12,281 matches
-
finală a poetului de-acum vîrstnic de-a atrage atenția asupra sa în mediul francez se produce în 1910-1913, nu prea fructuoasă, dar ilustrativă pentru "visul de glorie și putere" (T. Vianu), care-l mistuie pururi. Deci un tipic erou romantic. Privirea i se îndreaptă, explicabil, spre trecut, dînd unora impresia că ar fi "un întîrziat într-o epocă defunctă": "Paradoxul se explica prin cultul nemărginit al poetului față de generația de la 1848, pe care îl întreține în opera de tinerețe și
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
poetului față de generația de la 1848, pe care îl întreține în opera de tinerețe și asupra căruia va reveni în publicistica ultimilor ani de viață. Și pe bună dreptate, întrucît climatul în care se formează era impregnat de ideologia pașoptistă și romantică. La nivelul ideologiei macedonskiene, filopașoptismul se exprima prin atitudinea "liberalistă", antiburgheză, promovarea progresului în limitele (totuși) reformismului ponderat și, nu în ultimul rînd, prin reafirmarea vechilor principii de egalitate și libertate.(...) Mai mult decît atît, revista Literatorul, înființată în 1880
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
al modernismului, avea înscrise pe frontispiciu devize de sorginte iluminist-pașoptistă: "Lupta pentru lumină", "Lumina prin luptă" sau "Libertatea de idei"". Altfel spus, un paseism moderat. Pe această cale, Macedonski celebrează în persoana lui Heliade "un Dante roumain", întrupare a tipului romantic, solitar neînțeles, persecutat de lumea imorală. Dacă Lamartine, "obsesie modelatoare a pașoptiștilor", îl va reține întrucîtva, un punct de atracție mai puternic îl va constitui Victor Hugo: "Naturii lamartiniene dematerializate, estompate îi va prefera acum peisajul viu colorat, pitoresc și
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
un ecou după Un chant de fête de Neron, iar traducerea poemului Dervișul al aceluiași s-ar datora coincidenței cu obsesiva temă macedonskiană a damnării. Apoi, Macedonski preia fără rezerve ideea focului sacru (inspirația divină mistuitoare), de mare difuziune la romantici, întîlnită bineînțeles și în poetica hugoliană ("celeste flamme")". Firește, Macedonski ajunge și la Byron, simbol al geniului nedreptățit, ultragiat de contemporani, sortit gloriei postume. Pornind de la numitorul comun al atitudinii de sfidare a convențiilor societății și artei, poetul nostru își
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
societății și artei, poetul nostru își va fi conștientizat analogiile dintre biografia sa și cea a modelului: Similitudinea biografică devine cu atît mai expresivă cu cît se stabilește pe temeiul afinității temperamentale și nu al spiritului imitativ. Atitudinea de izolare romantică orgolioasă este deopotrivă "byroniană" și "macedonskiană". Cu anume deliberare, romanticul român din acea etapă traduce din Pelerinajul lui Childe Harold fragmentul Adio, țara mea natală. Plecarea orgolios-demonstrativă, expatrierea voluntară stă în firea ambilor poeți. Byron părăsește ostentativ Anglia la 28
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
dintre biografia sa și cea a modelului: Similitudinea biografică devine cu atît mai expresivă cu cît se stabilește pe temeiul afinității temperamentale și nu al spiritului imitativ. Atitudinea de izolare romantică orgolioasă este deopotrivă "byroniană" și "macedonskiană". Cu anume deliberare, romanticul român din acea etapă traduce din Pelerinajul lui Childe Harold fragmentul Adio, țara mea natală. Plecarea orgolios-demonstrativă, expatrierea voluntară stă în firea ambilor poeți. Byron părăsește ostentativ Anglia la 28 de ani, în 1816, Macedonski procedează identic în 1884, la
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
lui Lucian ("cel mai gigantic poet latin") și cu Satirele lui Iuvenal. Dar mai caracteristică, pe linia romantismului nativ, este, evident, atracția exercitată de poeții "noi", chiar dacă ei au preconizat un program mai mult ori mai puțin diferit de cel romantic. Aceștia îi vor media și viziunile clasicizante. Interesul pentru Elada va fi filtrat, în sensibilitatea poetului nostru, prin lectura parnasienilor, pe care îi frecventează cu pasiune. Apelul lui Leconte de Lisle, de reîntoarcere la vechile mituri și idealuri ale civilizației
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
culegerea herediană) îl va fi ambiționat pe Macedonski care creează, de asemeni, cîteva bijuterii ale genului". Putem vedea lucrurile și mai în profunzime. Datorită parnasienilor, inclusiv a predecesorului lor, Theophile Gautier, se produce în scrisul poetului o disciplinare a materiei romantice informe prin cultul formei, al cizelării și migalei pline de rîvnă. Idealul macedonskian e mărturisit drept unul curat estetic: "Astfel cine a putut fi în Franța mai amănunțit și tot într-o vreme mai sculptural ca Teophile Gautier? Cine-i
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
