877 matches
-
merge drum de fier, precum se știe. Dacă nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda Milly c-ochi albaștri, buze roși!" Potsdam, Sans Souci, Cecilienhof, Charlotenhof, Orangeria, palatul nou, pavilionul chinezesc, cartierul olandez, Nikolaikirche, comori sub patronajul UNESCO. Pe aici își plimbase pașii Frederic al II-lea, Cel Mare și "iluminat". Nu singur, ci în compania marelui filozof Voltaire, care îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
într-un colț al marelui parc din jurul spitalului; așteptam să treacă vremea. Să-i dea drumul "la vatră" lui Burcea. Numai că, în această plictiseală, a venit la noi un ostaș cu o rablă de trompetă militară, veche, cu alama roasă. O găsise nu știu unde, nu se știa a cui o fi fost. A doua zi pacientul meu mi-a arătat trompeta: "Mi-o dădu mie... nu-ș' ce-oi face cu ea; să fie...", îmi spuse Burcea. Așa a început povestea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă de copac. În inima pădurilor adânci Subt albe policandre înghețate, Ca niște urme de comori uitate, S-ascund grămezi de lemne printre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez: 1 Ibidem, p. 296. 2 Scrieri, III, p. 45. Piesa e o localizare din franțuzește. "...să te îmbraci după modă. În locul nădragilor acelor roși, să pui un pantalon elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal ca toată lumea bine educată, ș-atunci aș putea suferi viderea dumitale, dar în halul acesta, o, ceriule! mă sparii!", în sfârșit, cum o caracterizează Drăgănescu, eroul piesei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dacă formele noi nu mai sunt rele ca în conferința de la 1876, ca în unele articole chiar de acum din Timpul (în care Eminescu își descopere profundul sufletului său)? Eminescu, firește, găsește argumentul: lupta conservatorilor - și deci a sa - împotriva "roșilor" e de dragul constituționalismului și al formelor noi. Eminescu se simte chemat ca, împreună cu partidul său, să con 1 Culegere de articole d-ale lui M. Eminescu, p. 5, 20, 79, 91, 57, 78, 15, 51, 56, 62. serve intactă constituția
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
contradicțiilor, vom mai releva una. Eminescu, care în faza a doua acuză mișcarea de la 1848, acum, pentru a combate pretenția "roși-lor" că ei au făcut totul în această țară, citează, între semnele de vigoare, și manifestările de independență națională, anterioare roșilor, și această mișcare de la 18482. Un alt caracter, afară de contradicție, al activității lui Eminescu din faza a treia este pasiunea și nedreptatea de care dă dovadă în scrierile sale. El merge așa de departe pe calea aceasta, încît insultă pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eminescu față de clasele sărăcite ori distruse de formele noi, să vedem atitudinea sa față de purtătorii formelor noi, să vedem procesul pe care îl face acestor oameni. Eminescu, cum am văzut, învinuiește, în faza întîi, pe toți oamenii politici, numai pe roși mai pe urmă, că au copiat orbește Europa, aducând formele noi de viață. Această clasă a roșilor, zice Eminescu, e alcătuită din oameni fără meserie, corupți și incapabili de convingeri. Această clasă este tâmpită și leneșă; ea n-a produs
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să vedem procesul pe care îl face acestor oameni. Eminescu, cum am văzut, învinuiește, în faza întîi, pe toți oamenii politici, numai pe roși mai pe urmă, că au copiat orbește Europa, aducând formele noi de viață. Această clasă a roșilor, zice Eminescu, e alcătuită din oameni fără meserie, corupți și incapabili de convingeri. Această clasă este tâmpită și leneșă; ea n-a produs nici un scriitor 2. (Ceea ce nu este perfect adevărat, și întrucît este adevărat, lucrul se explică prin aceea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
iar lupta Moldovei critice împotriva Munteniei novatoare Eminescu o consideră, conform cu teoria păturii suprapuse, ca lupta elementului autohton împotriva elementului străin (Culegere..., p. 79, 92). Eminescu, cu această ocazie, observă cu bucurie faptul că liberalii din Moldova - "fracțiunea" - nu sunt "roși", au altă origine decât "roșii", cu care sunt în dușmănie, sunt produse ale curentului ardelean (Culegere..., p. 59, 64). Observație interesantă, căci, în adevăr, curentul ardelean, care n-a avut în Moldova influență asupra limbii și a literaturii, a avut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
