820 matches
-
misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloși la datorie. D-voastră știți mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie -trebuie să-l ridici? Îl ridici! N-ai ce-i face: e misie. De aiai (foarte rugător) mă rog să pardonați... Cațavencu: Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele tale... Adică noi nu știm cum merge poliția? (sentențios.) Întrun stat constituțional un polițai nu e nici mai mult nici mai puțin decât un instrument! Pristanda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al nostru... Tipătescu: (impacientat, bătând din călcâi) Mă rog, onorabile, încă o dată... (răspicat) ce-mi ceri d-ta în schimbul acelei scrisori? Scurt! Scurt! (repetă gestul de retezare al lui Cațavencu.) Cațavencu: Ei?... Dacă este așa, dacă voiești scurt, iată: voi (rugător) să nu mai combați, ceva mai mult, să-mi sprijini candidatura... Tipătescu: (vrând să izbucnească) Candidatura d-tale! (stăpânindu-se.) Onorabile domn, nu ți se pare că ceri prea mult?... Cațavencu: Atuncea d-ta, care mi-ai propus schimbul, caremi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fereastră, pe care o deschide de perete îmbrâncind-o în afară.) Cațavencu: (tremurând, strigă la fereastră în afară) Ajutor! Săriți! Mă omoară vampirul! Prefectul asasin! Ajutor! SCENA X Aceiași Zoe venind repede din dreapta Zoe: (repezindu-se între Cațavencu și Tipătescu, rugătoare și foarte emoționată) Domnule Cațavencu, domnule, pentru Dumnezeu! Te rog, nu striga... Fănică, ai înnebunit?... Domnule Cațavencu... mă rog... Cațavencu: (emoționat și el) Cum să nu strig, doamnă? Tipătescu: (zdrobit de mișcare, ștergându-și fruntea și căzând pe un scaun
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru Dumnezeu! Te rog, nu striga... Fănică, ai înnebunit?... Domnule Cațavencu... mă rog... Cațavencu: (emoționat și el) Cum să nu strig, doamnă? Tipătescu: (zdrobit de mișcare, ștergându-și fruntea și căzând pe un scaun la dreapta) Mișel! Mișel! Mișel! Zoe: (rugătoare) Domnule Cațavencu, cer scuze pentru momentul de iuțeală care l-a făcut pe Fănică să uite... Cațavencu: Nu încap scuze, doamnă... trebuie să ies d-aci numaidecât: nu mai pot sta un moment într-o casă unde-mi este viața
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pare că un prezident o dată ce acordă cuvântul... Trahanache: (sculându-se și punând, peste masă, mâinile pe umerii lui Farfuridi, mângâietor) Dacă mă iubești, stimabile, fă-mi hatârul... să trecem la plebicist... dorința adunării!... Farfuridi: Dar, domnule prezident... Trahanache: (și mai rugător) Să trecem la plebicist! (îl întoarce binișor de umeri cu fața spre adunare.) Toți: (cu putere) Da! La plebicist! La plebicist! Farfuridi: (soarbe o dată și cu aerul resignat) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă nțelegi, ocaziunea să se pronunțe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și cu spatele la adunare) Domnule prezident, ați binevoit a-mi acorda cuvântul... Eu cred c-ar trebui... Cațavencu: (strigând) Nu trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a început să ne povestească că pe acest traseu circulă atâția hoți și infractori, că noi trebuie să-l înțelegem, că, de, milițianul e om și el etc. etc. De la tonul agresiv și autoritar, pe nesimțite a trecut la tonul rugător al cerșetorului. La îndemână aveam o sticlă cu țuică, primită cadou, i-am băgat-o în buzunar, după care am primit actele și ne-am putut continua drumul. Eram atât de revoltați, că ne băgaserăm în cap ca la Oradea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nici Simion Mighilă n-a putut să-i respecte rugăciunea făcută. De abia la 7 iunie 1607 Simion Moghilă se milostivește și prostește, adică îl face pe vătagul Ioan simplu cetățean, ținând seama de motivele invocate: bătrânețea, sărăcia și nevrednicia rugătorului. În acest sens, Domnul face ca acest om să se bucure de trai în zilele domniei lui („cât va mai fi viu") și-i enumără scutirile de care va beneficia: „să nu dea nici o dare; să nu robotească nici o robotă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de dajdie călărășească și de alte dări și angării de toate câte vor fi pe la alți mișei ai Domnului, „pre cești călărași și oameni cari au fugit în Țara Turcească