bardul român reține din biografia unor Gautier și Leconte de Lisle și condiția lor de "genii neînțelese". În mod cert, "olimpianismul" posturii macedonskiene în raport cu contemporaneitatea filistină e tangent la "impasibilitatea" și "seninătatea majestuoasă" a poeților Parnasului. O prelungire a demoniei romantice are loc la Macedonski sub influența lui Baudelaire, "capul decadenților", și sub cea a unui discipol baudelairian, Maurice Rollinat, care l-a impresionat și pe Bacovia: "Împrejurarea se poate explica prin voga de care se bucură autorul Nevrozelor în perioada
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
cu poziția acestuia, care se produce în cîteva puncte de interferență: critica socială, simpatia pentru pionieratul artistic, simțămîntul de "revoluționar" dorința de-a întemeia o nouă școală literară. Dar nu semnifică oare naturalismul o continuare a uneia din laturile școlii romantice? Demistificarea, "colțul din natură" zugrăvit fără menajamente, predilecția pentru mediile insalubre, pentru, în genere, problemele umane dificile sînt certe ecouri postromantice în prozele lui Macedonski (Pe drum de poștă, Dramă banală, Nicu Dereanu, Între cotețe). "În lirică se pot detecta
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
relief teza determinismului social, conform căreia mediul marchează decisiv destinele umane ("își urma osînda vieții într-a vițiului muncă" - spune liricul). Apologia femeii decăzute, împinsă la prostituare de societatea coruptă și nedreaptă, dar păstrîndu-și puritatea sufletească, era des întîlnită la romantici. Totuși, scenariul poetului (care descinde efectiv într-o "casă publică"), descrierea interiorului imund unde se consumă "drama banală" și întîrzierea asupra detaliului respingător sînt note naturaliste". De relevat, ca o trăsătură caracteristică, în această direcție, antisentimentalismul poetului, evoluînd pînă la
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
o vijelie cu repezi descărcări". Atare reprezentare a amorului, opusă "idilei costelive", decurge, probabil, din reacția generală a scriitorilor naturaliști față de patetismul necontrolat și sentimentalismul melodramatic al unora dintre exponenții romantismului". De unde rezultă prezența unui (robust pînă la telurism) trunchi romantic, pe care s-au altoit diverse influențe, unele de natură a-l domoli (estetismul parnasian), altele acutizîndu-l (naturalismul). Fără a aduce o perspectivă subliniat nouă asupra lui Macedonski, scrierea lui Nicolae Oprea reia datele cunoscute într-un conspect inteligent și
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
Lucian Sabados, un manager ambițios, energic și eficient. E timpul unui spectacol important, al unei "lovituri". Etapa încercărilor, a acumulărilor a luat sfîrșit. Așteptăm acel pas făcut pe o altă treaptă valorică. Dacă Perimplin are o nuanță să-i spunem romantică, Machinal este tumultos, "furios", frenetic posedat de muzică! Compozițiile, aranjamentele, interpretarea live a micii orchestre îndrumată de compozitorul Gabriel Bassarabescu, acompaniamentul saxofonului lui Marius Gârbea, instrument încărcat de patima și știința actorului, toate acestea sînt un pol de energie benefică
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
în modul cel mai contradictoriu. Dovadă, vechea apetenta țarista pentru generalii și înalții funcționari germani tocmiți de tar să slujească imperiul de la răsărit, în cu totul alte condiții decât ar fi făcut-o votca și lenea rusească. Dovadă, iarăși, mișcarea romantică Sturm und Drâng, precum și sloganul Drâng nach Ost, de unde apăru ulterior și îndemnul agresiv de spațiu vital... Intuind cu finețea extremă a rasei și cu spiritul ei tranzacțional, acestea, revoluționarul temperat de contactul dur cu Practică, le-ar fi oferit
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
Moscu examinează pielea ministrului, descifrând-o ca pe un pergament). Romanciera nu evită patetismul, ci și-l asumă într-un mod inteligent, îl transformă în energia eoliană care duce mereu corabia romanului înainte. Ea nu se sfiește nici să fie romantică. Gabriel Nicolau cere, înainte de a muri, ca deasupra mormântului său să fie așezată lespedea funerară care acoperise, cu patru secole în urmă, mormântul mitropolitului Damian. În felul acesta, el vrea să-și facă pierdută identitatea, dizolvând-o în identitatea unui
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
mormântului său să fie așezată lespedea funerară care acoperise, cu patru secole în urmă, mormântul mitropolitului Damian. În felul acesta, el vrea să-și facă pierdută identitatea, dizolvând-o în identitatea unui apărător al aceleiași cauze. Ce poate fi mai romantic! Și totuși, episodul n-are nimic desuet. Fervoarea intelectuală a autoarei salvează totul. Va fi greu de acum înainte să se vorbească de romanul românesc fără a lua în considerare Ultima cruciadă. Revista Observator cultural ar trebui să organizeze din
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
întregit" romantismul românesc. Contribuția decisivă a avut-o cartea lui Virgil Nemoianu, Îmblînzirea romantismului, chiar mai înainte ca ea să-și aibă versiunea românească. Putem privi acum romantismul românesc ca pe un întreg, dincolo de tensiunile, precum aceea dintre clasic și romantic, sau de considerentele de epocă, precum existența unui preromantism sau a unui romantism întîrziat (Eminescu), care au sabotat pînă deunăzi omogenitatea curentului. Același lucru s-a întîmplat cu modernismul. O carte recentă a lui I. B. Lefter, Recapitularea modernității, a