relele..." etc.1 Și dacă nu există proletariat, dacă prevăd imposibilitatea proletariatului industrial și nu doresc proletariatul agricol, atunci în numele căror interese se ridică socialiștii? În numele căror clase fac procesul societății românești de pe vremea lor? Socialiștii se ridică împotriva acelorași "roși" ai lui Eminescu, cărora ei le zic "burghezi". Și, ca și Eminescu, ei deplâng mizeria țărănimii și nimicirea meseriașilor, și în numele acestor clase se ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea netemeinică a întocmirii burgheze capitaliste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
erau în dauna unor clase vechi, "reacționare". În lupta lor practică, au luptat mai în special pentru una din aceste clase "reacționare", pentru țărănime. * Să vedem acum mai amănunțit cum critică socialiștii pe acei pe care Eminescu i-a numit "roși" și pe care ei îi numeau "burghezi". Vom vedea că și aici critica socialiștilor e la fel cu a lui Eminescu. Socialiștii, dacă n-au ajuns la teoria păturii suprapuse străine (și nu aveau motive să ajungă: erau "internaționaliști"!), apoi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îi numeau "burghezi". Vom vedea că și aici critica socialiștilor e la fel cu a lui Eminescu. Socialiștii, dacă n-au ajuns la teoria păturii suprapuse străine (și nu aveau motive să ajungă: erau "internaționaliști"!), apoi, în critica "burgheziei" (a "roșilor" lui Eminescu), se întîlnesc perfect cu dânsul. Ca și Eminescu - și ca și junimiștii -, socialiștii susțin că formele "burgheze" au fost introduse fără să fie necesitate de condițiile sociale ale țării: "Istoria va învinui cu drept cuvânt pe tinerimea de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Amintim numai activitatea sa arheologică, atât critică, cât și constructivă. 3 Scrieri literare și istorice, III, p. 622. și rafinat, "înclinat" și el "din fire către ocupațiile literare", a devenit mai târziu conservator. Trăind însă în Muntenia, țara "liberalilor", a "roșilor", în țara luptei pentru transformarea României, el a fost un "patruzecioptist", un "roș". Bineînțeles că vorbim de ideile și de activitatea lui Odobescu de până la 1880, din perioada de formare a statului român, din vremea când partidul liberal, mai mult
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
închis de un al doilea, tot în culoarea curcubeului, însă mai palid. Fenomenul a durat două ore. Dar soarele și la o oră d.a. era înconjurat de un cerc palid.55 Gheorghe Vernescu, spre a împiedica triumful prea mare al roșilor în ale geri, precum și spre a-și alege un număr respectabil de partizani, numește, aproape în toată țara, numai prefecți oameni noi, în special tineri avocați murise cu doi ani mai înainte, la 9 februarie 1874 la Hyères, ci de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
număr foarte mare în una din sălile Universității. Discuția a fost foarte agitată. Ion Bibicescu, student la Facultatea de Litere și redactor la Românul, rostește o cuvântare înflăcărată în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează o moțiune de protestare împotriva lui Midhat-pașa și, în același timp, studențimea cerea guvernului instructori militari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aveți ocaziunea de a arăta din nou vitejia voastră și Europa întreagă stă cu ochii țintiți spre voi. Înainte dar cu inima românească și lumea să ne judece după faptele noastre. Reîncepem, astăzi, luptele glorioase ale străbunilor, alăturea cu nume roasele și bravele armate ale uneia din cele dintâi puteri din lume. Armata română, deși mică, se [va] distinge, sunt sigur, prin bravura și disciplina ei. Ea va reda astfel României rangul [ce a avut] altădată [și care] i se cuvine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
modei epocii - străinii, adică reprezentanții diplomatici, sunt angajați în intrige. După ce se va forma cabinetul Brătianu, mai ales, regimul va fi combătut pe trei chestii: două fățișe și una piezișă. Cele fățișe erau: antisemitismul și ideile revoluționare și antidinastice ale roșilor; cea piezișă, politica aventuroasă din afară a cabinetului. Antidinasticismul era dovedit prin trecutul partidului roșu: Republica de la Ploiești, scandalul de la sala Slătineanu, precum și toată literatura politică de la 1869 la 1876. Dacă Românul păstra o atitudine de decor, în schimb alte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dus la buze): „Pssst! Spui niște prostii originale!...” Am stat cam o oră la coadă la pîine. În spatele meu se afla un țigan orășenizat: fața smeadă, suptă, ochi negri, vioi, chică creață, ieșită la spate de sub căciula cu urechi suflecate, roase, a căror culoare trecea de la gri la roșietic. Cum se înainta foarte lent, mi-a debitat o mulțime de lucruri: despre „curcanii lui Plăcintă”, „ceva mai mici decît struții”, despre „Tovarășul” (admirativ: „ce le mai știe omu’ ista!”), despre nevastă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