și acum au venit de s-au așezat la slobozia rugătorilor noștri, Egumenul și a tot soborul de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă, pe valea Rânzeștilor"... (Academia Română, XXVII, p. 9). Călărașii făceau servicii de pază și pe la primării și pe la subprefecturi. Iată-l pe unul descris de Ion Dragoslav în Evenimentul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p. 54-55), din anul 1676 pentru scutirea unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar Zemli Moldovscai. Datamu cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru sfinției sale Sofronie, Episcopul de Huși și dregătoriului și vătămanului său de siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a-și chiema oameni străini de altă țară, din țara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cumătrii, de sânge amestecat. nimeni să nu aibă treabă a-i opri sau a-i giudeca"; „cu dânșii să aibă treabă a-i giudeca, a-i învăța și a-i certa cum este legea creștinească, cu sfânta pravilă, părintele și rugătorul nostru, Episcopul". Jeluiri la Domnie a făcut și slujitorul Ioan la 1673 când Domnul Ștefan Petriceicu, tot pentru sărăcirea Episcopiei care la 11 februarie a promulgat iarăși hotărârea dată mai înainte de Ilieșu Alexandru Vodă pentru apărarea clerului Episcopiei de amestecul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania Domnitorului, actul de recompensă a supușilor Domnitorului: „m-am milostivit Domnia mea și am miluit cu acel scaun de acolo pe rugătorul nostru Gedeon Episcopul", scrie Vasile Vodă Voievod în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către șoltuzii și pârcălabii din târgul Hușilor, ordonând, în același timp, dregătorilor săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Vasile Voievod (1646). Episcopul Serafim îi descrie Domnului starea de sărăcie a Episcopiei și îl roagă ca să „redea Episcopiei dejma de vin și de pâne de pe întreaga moșie de la Broscenii", cerere care i se satisface: „. am dat părintelui și rugătorului nostru Episcop de Huși ca să ia de a dece (a zecea) din vin și din pâne și din tot venitul acelui sat a Broscenilor... iar paharnicul al doilea să n-aibă nici o treabă acolo la moșia Episcopiei". Și alte fapte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceasta se aduna la Episcopie prin trimiși ai episcopului și nu prea convenea preoților. Uneori, ea putea fi scoasă doar cu „cărți și amenințări domnești". Iată un document în acest sens: „Noi Duca Voievod datam cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru, sfinției sale lui Calistru Episcopul de Huși, și pre cine va trimite, oamenii sfinției sale, să fie volnici cu cartea Domniei mele, să aibă a merge la preoți din ținutul Fălciului și să strângă poclonul vlădicesc de pe la preoții din acel ținut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că hirotonisea preoți neștiutori de carte. El a trimis câțiva egumeni să cerceteze satele și să învețe pe preoți cele cuvenite după care, urma să-i aducă la Iași, să-i examineze personal. Că înșiși domnitorii se ocupau de starea rugătorilor lor stau mărturie documentele: „În 1552 sept. - 1561 nov; 1564 - 1568 mart.Alexandru, voievodul Moldovei, scrie rugătorului său popa Sava că se bucură că învață carte, și-i trimite cei 1000 aspri ceruți pentru a cumpăra 3 cărți și 500
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe preoți cele cuvenite după care, urma să-i aducă la Iași, să-i examineze personal. Că înșiși domnitorii se ocupau de starea rugătorilor lor stau mărturie documentele: „În 1552 sept. - 1561 nov; 1564 - 1568 mart.Alexandru, voievodul Moldovei, scrie rugătorului său popa Sava că se bucură că învață carte, și-i trimite cei 1000 aspri ceruți pentru a cumpăra 3 cărți și 500 aspri pentru a-și lua odăjdii și încălțăminte" („Catalogul documente moldovenești din arhiva istorică centrală a statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sacru al ospitalității, chiar dacă acesta ar fi pirat. Prima privire este aparența. Străinătatea străinului se manifestă pe chipul, veșmintele și înfățișarea sa. Ulise se prezintă deseori ca un vagabond, cu hainele rupte, cu chipul obosit și murdar din cauza călătoriei. În Rugătoarele de Eschil, regele din Argos căruia Danaos ce vine din Egipt împreună