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
de la manifestul lui principal, Introducția la "Dacia literară" din 1840, și pînă cînd Ghica și Eminescu își publică operele, atît de caracteristice pentru romantism, în proză, respectiv în poezie, adică pînă în jurul lui 1880. Este limpede totodată că avem încercări romantice înainte de anul manifestului (Heliade, Cârlova), peste care se suprapune însă neoclasicismul sub semnul căruia debutează literatura așa-zicînd artistică (Budai Deleanu, Asachi, Văcăreștii etc.), după cum tendințele noi, postromantice, clasice, realiste, parnasiene și simboliste există în subtextul anilor '70-'80, o dată cu Junimea
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
operă, m-am oprit asupra unui volum intitulat The Crooked Timber of Humanity, publicat prima oară în 1956 și reeditat în repetate rînduri, inclusiv foarte recent. Cartea e o culegere de eseuri, o parte dintre ele dedicate spritului iluminist, gîndirii romantice, conștiinței naționale, noțiunii de ideal și Europei unite. În toate aceste eseuri am descoperit cheia acelui calm și echilibru ale călătorului Berlin. Pentru gustul contemporan (mai ales în spațiul academic anglo-saxon) stilul său aforistic, înclinat spre generalizări, cu apetit pentru
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
mai mult, dar nici mai puțin, decît... steagul Budapestei. Al nostru, mărețul nostru tricolor care ne-a purtat în tot felul de biruințe de la patruzeci și opt și pînă astăzi, și pe care l-am primit cadou prin generozitatea frățiilor romantice de acum două secole, are, totuși, dungile pe verticală. Cei care au rămas cu imaginea orizontalei și-au format cultura patriotică și competența heraldică la școala băncilor funariote de prin parcurile Clujului, bănci care, în mod evident, glosează ele însele
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
în largă măsură producția. Aceasta se desface într-o aparență anafectivă, cinică ori măcar blazată, și un entuziasm tineresc, un romantism de fond care șovăie a ieși la suprafață, clocotind precum un cazan încins în subsolul textului. Poetul e un romantic cifrat, un idealist ce-și înlocuiește pelerina fîlfîitoare cu o uniformă murdară de mecanic. Pletosul "înger exterminator" ce-l vizitează nu e decît un alter ego mai puțin precaut: "Într-o dimineață în care zorelele/ Răsăriseră la fereastra mea ca
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
religiilor" (p. 7). Procedând la o analiză comparată minuțioasa a celor două teorii, Ana-Stanca Tăbărași găsește cu toate diferențele inerente o subtilă apropiere prin problemă limitelor limbajului și a inexprimabilului, față de care ambii gânditori, atât cel clasic cât și cel romantic, caută diferite soluții pentru a o depăși; unul în "facultatea de judecare intuitivă", celălalt în "paradoxul ironic". Natură eu-lui în puternică legătură cu infinitul și inepuizabilul, precum și constrângerea, captivitatea omului în limbaj au format în epoca romantică credință în indicibilitatea
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
cât și cel romantic, caută diferite soluții pentru a o depăși; unul în "facultatea de judecare intuitivă", celălalt în "paradoxul ironic". Natură eu-lui în puternică legătură cu infinitul și inepuizabilul, precum și constrângerea, captivitatea omului în limbaj au format în epoca romantică credință în indicibilitatea esențelor. W. H. Wackenroder este autorul unei estetici în care religiozitatea cu care este asociată artă da naștere convingerii că limbajul este mărginit la a exprima doar "raționalul, terestrul, vizibilul - deci limitatul", iar artă devine astfel, alături de
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
pictură lui Caspar David Friedrich. "Romantismul a consacrat, ca preocupare permanentă, chiar datoria pentru artist, dorul de a regăsi întregul artei, simbioza între diferite feluri de artă și de stiință" (p. 88). De la Novalis știm că adevărata esență a poeziei romantice este "perpetua devenire, niciodată - împlinire" iar motivul cel mai bine exprimat vizual de C. D. Friedrich prin siluetele întoarse către privitor, care la rându-i privește în zare amurguri, ruine de mănăstiri, mari, păduri învolburate, munți ascunși în ceață etc.
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
către privitor, care la rându-i privește în zare amurguri, ruine de mănăstiri, mari, păduri învolburate, munți ascunși în ceață etc. este puternică expresie a sentimentelor sau a fiorului religios ce răzbat din atmosferă sumbră. Pornind de la influențele unor poeți romantici germani (mergând uneori până la prelucrări) mai mult sau mai putin simțite în opera poetica a lui Eminescu, tânăra eseista găsește pe filiera destul de fragedă a referirilor poetului la pictură germană o interesantă și credibilă sursă de inspirație pentru Cugetările sârmanului
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]