injuriei MI/R (Obata si Yamanaka, 1997640; Oliviera et al., 2002641; Hepsen et al., 1993; Sud’ina et al., 1993; Imark et al., 2001). Administrarea CAPE, în doza de 10 µmol/l, blochează complet producția de specii reactive de oxigen (ROS) în neutrofilele umane și sistemul xantinoxidaza (XO) (Hepsen et al., 1993642; Sud’ina et al., 1993643; Ozyurt et al., 632 Zweier JL. Measurement of superoxide derived free radicals in the reperfused heart: evidence for a free radical mechanism of reperfusion
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
preciza că efectele unei înțărcări aspre se poate acompania cu instalarea fenomenului de fixație la stadiul oral, corolar al refulării dorinței copilului de a suge. Iar conduitele sechelare care apar, desfășoară o paletă diversă, răspândită pe întreaga ontogeneză: suptul degetelor, rosul unghiilor, lăcomia pentru mâncare (inclusiv apetitul excesiv față de dulciuri), plăcerea excesivă pentru fumat și alcool, creditarea ca deviză existențială, a principiului „totul sau nimic”. Asimilarea de către copil a deprinderii controlului sfincterian este o altă provocare educativă pentru părinții săi. Realizarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1994; Witko-Sarsat et al., 1996; Morena et al., 2002]. Cauzele stresului oxidativ sunt multiple, fiind legate atât de uremia per se, cât și de terapiile de substituție renală [Toborek et al., 1992; Epperlein et al., 1998]. Speciile reactive ale oxigenului (ROS) Speciile reactive ale oxigenului (ROS) se formează continuu in vivo, reprezentând unul dintre mecanismele de apărare nespecifică ale organismului uman împotriva microorganismelor patogene. De aceea, simpla prezență a ROS nu definește stresul oxidativ, acesta rezultând numai în condițiile dezechilibrului dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Morena et al., 2002]. Cauzele stresului oxidativ sunt multiple, fiind legate atât de uremia per se, cât și de terapiile de substituție renală [Toborek et al., 1992; Epperlein et al., 1998]. Speciile reactive ale oxigenului (ROS) Speciile reactive ale oxigenului (ROS) se formează continuu in vivo, reprezentând unul dintre mecanismele de apărare nespecifică ale organismului uman împotriva microorganismelor patogene. De aceea, simpla prezență a ROS nu definește stresul oxidativ, acesta rezultând numai în condițiile dezechilibrului dintre producția ROS și mecanismele apărării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
devin nocive pentru propriile celule ale organismului [Galle, 2001]. în IRC, sursa majoră de ROS o reprezintă polimorfonuclearele neutrofile și monocitele, activate de către toxinele uremice ori de către sistemele de dializă bioincompatibile [Nguyen-Khoa et al., 2001; Himmelfarb et al., 1991]. Generarea ROS este rezultatul activării NADPH-oxidazei leucocitare [Segal și Abo, 1993; Griendling et al., 2000]. Aceasta determină o reducere monovalentă a moleculei de O2, rezultând anionul superoxid (O2 ), care, la rândul său, este convertit imediat, spontan ori sub influența superoxiddismutazei (SOD), la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
majoritatea structurilor componente ale celulei. Ei determină, în special, peroxidarea lipidelor membranei celulare, agregarea proteinelor și alterarea moleculei de ADN, cu mutații ori cu clivarea acesteia [Wolff et al., 1986; Davies et al., 1987; Imlay și Linn, 1988]. Pe lângă formarea ROS, celulele fagocitare au capacitatea unică de a genera oxidanți clorurați, prin acțiunea mieloperoxidazei, care, în prezența clorului (Cl), convertește H2O2 la acid hipocloros (HOCl) [Klebanoff, 1992]. Acidul hipocloros este specia cea mai toxică și cea mai reactivă produsă de leucocite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
povara aia de geantă până am ajuns la malul iugoslav. C. I.: În sfârșit, scăpaserăți! S. Ț.: Am ajuns atât de epuizat, încât n-am mai avut putere să mă agăț de o creangă, de rădăcina aia ieșită din malul ros al Dunării, în cotul în care eu am nimerit. Vă rog să mă credeți, 5 cm mi-au lipsit, doar 5 cm dar n-am mai avut putere să trag pentru a mă prinde de rădăcina aia! C. I.: Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]