1,442 matches
-
mai ține toroipanu-n mână, n-ai ce-i face. Pe urmă ... Vorba unuia: <<Restul e tăcere>>” “Shakespeare. Hamlet, actul V, scena 2” “Mă rog, mă rog... Oricum, madam Apostol pleacă la vreme. Și-a tras sforile ca lumea. Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă. Iar lașii știu întotdeauna când s-o ia la picior. Nu? Ce părere ai?” “Nici una”... VI.3 ... Numai astă seară în orașul dumneavoastră TEATRUL NAȚIONAL ION LUCA CARAGIALE DIN BUCUREȘTI prezintă pe STELIAN IOSIPESCU în HAMLET de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
el o cuprinse într-un sărut trist, derutat de propriile motive. Mâna lui alunecă pe sclipirea părului ei până la gulerul răsfrânt al hainei din piele de antilopă. Îl trase spre ea - o greșeală din nenumărate puncte de vedere. Excitația era rușinoasă, în condițiile date. Dar gândul ăsta nu făcu decât s-o excite și mai rău. Îmbrățișarea o ridica deasupra ultimelor săptămâni. Corpul ei se abandonă exaltării primăverii răcoroase. Orice s-ar întâmpla, nu va fi singură. În timp ce se furișau înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi încoțit mai de mult - o tumoare care creștea lent. E destul de zdruncinată ca să accepte orice sistem mai amplu de credințe pe care i l-ar putea propune Karin. Multă vreme se uită una la alta, prinse într-un secret rușinos. Apoi, din zâmbete triste și nimic altceva, fac un pact, unite în păcăleala credinței, novice ale unei credințe noi, până când răul are să le schimbe. Karin nu ieșise din căsuța de jucărie decât pentru câteva tentative nereușite de a sta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
felul de meșteri, prefăcând astfel într-o obligație din partea Romanilor sistemul pus și până atunci în lucrare de el, de a civiliza pe barbarul său popor prin cultura romană. Mai dobândește regele Dacilor și un tribut anual, care-și ascundea rușinoasa lui ființă sub titlul de prezent. Domițian, făcând totuși pe marele și pe învingătorul, încoronează pe Diegis fratele lui Decebal căci acesta nu voise să vină în persoană - cu o diademă, dându-i puterea de a domni asupra Dacilor, și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
figura un principiu masculin și falic. Fructul smochinului (smochina) era asociat mamelei și figura un principiu feminin, iar combinația frunzei și a fructului, răspândită în vechea cultură ebraică, simboliza îmbinarea celor două principii opuse și complementaritatea lor fecundă. Despre substratul rușinos al frunzei de smochin (fig, figa) ne vorbește următoarea întâmplare din istoria anecdotică a Europei: Împăratul romano-german Frederic I Barbarossa (1123-1190), după ce a înăbușit răscoala milanezilor din 1162, a poruncit tuturor locuitorilor acestui oraș să vină, sub amenințarea pedepsei cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
te pleacă înspre mine Cu mâini albe, lungi și fine, Iară degetele trase Subțirele de crăiasă, Lasă-le în a mea mână, Mlădioasa mea stăpână. Dar ea mîna-și trage - ndată Dintr-a lui... și speriată Se uita în jos smerită, Rușinoasă și uimită. S-o ajungă el voiește, Ea să vină se ferește, O ruga cu vorbă dulce Pe-a lui braț ca să se culce, Mai nu vrea și mai se lasă, Ca de-un farmec e atrasă, 128 {EminescuOpVI 129
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sa, pentru că toți sunt părtași la răul existent în lume. După condamnarea sa de către guvernatorul roman Pilat, Isus a fost biciuit și batjocorit. A trebuit să-și ducă singur crucea până la locul execuției. Răstignirea constituia condamnarea la moarte cea mai rușinoasă și atroce, pe care o cunoșteau romanii. După moartea sa pe cruce, conform ritului ebraic, Isus a fost depus într-un mormânt săpat în stâncă, care a fost acoperit cu o lespede de piatră. S-a coborât în iad; a
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
atent, că rămâne pe gânduri, cu ochii duși, dar când cobori privirea descoperi că la picioarele lui se formează o mică băltoacă galbenă, care începe să miroasă urât. E poreclit din pricina asta, iertați-mă, pot să vă spun acest cuvânt rușinos? n-am vrut să vă supărați pe mine, de aceea vă întreb. "Pișorcea" îi zice, domnule scluptor. Chiar așa. Du-te dracului, îl mai certăm noi, măcar șterge porcăria aia de la picioarele tale, dacă nu te poți ține. Nu sta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în fața unui pisoar. Nările te ustură din pricina dezinfectantului prea puternic, dar, ce să-i faci, bucuriile nu se obțin gratuit. Trebuie să plătești măcar olfactiv cinstea de a vedea un zeu degradat și descheiat la pantaloni, arătând o grijă divină rușinoasei sale podoabe. Încerci să fii cât mai discret în acest timp ca să nu-l stânjenești pe Jupiter cu muritoarea ta necuviință. El își încheie ultimul nasture, apoi se spală pe mâini și se examinează în oglindă. Tu aștepți, desigur. Nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