cu fiicele sale îi cere protecție, strigă la el: "De unde vine trupa asta îmbrăcată altfel decât grecii, împodobită fastuos cu haine și acoperăminte barbare și căreia eu îi vorbesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt măsurile luate în situațiile în care românii au fost supuși unor umilințe europene de genul celor în care francezii au sugerat într-o emisiune de înaltă audiență că salutul românilor este cel al cerșetorilor, cu mâna întinsă și glas rugător, de genul britanicilor care ne-au numit „romanian gypsies” sau a ungurilor au avut neobrăzarea de a spânzura o păpușă care l-ar fi întruchipat pe Avram Iancu. În lipsa oricărei poziții oficiale, hackerii de România au spart site-ul cotidianului
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]
-
inundat - tata scoate eroic o damigeană covorul cel bun - soacra vrea să zboare cu el peste ape inundație - pân' la cârciuma din sat acces cu barca mai lung îmi pare drumul la-ntors acasă - barca în zig-zag creștinii pe dig privind rugător apa - prefă Doamne-n vin! bat clopotele - șapca cerșetorului plină de speranță bat clopotele - câțiva copii așteaptă să plouă cu bani bat clopotele - șomerul se îndreaptă grăbit la slujbă la umbră sub Statuia Libertății - niciun fir de iarbă Referință Bibliografică
SĂ NU TE CUTREMURI ÎN ACESTE VREMURI ? de DAN NOREA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349746_a_351075]
-
locul acesta plînge și am făcut astfel, iar zidurile erau pecetluite. și am intrat în nava care plutea prin pustiul de nisip fără să ne audă glasul. și furtuna, cum nu s-a mai pomenit, avea să înghită corabia cu rugători cu tot. apoi, dis-de- dimineață, numai casa desfrânatei plutea pe deasupra valurilor de nisip și tot ce se afla în ea, bărbat și femeie, frate și iubit, tânăr și bătrân au fost trecuți prin ascuțișul primei zile. mă apucase de ceafă
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
șapte Dacă să mă miroși n-o să vii irișii mei albaștri, vii în lacrimă se vor topi la cer mă voi sui și-ntr-un nor albastru mă voi piti. Trupul Mariei e cald și-i moale hainele tale lepădând rugător, irișii albaștri așteptând această oră tânără de iubire subrațul tău mirosind e toată casa plină de dorinți și-i gust sărat de alge marin liniile șoldurilor tale crescând unduindu-se prelinsă glisare nemaiîndurând tu amanto ultimele zvâcniri și cumințenia genunchiului
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
Cu potirul în mâini, știam că putea s-apară un phoenix, să-i sărim în spinare. Arși, să fim cavalerii invincibili. Dintru-nceput, nu există armura. Ca din ceață-i apar vinele, cum se schițează aripa de înger în fața rugătorului. Și-abia după incendiu începe dogoarea amiezii, arderea după ardere. Pârjolul vesel, arsura fericită, hohotul flăcării. Pe vechiul vulcan, copiii află anemone albastre. Strigând, ei calcă pe copca sub care clipesc, glumețe, dar treze, văpăile. Viața fîrî durere Mai curajoși
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
-o în Schit de călugari, cu viețuire de obște, încredințându-l spre organizare și conducere tânărului ieromonah Zosima Alecu. Astfel, a început procesul de reparație și construcție a bisericii și incintei monahale. Începutul lunii decembrie 2007 a fost cernit pentru rugătorii Schitului Tăriceni, întrucât luni, 3 decembrie 2007, s-a mutat la Domnul părintele Zosima Alecu, starețul acestul schit. Ulterior, în 2008, Schitul Tăriceni a fost transformat în mânăstire de maici, stareță fiind Sebastiana Gâtlan, având viețuire de obște. Lăcașul de
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
-se, în 1962-1963, încă două săli de clasă. La conducerea școlii, după plecarea familiei Ursachi Petru, au fost: prof. Zgardan Cecilia, prof. Andrieș Corneliu, inv. Movilescu Gheorghe, inv. Movilescu Gabriela, inv. Avram Ana Emanuela. Inv. Zamisnicu Elenă. În decursul timpului, rugători pentru comunitate, din fața Sfanțului Altar, au fost: Părintele Fillip ACHIȚEI, Părintele GHIMPU, Părintele Cornel ANCUȚA, Părintele Ioan PRALEA. În prezent, continuă această ascultare, Părintele Cristian TĂNASE. Biserică din satul Bălțeni cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită înainte de 1838
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]