Ștefăniță Vodă și Petru Rareș, din ciclul pretențios intitulat Romanele domnilor moldoveni. A tradus din fabulele lui P. Lachambaudie și, sporadic, din Lermontov, Béranger, Th. Gautier. O Romanță, tălmăcită dintr-un autor italian neidentificat, a fost, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, piesă de rezistență în repertoriul lăutăresc din Moldova. SCRIERI: Din versurile lui I. V. Adrian, Botoșani, 1871; Postulachi Slujbulescu, Botoșani, 1874; Din scrierile umoristice ale
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
Facultatea de Automatică, secția calculatoare, din cadrul Institutului Politehnic București, absolvind în 1977. Până în 1989 lucrează ca inginer și cercetător, pentru ca ulterior să devină om de afaceri. Debutează în presă în 1979, la revista „Luceafărul”, iar editorial în 1982, cu romanul Romanță cu stagiari. Pornind de la acest roman, în 1987 a realizat un scenariu de televiziune. În 2002, pe scena Teatrului Național din Iași, i se joacă prima piesă, Circul Matteo. L. a reținut atenția criticii cu două romane, mai târziu intrând
LUSTIG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287937_a_289266]
-
Literatorul”, „Porto-Franco”, „Familia”, „Ramuri” ș.a. Prima carte de versuri, Insula (1973), și multe dintre cele publicate ulterior de M. proiectează, cu o reală forță de sugestie, pitorescul Brăilei, farmecul peisajului dunărean, atmosfera bălților și a Deltei, nostalgia corăbiilor de odinioară (Romanța corăbiilor vagabonde) etc. Registrul liric este nuanțat, cu ecouri simboliste, intervenții protestatare și incursiuni în argoul orașului de la porțile Orientului. În volumul Distanța dintre mine și un iepure (1983), îndeosebi în ciclurile Dreptul la aer și Invocație în noaptea de
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
, Nello (5.II.1905, București - 5.II.1986, Milano), prozator și memorialist. Este fiul lui Alexandru Mânzatu, industriaș. Urmează studii muzicale în particular, cu profesorul german Henne. Încă din liceu debutează cu romanțe și cu schițe umoristice în presa vremii (1925). Nu își încheie anii de școală, iar în 1926, după moartea subită a tatălui său, devine proprietarul unei fabrici de țesături. Colaborează la „Vremea” cu încercări literare și cronici muzicale, iar în
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
și la 14 august 1916, având subtitlul „Teatru, literatura și arte”. Director: D. Karnabatt; prim-redactor: Emanoil Cerbu. Articolul-program este intitulat Teatrele noastre și vorbește despre starea instituțiilor teatrale și nevoia de repertoriu teatral. Se publică poezii de Al. Macedonski (Romanța frunzei de chiparos), Al. Obedenaru, D. Karnabatt, articole de N. Davidescu (rubrică „Culise”), N.I. Porfiriu și Ion Foți. Ioan Peretz publică un fragment din dramă istorică Bimbașa Sava (despre epoca lui Tudor Vladimirescu) și se recenzează o piesă a lui
MASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288051_a_289380]
-
va publica o duzină de narațiuni, cele mai multe de inspirație istorică. În Mărgelele de plumb (1951), Moșia oamenilor slobozi (1951), Niculai Călărașul (1953), Mitruț al Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor. Ciuma lui Caragea, invaziile osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a ostașului sovietic „mântuitor”. Mistificarea, compromițând grav niște scrieri nu lipsite de virtuți, aruncă în arenă și „partidul comuniștilor”, privit ca o binecuvântare pentru mult pătimitul norod. Așa, de pildă, în romanele Marșul miresei, Romanțe de dragoste, Dosarul lui Ion Măruntu, care ancorează și în alte medii decât în acela rural. Culmea falsificării se întâlnește în povestirea Brigada mixtă (1953), unde viața într-o gospodărie colectivă e tratată operetistic, idilismul „viziunii” rostogolindu-se în apele
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]