care îi aburea privirea, dîndu-i o nesiguranță de miop. Ceva mai devreme îl zărisem pe coridor, ridicând brațele afectuos și slugarnic spre Aristide. Dacă n-aș fi știut cât îl disprețuia, aș fi putut crede că-l bântuiau cine știe ce porniri rușinoase. În realitate, se agăța de cine putea; instinctul lui de conservare intrase în panică. L-am repezit iritat. ― Dacă nu te țin nervii, du-te și le spune că regreți totul. Nu-ți închipuiai că eu voi merge atât de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
artificiale sau cutiile goale din vitrine, tramvaiele încărcate de chipuri întunecate, nimic nu mai amintea de Crăciunurile trecute. La această sărbătoare, în care toată lumea, săracă sau bogată, se reunea odinioară, nu mai era loc decât pentru câteva bucurii singuratice și rușinoase pe care cei privilegiați și le procurau, plătindu-le cu aur, din adâncul vreunei prăvălii jegoase. Bisericile erau pline mai degrabă de vaiete decât de rugăciuni de proslăvire. În orașul posomorât și înghețat mai alergau câțiva copii, încă neștiutori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Al-Shafi se aplecă înainte și se uită la Maggie fără să clipească. —Ascultați-mă, domnișoară Costello. Îmi cunosc poporul și știu cine e trădător și cine nu. Colaboraționiștii sunt fie tineri, fie săraci, fie disperați. Sau îi apasă un secret rușinos. Sau israelienii dețin ceva de care au nevoie. Nici una din situațiile astea nu se aplică la Ahmed Nour. În plus... — Nu știa nimic. Dintr-odată Maggie își dădu seama de un lucru evident. Era un cărturar de vârsta a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
totul când lângă acesta a zărit celălalt fel preferat al său: burma 2. În ciuda faptului că dieta sa fusese Întotdeauna strict supravegheată de soția sa, În fiecare an unchiul Dikran mai adăugase Încă un strat de grăsime la pântecul lui rușinos, așa cum un copac adaugă câte un inel de creștere la trunchiul său odată cu trecerea fiecărui an. Acum era un bărbat Îndesat și corpolent care nu avea nimic Împotrivă să atragă atenția asupra fiecăruia dintre aceste două lucruri. Acum doi ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Reservoir, trăsurile cu cai, locuințele de lângă apă, zgârie-norii - pe majoritatea Îi știa pe nume, Dakota, San Remo -, barurile cu pian din West Village; Îi plăceau prietenii ei. — Deci iubești America, zise el ironic, de parcă ar fi avut amândoi o boală rușinoasă. — Nu aș fi plecat nicăieri altundeva În toată lumea. Când stăteam În București am făcut turul Europei cu Teatrul Național. Nu m-am văzut niciodată locuind acolo. Dar În prima mea zi la New York m-am dus În Bryant Park și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
atent, că rămâne pe gânduri, cu ochii duși, dar când cobori privirea descoperi că la picioarele lui se formează o mică băltoacă galbenă, care începe să miroasă urât. E poreclit din pricina asta, iertați-mă, pot să vă spun acest cuvânt rușinos? n-am vrut să vă supărați pe mine, de aceea vă întreb. „Pișorcea” îi zice, domnule scluptor. Chiar așa. Du-te dracului, îl mai certăm noi, măcar șterge porcăria aia de la picioarele tale, dacă nu te poți ține. Nu sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în fața unui pisoar. Nările te ustură din pricina dezinfectantului prea puternic, dar, ce să-i faci, bucuriile nu se obțin gratuit. Trebuie să plătești măcar olfactiv cinstea de a vedea un zeu degradat și descheiat la pantaloni, arătând o grijă divină rușinoasei sale podoabe. Încerci să fii cât mai discret în acest timp ca să nu-l stânjenești pe Jupiter cu muritoarea ta necuviință. El își încheie ultimul nasture, apoi se spală pe mâini și se examinează în oglindă. Tu aștepți, desigur. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
îi aburea privirea, dându-i o nesiguranță de miop. Ceva mai devreme îl zărisem pe coridor, ridicând brațele afectuos și slugarnic spre Aristide. Dacă n-aș fi știut cât îl disprețuia, aș fi putut crede că-l bântuiau cine știe ce porniri rușinoase. În realitate, se agăța de cine putea; instinctul lui de conservare intrase în panică. L-am repezit iritat. — Dacă nu te țin nervii, du-te și le spune că regreți totul. Nu-ți închipuiai că eu voi merge atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cărți pe tema asta“. „Noo, tot ce s-a scris despre treburile astea e fals, fals ca sufletul lui Iuda. Eu, ceea ce știu, am Învățat de la tatăl meu...“ „Geolog?“ „O, nu, râdea Salon, nu, deloc. Tatăl meu - nu-i ceva rușinos, de-acum ține de trecut - lucra În Ohrana. Direct la ordinele Șefului, legendarul Racikovski“. Ohrana, Ohrana, ceva În genul KGB-ului, nu era asta poliția secretă țaristă? Iar Racikovski ăsta cine era? Cine avea un nume ca ăsta? Drace, misteriosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ca și cum n-ar fi văzut niciodată un automobil. Belbo Îl lovise cu bara din față, părea un fleac. Însă Îndată ce coborâseră din mașină Își dăduseră scama că bietul animal avea abdomenul roșu de sânge, cu ceva ciudat și roz (părțile rușinoase, viscerele?) ieșindu-i În afară, și schelălăia lăsând bale. Alergaseră Într-acolo câțiva săteni, se crease o adunare populară. Belbo Întreba cine era stăpânul, voia să plătească daunele, dar câinele nu avea stăpân. Reprezenta probabil zece la sută din populația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tablou de Dufy. Era deasupra mea, Îmi cădea În spate. Îi ghiceam vârful, dar mă mișcam mai Întâi În jurul lui și apoi Înăuntrul arcelor de la baza lui. strivit Între un picior și altul, Îi măsuram cu privirea gleznele, pântecul, părțile rușinoase, Îi ghiceam vertiginosul intestin, totuna cu esofagul din gâtul acela al lui de girafă politehnică. Deși ciuruit ca o sită, avea puterea de a Întuneca lumina ce-l Înconjura, iar pe măsură ce mă mișcam, Îmi oferea, din perspective diferite, mereu alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a unei lungi tradiții de diletantism american, care a Început cu edițiile prescurtate din clasici, urmate de Cliff’s Notes și Reader's Digest Condensed Books. Generații de studenți au lipăit prin școală grație forței acestor simulacre diluate. Scurtăturile odinioară rușinoase sînt acum un motiv de mîndrie. Și, firește, Wakefield Însuși este un diletant, și Încă unul mîndru. — Și În zilele noastre poți cumpăra referate pe internet, adaugă Maggie scandalizată. Wakefield sforăie, aparent de acord. — Îți poți imagina o bibliotecă plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
catedrală, deși erau impecabil de curate, și deocamdată nu arătau câtuși de puțin nupțial, fiind îmbrăcate în pantaloni scurți și tricou. Stevie încerca să liniștească un reprezentant al Bisericii care voia să știe cine era persoana responsabilă de acest spectacol rușinos care se desfășura pe pământ sfânt, iar o ceată de negustori ambulanți, care de obicei vindeau globuri de sticlă cu zăpadă având înăuntru imaginea catedralei, menite să fie folosite ca prespapier, vociferau pentru că li se dădeau peste cap afacerile. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lui socială privilegiată. Ca orice alt băiat din clasa de mijloc, locuind În zona de nord a Londrei și educat la școli bune, Dan fuma țigări la vîrsta de treisprezece ani, sau așa susține, „iarbă“ la paisprezece și comitea fapte rușinoase cu fetele de la școlile Învecinate, prin dormitoare Întunecate, la petreceri unde apăruse neinvitat. La doar șaisprezece ani, deși nu avea carnet, conducea deja Mini-ul de rezervă al părinților lui (care ar fi trebuit folosit de fetele care veneau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și sângele vostru ar fi udat nisipul, v-aș fi iertat. Așa, veți muri disprețuiți. Nu meritați decât dispreț. De aceea, după ce Roma va arde până la temelii, voi porunci să fie adunată cenușa și aruncată în Tibru, ca un lucru rușinos. Nici măcar cenușa nu merită să rămână după voi..." Pe urmă, am decapitat statuile câtorva zei, așezând pe ele chipul meu, și am omorât, niște senatori, din plictiseală, zicînd: "Cel mai puternic ucide. Și, pentru că este cel mai puternic, nu spune
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
s-a lăsat o tăcere neașteptată și, urmărind privirile bătrânelor care râdeau dându-și coate, am văzut gardul cum se clatină puțin. Fetele s-au prefăcut că le e teamă și s-au adunat ciopor, acoperindu-și cu mâinile părțile rușinoase. - Iată de ce femeile stau în apă în amontele râului. Secrețiile bărbatului, amestecându-se cu apa, ar putea să le lase gravide, îmi explică Rotari. M-a amuzat neștiința lui, și m-am gândit că nu era suficient să-l învăț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]